Universul, octombrie 1894 (Anul 12, nr. 230-255)

1894-10-26 / nr. 252

ANUL XII.—N ° 252 Jouî, 26 Octombre (7 Noemb.) 1894 Comandele de la 15 Lei în sus, se trimit franco în ori-ce parte a feței. Fomada Italiana » un produs serios studiat, un regenerator foarte puternic al părului, ale căreia proprietăți balsa­mice întroducându-se prin porii pie el, întăresc­­ rădăcina părului, împiedică atrofiarea bulbilor și o face să crească în câte­va săptămâni părul și barba dacă vitalitatea tubului capilar nu e de tot stinsă. „Pomada Italiană“, afară de aceea că oprește căderea părului și­­ 1 curăță de toate murdăriile la mătreața și altele, ținăndu-l tot­dea­una sănătos, moale și lucios, mai are și incontestabila propri­­etate de a preveni albirea părului. Lei 4.50 Ha­șonul mare.—De vânzare la adm. ziarului „Uni­versul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila._______________________ Renumita apă de Felsina Premiată cu 44 de medalii și cu­­ brevete de la averanii din Europa. Această apă este rară sea­măn. Șterge ori­ce pată de pe obraz și de pe corp; retezește zbârciturile și face pielea moale și stră­­ueitoare cum e catifeaua; împiedică urîtul miros ii sudoarei, înlătură culoarea galbenă a pielei și ace obrazul strălucitor cu cele mai vii și natu­­ale culori, dacă culoarea galbenă nu provine din­­ joală, împiedică usturimile ce le face briciul și j­isucă erupțiile succesive. Ferește pe doamne de f lorele albe, boala atât de comună care alterează î­n mod simțitor frăgezimea și frumusețea, atât de scumpe la sexul cel frumos. Clătind gura, face să neeteze fluxiunile gingiilor și le întărește ;­­go­lește mirosul displăcut al gurei prin suavitatea­­romei sale și este neprețuită pentru a curăță dinții Și a le păstra albeața. Această apă între­bu­­nțată curată, neamestecată cu apă, face să dispută durerea de dinți puind pe eî puțin bumbac muiat n ea. Prețul unei sticle Lei 1.90.— De Vânzare­­a adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 1 11, Bucu­resci și la depozitele de ziare din Cra­­i­­ova, Iași, Brăila și Galați. I Gold-Cream Crermandree ! Dacă doamnele vreau ca pielea să le devie fragedă­­ și frumoasă, să întrebuințeze acest gold-cream. ! Gold-Cream Germandree mai previne și distruge încrețiturile pielei și are un miros din cele mai plăcute. Un borcan mare lei 2.50. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Brăila și Galați. Ana flomii fripi» Elixir i­entru dinti s» A|M ItwUlIAIiwC pentru boalele gurei. — Această apă e cel mai puternic preservativ pen­tru igiena gurei și pentru a face plăcut mirosul resuflărea. E cel mai bun leac pentru a preveni durerea dinților și stricarea lor. E foarte potrivit pentru ca să curețe și să întărească dinții și pen­tru ca să păstreze cnrat smalțul lor ; întărește gingiile și e chiar un puternic leac contra infla­­mațiunilor. Flaconul lei 1.90.—De vânzare la ad­ministrația ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Brăila și Galați. Specialități diverse Padra Germandrée, cutia mare . . . Lei 4.50 „ „ „ mică ... „ 2.50 Crema Germandiée.................................„ 2.50 Pudra Glic­sizia, preparată cu glicerină „ 4.— Pudra Margherita . . . .........................„ 4.— Extract Margherita pentru batiste ” . „ 3.50 Apa de toaletă Margherita........................ 5.— „ „ Lubin................................. 3.20 Ess­buchet Lubin..................................... 3.20 Apa Dentifrice frații Benedictini... „ 2.90 Praf „ „ „ ^ ... „ 2. Anaterina, elixir pentru dinți.................... 1.20 Tinctura vegetală perfecționată progresivă „ 4.— De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str.­­ Brezoianu No. 11, Bucuresci și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. Hînîonîo Admirabil produs balsamic, ViginUi, spirtos și tonic, cu parfum foarte plăcut (micșunele), consacrat grijelor de toaletă , menține corpul într’o stare înfloritoare de sănătate. Previne și risipește bubele, roșeața, petele, încrețiturile și ori­ce alteraț­ie a pielei pe care o întinerește, dându-i o aparență albă și ca­tifelată. Flaconul 2 lei.— De vânzare la adminis­trația ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Brăila și Galați. pe nf Finlan Pentru a distruge gândacii,­­sig iTlC&I IBGMla til atât de nesuferite și cari se află mai în toate casele. Efect prompt și garantat. Lei 1.10. ________ î­n­Cif 1*11 pentru A PUNE IN SCROBIALĂ. AlUú­ul II Această specialitate pusă în scrobială, dă albiturilor când vor fi călcate un lustru stră­lucitor. Cutia 80 bani, pentru a se în­Cerneală neștearsă fără nici o preparație. Nu se descolorează prin spălare și nu piere prin nici o procedare chimică. Sticluța conține aproape 20 grame de cerneală, destul spre a însemna 1000 de bucăți ruse. Lei 1.10. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. SjiCblKs U11X UK­tWTO­­XU.?*, str. JJIdlia, Cleli de amică de minte Face să crească perul și vindecă ori­ce rană. Lei 1.40. Am­ fia Halm­ifa ^oaree de la i­fia A­ îd Ub wUIUAIita până la 2 franci flaconul. Lefimie de China și rom pentru cap. Flaconul mare Lei 2.50. PENTRU FUMĂTORI.—Aceste pas­ 1 Cíe îale zile se recomandă d-lor fumători și celor cari din vr’o mică indigestie sari boale spe­ciale au miros urît în gură, incomodare foarte grea când se află cine­va într’o societate. Cutia e­­legantă Iei 1.10. de ori-ce mărime, foarte elegante, serviciuri de mâncare, de voiagiul coșulețe pentru aruncat hârtie, pentru pus pâine la masă și altele. — De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, cu prețurile cele mai moderate. Se caută d­ifi­ne feie care se știe a lucra și cu mașina la atelierul de lingerie al ma­gazinului Eugenie Sobre & comp. A se Adresa în strada Țăranilor No. 79. 4.— 1 4­ CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox ^Miercuri, 26 Octombre.—Ț Martir Dimitrie. Catolic Miercuri, 7 Noembre. — Engelbert. Res. soarelui 6.47 . Ap. soarelui 4.40 plânggie Bțfiga­racfer : 1 -ț-u^ăruțana-Daglpar! Ce o sa se facă ea V . " ■ InVsferșit Țarc Vna, numită și prințesa Dagmăi^ la fixation ■ Daneză ei foarte je­lită. Un Stsns­ van Copenhaga spune că Țarevna Maria Feodorovna, se va sta­­­bili în capitala Danemarcei, la părinți,­ căci dânsa nu trăește bine cu actualul țar Nicolae II. Anarh­iștii . Anarh­iștii alungați din toate țările s’au refugiat câți­va în Danemarca. La Copenhaga au fost arestați 3 anarh­iști fugiți din Berlin și Altona. Asupra lor s’au găsit scrisori cifrate și 6 cartușe cu dinamită. Poliția urmăria pe unul dintre ei cu numele Haller. Acesta era cunoscut ca un om foarte primejdios. Dânsul a fost condamnat deja de trei ori până acum pentru diferite atentate și pentru furturi de dinamită. Hal. București, 26 Octombrie. O reformă, de făcut Trebue sa constatăm cu mare părere de rea ca e foarte puțin dezvoltat, în publicul românesc, gustul artistic. La aceasta, de­sigur, nu a contribuit atâta lipsa de sentiment a românilor cât lipsa de ocazii potrivite ca sa se îmbie să f­recventeze diferite spectacole, expo­ziții, etc. Sunt 40 de ani de atunci. La Iași, ca și la București, se im­provizaseră niște așa zise teatre. Ale­xandri, Caragiani și alții au localizat mai multe piese și au făcut altele ori­ginale. Societatea românească, atunci, era în perioda «Franțuzi­tel­or». Le era rușine oamenilor din protipendadă să vorbească românește. Totuși sălile teatrelor din București și din Iași erau pline și unii membri din aristocrație nu se sim­­țiau­ înjosiți ca să se arate, câte o dată, chiar pe scenă.*­­1 * Faptul acesta e o dovadă că poporu­lui românesc îi place spectacolul. Că-i place muzica, nici îndoială ; de multe ori, la durere, în loc să plângă, românul zice un cântec de jale. De ce, acum, atâta indiferență față cu puținele producții artistice pe care avem ocazia să le vedem ? După a noastră părere, nu e vina pu­blicului, ci întreagă e vina a organiza­torilor spectacolelor. Cea d’intuita vină e a teatrului na­țional din București, care nu caută în­destul să atragă publicul prin reprezin­­tarea unor piese serioase și în același timp interesante. Vina teatrului subvenționat de stat e că nu vine publicul la reprezintații, din cauză că pune prețuri de intrare prea mari. Și, pentru aceasta, nu are vină nu­mai administrația teatrului, ci și mi­nisterul de instrucție, care ar trebui să-i 5 bani în capitală—10 bani în județ ® in_ Redacția ți Administrația:­­ "STRADA BREZOIANII 11 BUCURESC! impue acesteia un tarif mai potrivit cu putința de a plăti a oamenilor. * * * Printr’o scădere de prețuri, teatrele ar câștiga. E drept, câștigul pe seară ar fi mai mic, dar ar fi câștig în toate serile. Se zice : — La primele reprezintații, avem public destul ca să plătească ori-și-cât, numai ca să se arate. Bine. Pentru primele reprezintații să se puie prețuri mai mari, de­oare­ce membrii elitei nu vor veni a doua oară la reprezintarea aceleiași piese. Iar, la cele­l’alte reprezintații a ace­leiași piese, să se scadă prețurile. Nu numai că, prin aceasta, teatrul național din București și cele­l­alte tea­tre din țară ar câștiga bănește, dar mo­ralul actorilor ar fi mult ridicat prin faptul că n’ar juca, ca acum adese­ori, înaintea unor bănci goale. Anul acesta, noua trupă de operă și operetă de la Teatrul național a avut succese bine-meritate. Elemente bune sunt între artiști și începutul este excelent. De­oare­ce e o rușine ca să nu avem încă o operă națională, credem că gu­vernul—recunoscând acest succes rela­tiv— va veni în sprijinul acestei între­prinderi, acordându-i o subvenție. Pe de altă parte, pentru a se avea câștig bun, să se organizeze reprezin­tații extra­ordinare, cu prețuri mari, și altele populare, cu prețul cât se poate de redus. In felul acesta, vom putea organiza, în câți­va ani, o operă românească, a­­vând și mijloacele de a plăti pe cântă­reții cei buni, dacă nu tocmai cum sunt plătiți în străinătate, cel puțin așa ca să le convie—din dragoste de patrie — să nu se înstrăineze. * * * ---------------------| DIN DANEMARCA (Corespondență particulară a «Universului'). Copenhaga, 21 Octombre. m­­oartea Țarului.—Impresia la curt­e.­­Doliul Știrea despre moartea Țarului Ale­xandru III a produs o adâncă impresie la curtea regală. Regele, regina, prin­țul moștenitor și familia lui au mers i­­mediat la biserica mare din oraș unde s-a oficiat un «Te-deum laudamus» pen­tru odihna răposatului Țar. La acest «Te-deum» au asistat toți reprezentanții puterilor străine. Regina Danemarcei a plâns foarte mult când a auzit că Ța­rul a murit. Regele a ordonat un doliu de curte de 30 de zile. Chestii politice.— O remaniere ministerială In Danemarca, oamenii cari se ocupă cu politica sunt foarte practici. De e­­xemplu, primul ministru și-a dat de­misia, sub motivul că el nu poate să împace capra cu varza, adică nu poate fi prim-ministru nici nu poate fi părtaș la agitațiile socialiste și anarh­­iste cari se fac în Danemarca. Trebue să se știe că în marile agitații sociale din Dane­marca, primul-ministru joacă un rol foarte important. El e bogat și dă bani agitatorilor, cari îi propagă ideile. Cufundarea unui vapor — 16 înecați In urma exploziei cazanului vaporu­lui «Haleight», acest vapor s’a înecat în canalul Sundul mic. 16 marinari s’au înecat. Explozia s’a întâmplat joi dimineața, pe la orele 9, și a fost pu­ternică. Vaporașul venia dinspre Rusia (Kronstadt) și era încărcat cu pești și cu diferite mărfuri rusești. Mecanicul nu băgase de seamă la apa pusă în ca­zanul mașinei. Vaporul s’a cufundat și întreagă marfa aflată în el s’a perdut. Dintre cei 16 înecați, 6 inși sunt pă­rinți de familie și cu câte 4 — 6 băeți. Compania, a cărei proprietate era va­porul, a dat familiilor celor înecați câte 100 fr. pe lună ca pensie. Prințesa Dagmar Regina Danemarcei dormea în pat, când o damă de onoare a sculat-o și i-a zis: — Țarul a murit ! Regina sare din pat și strigă pu­ternic : — Dar împărăteasa Dagmar ? — Ea a încărunțit într’o noapte! Așa spun ultimele depeși. Regina și-a ascuns fața în perină și a început să plângă jalnic zicând din când în când .* — Sărmana Dagmar ! Sărmana Dag­mar ! In urmă regina s’a dus la bărbatul ei. Acesta ședea întins pe un fotoliu și plângea. — Ai auzit ? — îl întrebă regina. — Da.... răspunse regele...., care se puse din nou cu fața în jos și cum Moartea Țarului — Prin fir telegrafic — Viena, 24 Octombre. Camera deputaților.—Președintele zice că împăratul Franț-Iosef și membrii fa­miliei imperiale deplâng moartea Ța­rului, perderea unui amic sincer. Po­poarele Austro-Ungariei care împărtășesc durerea lor, nu vor uita nici o dată că Țarul Alexandru III a fost un sigur protector al păcii lumii. Manifestația de doliu a Camerii va fi înscrisă în pro­cesul verbal (aprobări unanime). Sofia, 24 Octombre, «Agenția Balcanică», află din sorginte bine informată că d. de Giers a răspuns la telegrama de condoleanțe ce d. Stoi­­loff i-a trimes în numele guvernului și al Sobraniei. Berlin, 24 Octombrie. La serviciul funebru de la ambasada rusească au asistat împăratul, principii, prințul de Hohenlohe, miniștrii, corpul diplomatic, ofițerii regimentului Alexan­dru, generalii. După ceremonie, împă­ratul a făcut o vizită de condoleanțe contesei Schm­aloff, care a primit apoi vizita prințului de Hohenlohe. Darmstadt, 24 Octombrie. Se telegrafiază din Livadia că Țarul și curtea vor pleca din Crimeea la 8 Noembrie și vor sosi la St.-Petersburg, la 13. Petersburg, 24 Octombre. Oficialul publică răspunsul următor al Țarului către Senat: «Convins de sen­­­timentele de devotament exprimatele «Senat nu m­e înnoesc că voi avea concur­­­sul­ sau în silințile pentru serviciul scum­­­pei noastre patrii pe calea însemnată «de neuitatul meu părinte». Țarul a răspuns de asemenea la te­legrama Sf. Sinod: «Vă mulțumesc pentru sentimentele ce «îmi exprimați în acest moment de adân­­­ că durere. Pătruns de o iubire arzătoa­­­re pentru răposatul meu părinte, voi «păstra, după exemplul său, toate pute­­ rile mele în serviciul patriei și a bise­ «ricilor ortodoxe». Prințul și principesa de Wales au so­­sit la Livadia. O proclamațiune, publicată cu ocazi­­unea convertirii principesei Alix, zice că această ceremonie a avut loc la 21 Octombre, pentru a liniști pe Țar și Rusia întreagă. Logodnica Țarului a primit la ceremonie numele de Alexan­dra Feodorovna și titlul de mare du­cesă și alteță imperială. Roma, 24 Octombrie. Un parastas s-a oficiat la capela ruseas­că pentru Țarul Alexandru III. D. Crispi reprezintă pe regele. Au asistat de a­­semenea miniștrii, corpul diplomatic de pe lângă Vatican și Quirinal. Copenhaga, 24 Octombre. Președintele face elogiul Țarului A­­lexandru III ca păzitor al păcii Euro­pei. Perderea sa constitue o mare ne­norocire mai cu seamă pentru familia imperială. Poporul danez va păstra a­­mintirea defunctului, Ia o parte sinceră la doliul văduvei Țarului. Paris, 24 Octombre. Marele duce Alexis a telegrafiat mi­nistrului marinei pentru a mulțumi ma­rinei franceze pentru viua parte ce ia la doliul Rusiei. A. S. adaugă că ma­rina rusească se unește cu el pentru a asigura marinei franceze simpatiile sale. Moscova, 24 Octombrie. Municipalitatea a cerut autorizația de a oficia un serviciu funebru în fața cor­pului lui Alexandru al III-lea, de a de­pune o coroană pe coșciug și de a tri­­mite delegați la St. Petersburg la în­­mormîntare, ca să manifeste ast­fel sen­timentele de nestrămutată fidelitate și supunere a orașului. Cracovia, 24 Octombrie. Ziarul «Czas» află din Varșovia că 30 de reprezintanți ai nobleței și ai bur­gheziei au rugat pe generalul­ Gurko să exprime familiei imperiale regretele lor

Next