Universul, ianuarie 1895 (Anul 13, nr. 1-25)

1895-01-03 / nr. 1

ANUL XHI.-wN0, 1-A nlarțl, 8 (15) Ianuarie 1895. W PREMII EXCEPȚIONALE La abonații ziarnlni „UNIVERSUL“ — POLITIC ZILNIC — Cu începere de la 1 Ianuarie 1895 SV* Pentru, 3 luni In Capitală, lei 8. — In județe, lei 9.50 MVemli» — O cutie cu 12 lingurițe pentru cafea de metal alb cu mâneru gravat. — 1 frumos calendar colorat a­­merican cu foi zilnice pe anul 1895. — 1 calendar de citit al ziarului Universul de 110 pagine cu 18 ilustrații. — 1 ca­lendar de buzunar și 1 calendar de pe­rete, în 6 culori, pe anul 1895.—NB. In loc­ de 12 lingurițe putem da un roman ilustrat de 4 volume, după alegere. Pentru 6 lup­­te. In Capitală, lei 15.20—In județe lei 19.70 Premii*— Cele 4 calendare de mai sus.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau 3 furculițe, 3 cuțite și 3 lingurițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.—1 roman de 2 volume ilustrat și un mic pieptine de buzunar. NB. In loc de ceasornic sau linguri, Fiurculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noastre ilustrate. Pentru 1 an I­i Capitală lei 29.70.—In județe lei 38.20 Premii.—Cele 4 calendare de mai sus. — Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cu­tia cu reliefuri nichelate și aurite, cons­truit într’adins pentru abonații noștri de un an, sau o elegantă cutie cu o­­glindă, conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerină parfumată,—1 frumoasă rîșniță de piper, — 1 cheie nichelată, conținând un briceag, 1 condeiü și un creion. — 1 elegant Notes legat în piele și cu flori argintate, un mic pieptene de bu­zunar, precum și 4 volume din ro­manele noastre ilustrate.— NB. In loc de toate obiectele de mai sus putem da 12 volume din romanele noastre. Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslușit obiectele pe care doresc a le avea ca premii. NB. Toți abonații din provincie vor tri­mite un leu mai mult pentru portul premiilor.­­ Neprimind un leu se vor trimite premiile nefrancate și abonatul va plăti portul la sosirea lor. COSTUL ABONAMENTULUI F­Ă­IEZI*. Toți abonații la ziarul «Universul politic», primesc gratis «Universul li­terar», care apare în fie­care Duminecă în format dublu cu splendide ilustrații colorate. In capitală Pentru 1 an....................... Lei 20.10 « 6 luni . « . . . « 10.60 « 3 « ■ . . < < « 5.60 In județe Pentru 1 an. ..... Lei 28.10 « 6 luni ..... « 14.60 . 3 « . . . •­­ « 7.60 D-rul Sterie N. Cinicu IX. Pelikangasse No. 10.—Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la­­acuitatea de me­dicină din Viena.—Consultațiuni și prin corespondențe. 1582.—(99) ~Doctor VELESCU Fost șef-asistent de clinică la Facultatea Den­tistică din Philadelphia (America) Bulevardul Academiei No. 1, colț cu Calea Victoriei No. 42 Consultațiuni de la 9 la 12 m. și de la 2 la 5 p. m.—Pentru săraci gratis Marți și Sâm­­ bâtă de la 8 la 9 dimineața.­ 294 (36) Doctor MAUMCIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL : Boale interne femei și facemi Consultațiuni 1—3 și 6—8.—Pentru săraci gratis. De asemnea face cunoscut că tratează cu succes sigur boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. 1859 (15) Școala italiană de băeți Școala de desemn cu aplicațiunea la Arte și meserie. Cur­sul gratuit Dumineca de la 10—12 a. m., sub direcțiunea profesorului Mar­­ghetti, strada Popa Tatu No. 61. — DENTIST — 138 str. Carol 138 CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Luni, 2 Ianuarie.—Sf. Silivestru. Catolic Luni, 14 Ianuarie.—Felix. RSs. soarelui 7.35, ap. soarelui 4.43­ 5 bani în capitala—10 bani în județi Redacția ți Administrația: „ STRADA BREZOIANU­­­ BUCURESCI București, 2 Ianuarie. Copiii și frigul Școlarii sunt în vacanță și profesorii de asemenea , prin urmare aceștia din urmă íic mai multă vreme să stea de vorbă cu noi. In timpul cursurilor, poate, dascălul conștiincios n’are vreme să asculte ce spune o gazetă sau alta; acum scuza aceasta nu poate fi. E un obiceiü reu, deja înrădăcinat în școalele noastre publice. Bursierul statului e considerat de «salariații» statului, provizori sau pro­fsori, ca miluit. Apoi, elevii externi din școlile statului, cari se bucură de învățământul obli­gator și gratuit, sunt de­ așișdesea tra­tați de dăscălime. Ceea ce e curios, e faptul că chiar ministrul instrucției publice nu poate sau nu vrea să ia măsuri de îndreptare. Am vorbit în atâte rânduri de ținerea copiilor afară, până la ceasul deschi­derii cursurilor și lăsarea afară a acelora cari au venit cu jumătate de minută mai târziu­. Să lași, pe vreme rea, ex­puși tuturor boalelor copii pe stradă... aceasta nu e o pildă bună pe care școala o dă părinților neglijent. Dar, nu numai atâta. Ziarele au pri­mit denunțări, și noi acum am primit mai multe scrisori, în care ni se de­nunță că în unele școale primare di­rectoarele și directorii dați afară din clase, la amiază, în vremea dejunului, —de la 12­—2,—pe copiii cari, stând de­parte cu locuința, vin cu o bucată de pâne în buzunar, ca să nu facă dru­muri prea mari. Și , vezi, pe acești copii mâncân­­du și pânea și măslinele sau bucățica de brânză pe strade, pâne udată de ploaie, întrebăm : De ce nu sunt lăsați co­piii să mănânce înlăuntrul școale! ? Ce contrast... In Franța, țară in care gratuitatea învățământului e cu mult mai puțin în­tinsă de­cât la noi, sunt externate ale statului în care copiilor săraci li se dă gratis o bucată de pâne cu claia sau cu alt­ceva, pentru ca să nu fie expuși să răcească alergând pe stradă sau să contracteze obiceiuri rele. Dar... noi suntem eftinî la făină și scumpi la tărîțe. Ar trebui să pun ministerul capăt a­­cestor mici abuzuri cari pot avea con­secințe grave pentru sănătatea copiilor. DIN ELVEȚIA (Corespondența particulă a „Universului“) Berna, 29 Decembre. Iarnă în Elveția In Elveția iarna de acum e «foarte curioasă» cum s’ar zice. In cantoanele de nord și de sud-est clima e temperată și dulce. Pe acolo zăpada a căzut în cantitate mare. Cerul e însă senin și aerul e foarte sănătos. In partea apu­­sană însă viscolele sunt mari. Lacurile sunt înghețate. Pe lacul celor 4 can­toane, pe lacul de Zurich, pe lacul Neu­­chatel lumea se plimbă cu săniile și adese ori se dau serbări frumoase de societățile patinorilor elvețieni. Iarna în Elveția nici o dată nu e așa de aspră ca în alte țări, căci aici vân­turile mari se isbesc de munții uri­aști și se împrăștie. Nici o comunicație flux s’a întrerupt până acum. De altmintrelea tot se întâmplă ca și e aiurea diferite accidente. Pe unele lacuri se rupe ghiața sub greutatea pa­tinorilor. In alte părți câte un ghiețar topit alunecă de pe înălțimile munților și dărîmă colibe și case mici de pe la poalele acelor munți, cum s’a întâmplat deună zi sub muntele «Jungfrau» unde au fost sfărîm­ate 7 colibe și au fost o­­morîți 5 oameni. Nenorocirea de pe Toedi — 3 morți Intre alte accidente e și acela de pe muntele Toedi. Trei turiști sosiți nu de mult la Gla­­ris, lângă Berna, au pornit spre muntele Toedi. Ei vreau să se sue până în vâr­ful muntelui. Dânșii luaseră o mulțime de provizii cu ei, dar n’au voit să fie întovărășiți de nici o călăuză. Până acum ei nu s’au mai întors. In ziua plecării lor a căzut în părțile ace­lea o cantitate enormă de zăpadă. Se crede că turiștii au perit pe coastele munților. O companie de voluntari a plecat pen­tru căutarea celor 3 turiști. De urma lor nu se va da, la sigur, de­cât poate la primă­vară, când li se vor găsi poate oasele. Criminali găsiți Intr’o corespondență de astă-vară v’am trimis știrea că la Orelli, un rentier,­cu locuința la Maralto, lângă Locarno, a fost asasinat aproape de vila sa, de niște­ criminali necunoscuți. Poliția a făcut multe arestări dar nu a reușit să pună mâna pe adevărații asa­sini. Aceștia totuși au fost prinși. Acum câte­va zile două tineri cu nu­mele Locatelli și Tagni, arestați pentru furturi, în închisoarea de la Locarno, au mărturisit că ei sunt asasinii lui Orelli. Cum s’a săvîrșit crima întrebați de judecătorul de instrucție cum au săvîrșit crima aceea, ei au de­clarat următoarele: — Ne-am ascuns în marginea dru­mului care duce la locuința lui Orelli. Imediat ce l’am văzut, ne-am aruncat asupra lui, i-am aruncat un laț în gât ca să’l împedecăm să strige și apoi l’am înjunghiat cu cuțitele. După aceea i-am luat cheile, am in­trat în casa lui și am luat 150 de fr. în bani gata, un ceasornic și câte­va o­­biecte de valoare. — Și pentru atâta ați săvîrșit o cri­mă așa de monstruoasă?—ia întrebat judecătorul de instrucție. . . — Noi credeam—a răspuns Locatelli — că vom găsi o sumă foarte mare de bani. Asasinii nu știau că Orelli care fusese cu câte­va zile înainte victima unui furt îndrăsneț, și-a depus aproape toți banii la banca din Locarno, cu câte­va zile mai înainte de a fi omorît. Asasinii vor fi judecați de curtea cu jurați. Doné victime Se scrie din Bâle . Intr’una din serile trecute, pe la o­­rele 7, o femee și o fată, din Allswinge, cantonul Bâle-Campagne, mergând spre casă și luând-o pe linia ferată, au fost surprinse și tăiate de trenul expres,­ care mergea spre Alsacia.­­ Cadavrele lor erau oribil mutilate. Nenorocitele femei fuseseră înștiințate de un cantonier că trenul va sosi în grabă. Ele însă n’au­ voit să-l as­culte și au pornit repede înainte.­­ Cantonierul a voit să le oprească de a merge pe linie. Ele însă s'au aruncat asupra lui și l-au îmbrâncit. Cantonie­rul, un om foarte bătrân, a căzut a­­proape de sine.­­ Peste un moment trenul a sosit și a tăiat pe femee și pe fată.­­ Femeea era măritată și are 6 copii. Beri»' s Hoția de la Dumești Marii—zice «Evenimentul» din Iași —­ d. Iosupovici, din comuna Dumeștii­ Mari, a fost victima unui furt îndrăzneț și a unor torturi ne­mai­pomenite.­­ Doi indivizi îmbrăcați mocănește, de statură înaltă, înarmați cu arme și cu ciomege, îndată ce a înoptat bine, au călcat casa d-lui Iosupovici, au intrat înăuntru și, închizând ușile, săriră asu­pra victimei cerându-I bani.­­ Cum acesta spunea că n’are bani, el începură a’l bate cumplit cu ciomegele și a'i vîrî o sulă în pulpă.­­ La țipetele victimei sări în ajutor fe­meea sa dar și ea fu apucată la bătae, legată cu o funie și trântită la pământ. In cele din urmă Iosupovici a arătat unde ține ascunși banii, și ast­fel agre­sorii au putut lua 395 lei și doi saci cu diferite lucruri.­­ Până în prezent nu s'a putut da de urma hoților.

Next