Universul, martie 1895 (Anul 13, nr. 50-76)

1895-03-01 / nr. 50

ANUL XÎJI.-ivT 50 K í-*wmm-­üyiiei'cur!, 1 (IB) Martie 1KÖ5 ?omadâ Italia.»* e un produs serios studiat, un regenerator f­oarte puternic al părului, ale căreia proprietăți balsa­­mice întroducându-se prin porii pie el, îucresc rădăcina părului, împiedică atrofiarea bulbilor și face să crească în câte­va săptămâni păunl și barba dacă vitalitatea tubului capilar nu e de tot stinsă. „Pomada Italiană“, afară de aceea că oprește căderea părului și -l curăță de toate murdăriile ca mătreața și altele, ținăndu-l tot­dea­una sănătos, moale și lucios, mai are și incontesabila propri­etate­a de a preveni albirea părului. Lei 4.50 fla­conul mare.—De venzare la adm. ziarului „Uni­versul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași,­­1*1 ați și Brăila. __ Renumita apă de Telsin­a Premiată cu 44 de medalii și cu 5 brevete­ de la suveranii din Europa. Această apă este. Săra sea­măn. Șterge ori­ce pată de pe obraz și­ de pe corp. Netezește zbârciturile și face pielea moale și stră­lucitoare cum e catifeaua; împiedică m­itul miros al sudoarei, înlătură culoarea galbenă a pielei și face obrazul strălucitor cu cele mai vii și natu­rale culori, dacă culoarea galbenă rin­jirogine din boală, împiedică usturimile ce le­ace briciul și usucă erupțiile succesive. Ferește pe doamne de florele albe, boala atât de comună care alterează în mod simțitor frăgezimea și frumusețea, atât de scumpe la sexul cel frumos. Clătind sura, face să înceteze flnxiunile gingiilor și le întărește­, go­­­­­nește mirosul displăcut al gurei prin suavitatea s arcmei sale și este neprețuită pentru a curăța dinții și a le păstra albeața. Această apă întrebu­ințată curată, neamestecată cu apă, face să dispară durerea de dinți puind pe ei puțin bumbac muiat în ea. Prețul unei sticle Lei 1.90. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoisttul No. 11, Bucuresci și la depozitele de ziare din Cra­iova, Iași, Brăila și Galați. Moi-Gream temainriée Dacă doamnele vreau ca pielea să se devie fragedă și frumoasă, să întrebuințeze acest guld-cream­. Gold­ Cream Germandree mai previne și distruge­­ crețiturile pielei și are un miros din cele mai tăcute. Un borcan mare lei 2.50. De vânzare la adm. ziarului „Universul”, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de sare din Craiova, Iași, Brăila și Galați.__ dentifrice g# Jăffi Această apă e cel mai puternic pr .seivativ*.pen­am igrena gurei și pentru a face plăcut mirosul e suflăreî. E cel mai bun leac pentru a preveni durerea dinților și stricarea lor. E foarte potrivit pentru ca să curețe și să întărească dinții și pen­tru ca să păstreze curat smalțul lor ; m­ăreșt­­­ingiile și e chiar un puternic leac contra infla­­mațiunilor. Flaconul lei 1.90.—De vânzare la ad­ministrația ziarului „Universul", str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Iași, Galați, Brăila și Craiova.­­ Specialități diversa Pudra Germandrée, cutia mare . . . Lei „ „ „ mică ... ”5 Crema Germandrée ....... i Pudra Glicisizia, preparată cu glicerina „ 1 Pudra Margherita............................ . „4 Extract Margherita pentru batiste . . .. f Apa de toaletă Margherita...................„ E " o Lubin....... „ c Ess buchet Lubin.................................„ c Apa Dentifrice frații Benedictin!... „ î Praf „ „ „ . . . . ? Anatem­ua, elixir pentru dinți. . . „ 3 Tinctura vegetală perfecționată progresi­vă „ 4 De vânzare la adm. ziarului „Universul“, I Brezoianu No. 11, Bucurescî și la depozitele ziare din Craiova, Iași, Brăila și Galați fl’înî altfilm­­îp Admirabil produs bals­amic, U­öl ilAy*S­isaiw spirtos și tonic, cu parfum frîn­te plăcut (micșunele), consacrat grîielor de toaletă , menține corpul într’o­­ stare"în­soțitoare de sănătate. Previne și risipește bubele,­ ro­șeața, petele, încrețiturile și ori­ce alterație a pielei pe care o întinerește, dându’î o aparență albă și ca­tifelată. Flaconul 2 lei.— De vânzare la adminis­trația ziarului „Universul“, Str. Brezdichu No. 11, Bucurescu, și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Brăila și Galați. ^___ HîSîf.Pentru a distruge gândacii­­ ssq­rial UtU Ua­til atât de nesuferite și cari se află mai în toate casele. Efect prompt și garantat. Lei 1.10. ________ T 11CM­­1 PENTRU A PUNE IN SCROBULI. Jud­.IA­U Această specialitate pusă in scrobială, dă albiturilor când vor fi călcate un lustru stră­lucitor. Cutia 80 bani. Cerneală neștearsă și ‘“,7 fără nici o preparație. Nu se descolorează prin spălare și nu piere prin nici o procedare cii­mică. Sticluța conține aproape 20 grame de cerneală, destul spre a însemna 1000 de bucăți ruse. Lei 1.10. De vânzare la adm. ziarului „Ijnigeraul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. Premiate lind­uri pentru a văpsi perul și barba­ celui care va arăta că există ineluri superioare celor următoare: _ APA MEXICANĂ redă în câte­va zile îmrbei și perului alb și sur culoarea castanie sau blondă perfectă Curăță capul de mătreață, oprește căde­rea perului și-l face să crească. Lei­a sticla. APA ENGLESĂ. — Cu această apă ori­cine î și poate vopsi singur perul și barba negru sau­ cas­taniu­ închis, întrebuințând numai, zece minute. Cutia cu 2 sticle lei 7. APA AUREA — Această apă vopsește la mo­ment în blond perul și barba. Lei și cutia. APA AFRICANA.— Cu această apă se vopsește la minut perul și barba în negru si castaniu. Este de preferat fiind o singură sticlă. Lei 6. CERONE AMERICAN. — Această tisulfura nu este lichidă ci un cosmetic solid, care dă la mo­ment perului și barbei colorile blondă, castanie sau­ negru după dorință. Lei 6. Ori­ce Bătătură DISPARE IN CATE­VA ZILE — întrebuințând premiatul „CALAFUG LAS55“ — Efect sigur garantat. Un flacon Lei 1.60.— Se află de vânzare la ad­ministrația ziarului „Universul“ și la depozitele de ziare din Craiova, Galați Brăila și Iași. CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Marți, 28 Februarie. — Cuv. Vasile Mărturis. Catolic Marți, 11 Martie. — Papa Grîorie. Res. soarelui 6.20; ap. soarelui 6.1­ 5 bft«i în capitalii—10 bani in sa&ețti Redacția și Administrația: STSADA BREZOIANU H BUCURESCU 5 la sută, ara fi plătit lei 3491 și 25­­1 băni, adică mai mult lei 162 și 75 bani. Și e de notat, că noi primim în fie­care lună câte un vagon de hârtie, și ni se pare, că nu e drept să fim supuși lunar la o taxă atât de împovărătoare. Ni se va zice să cumpărăm hârtie 4 din țară și atunci nu vom plăti nimic. ■"­ Vom răspunde că cu tot prețul îndoit,­­ ce ni se cere de la fabricanții noștri, până acum n’a­i fost în stare de ai ne furniza hârtie pentru mașinele rotative. După toate acestea suntem siguri, că:­­ d­oi senatori se vor convinge că legea­­ pentru modificarea tarifelor e foarte de­fectuoasă și înainte de a o vota, vor in­­­­­trod­uce toate îmbunătățirile necesare.­ Chiar ar fi mai bine ca, de­oare­ce legea nu este atât de urgentă, minis­­­terul de finanțe să o retragă și să nu-i îvească comisiunea propusă de noi pentru a o studia cu mai multă serio­zitate. București, 28 Februarie D’AIE VĂMILOR III Urmăm azi studiul nostru asupra pro­iectului de lege pentru modificarea și complectarea unora din dispozițiile pri­vitoare la tare, prescrise pentru vămui­rea mărfurilor tarifate pe greutate, pro­iect, care, cum am mai zis, a fost votat săptămâna trecută de Cameră, fără nici o discuție. In articolul nostru de ieri am spus că tarele legale a celor 383 articole ne­modificate nu se apropie de loc de ta­rele reale și trebue neapărat numită o nouă comisiune, compusă din un ins­pector vamal, un taxator și 2—3 co­mercianți, care să studieze din nou­ ta­rele legale a fie­cărui articol în parte. Pentru a proba afirmarea noastră vom da câte­va exemple .­Obiectele prevăzute de articolul 433 (bijuterie de imitație fină și bijuterie de aluminiu) plătesc lei 16 pe chile. In cât pr­ivește tara legală iată ce zice tariful vamal : Net­o. Gutiile de carton și foile de car­ton sau de hârtie, cu care se aduc sunt cântărite și taxate împreună cu aceste o­­biecte. Se știe cât de ușor e aluminiul. Ei bine, un comerciant de bijuterie, ne prezintă o declarație vamală din care rezultă că a importat în țară o cantita­te de bijuterie de imitație fină, care cântărea neio 2 kilo și brute, adică îm­preună cu cutiile de carton 5 kilo. D-sa a plătit dreptul de import lei 80, pe când, dacă ar fi plătit numai pentru greutatea veto, ar fi trebuit să plătea­scă lei 32. Ni se pare că nu­ e drept să plătești pentru 3 kilo cutii de carton, lei 48, pe când după tariful vamal cu­tiile de carton nu plătesc de­cât 40 de kilo. D. Gr. Olănescu, raportor, ne spune că este imposibil de a se admite taxe­le pe greutatea net­o, de­oarece în a­­cest mod se produce deteriorarea măr­furilor, întârziere și dificultăți de neîn­vins, în operațiunile vamale ,cu despa­chetarea, cântărirea și reîmpachetarea fie­cărui obiect în parte. Suntem de acord cu d. Olănescu, dar îi facem următoarea întrebare: De ce, dacă taxarea pe greutatea veto pre­zintă atâtea greutăți­, în noul proiect de lege pentru art. 77, 221, 2­36, 237, 238, 240, 244 și multe altele, mărfuri, cari plătesc cu mult mai puțin de­cât bijuteria de imitație fină, s’a admis taxa­rea pe greutate neto, taxân­du-se cutii­le de carton deosebit, după felul lor? Chiar pentru bijuteria de argint (vezi art. 431 din tariful vamal), care cântă­rește cu mult mai mult de­cât bijuteria de aluminiu, s’a admis taxarea pe greu­tate veto, taxându-se cutiile, casetele și tocurile aparte, la articolele respective din tarif. Apoi să admiți greutatea neto, pentru obiecte de tinichea, cari plătesc numai 60 bani chilo (vezi art. 489) și­ să nu admiți veto real pentru o bijuterie de imi­tație fină, care plătește 16 lei chile, este o adevărată batjocură. Din cele spuse mai sus, rezultă, că d. Gr. Olănescu are o mare grijă pen­tru deteriorarea mărfurilor și pentru aceasta este dușman neîmpăcat al ta­xirei pe greutatea veto. Vom­ spune d-lui Olănescu, că cu privire la bijuterii de imitație fină unii comercianți pentru a nu plăti 16 lei chile pentru cutiile de carton, aduc bi­juteriile absolut fără de nici un amba­­lagiu­, iar cutiile separat, și în modul acesta mărfurile se deteriorează și mai mult. Să vorbim acum despre preparatele medicinale lichide, vinuri medicinale, ape de toaletă, parfumuri, etc. Am făcut chiar noi experiență și am constatat că buteliile goale cântăresc de 3 ori mai mult de­cât conținutul (lichidul). Pentru articolele de mai sus se prevede în tariful vamal o tară de 15, 20 și 25 la sută. E drept, să se plă­tească pentru sticlă 2 lei chile ca și pentru medicament, pe când buteliile goale nu plătesc de cât 2 centime chile? Ni se pare că direcțiunea vămilor, dacă doria ca tarele legale pentru ar­ticolele de mai sus, să se apropie cât de mult de cele reale, trebuia să fi­xeze o tară cu mult mai uscată, cel pu­țin de 60 la sută. In modul acesta far­macistul ar fi putut vinde medicamen­tele mult mai eftin și publicul mai cu seamă cel sărac, ar fi profitat. Vom sfîrși studiul nostru, vorbind de un articol de prima necesitate, pu­tem zice trebuincios ca și pâinea zil­nică. E vorba de hârtia de tipar. Direcțiunea vămilor a crezut de cu­viință de a modifica taxa legală a ar­ticolului 348, (hârtia de lux) și nu s’a gândit de loc de a mări și taxa pentru hârtia de tipar. Nu e destul că plătim un drept de import (taxa vamală) de 35 bani pe chile pentru hârtia de tipar, adică ea și costul hârtiei (ni se oferă hârtia din Austria și Germania cu 37 bani chilo franco, Predeal), dar cu aplicarea nouei legi vom fi siliți să plătim și pentru lemnul în care este ambalată hârtia, fiind țara numai de 5 la sută. In luna trecută am primit din Tran­silvania un vagon de hârtie de tipar. Acest vagon cântărea bruta 10,500 kilo și neto 9,510. Am plătit dreptul de im­port 3328 lei și 50 bani, cum se poate vedea din declarația vamală, No. 24,270 de la 9 ianuarie 1895. Dacă ar fi tre­buit să plătim, scăzându­se țara legală. DIN FRANȚA (Corespondenta pârtie­ a ziarului «Universul») Paris, 23 Februarie Regina Angliei la Cherbourg Cu ocazia trecerei reginei Victoria a Angliei pe la Cherbourg, pe bordul yach­­t­ul­ui său Victoria and Albert, pilotul major din Cherbourg va fi trimis la­ Portsmouth ca să întâmpine yachtul re­­­gal și să-l conducă. Yachtul va fi ea­; ••orn­at de cuirasata Barfleur, de m­erției* șătorul Australia și de yachtele Osborne și Irene. Toate acestea sunt vase fran­­­ceze. Guvernul francez a pus la dispoziția reginei o gardă de onoare compusă din 24 de soldați din infanteria marinei, co­mandați de un căpitan. Explozia de la Novillars La fabrica de cherestea din Novillars, arondismentul Besantion, s-a întâmplat deun­ă­zi o mare nenorocire. 3 cilindre mari au exploadat. 6 lucrători au fost arși așa de oribil în­cât au murit la spital, în urma ră­­­nilor primite. Alți 5 lucrători s’au alea cu răni mai ușoare. Din fericire nu se aflau de­cât foarte puțini lucrători în fabrică, căci alt cum s’ar fi întâmplat o catastrofă îngrozi­­­toare. Fabrica s’a aprins în urma ex­ploziei. O parte din ea a ars. Incendiul a fost stins de pompieri, dintre cari,­ doni s’au ales cu arsuri destul de grave! Soldați atacați de tâlhari— 4 morți! Locuitorii orașului Mayenne sunt forte emoționați din cauza unei lupte sânge­­roase întâmplate într’una din nopțile tre­­­cute între niște soldați și o bandă doi tâlhari. Doi sergenți și 7 soldați urmăreai la barieră o bandă de contrabandiști Aceștia, văzându-se aproape surori au început să tragă cu revolverele supta urmăritorilor. Soldații au răspun­tot cu focuri de revolvere. Un contra­b­andist și un soldat au fost răniți. Pe urmă s-a încins o luptă corp la corp între soldați și tâlhari. Lupta a fost te­ribilă. 2 contrabandiști și 2 soldați au muri înjunghiați. Un contrabandist și un ser ga­nt au fost răniți de moarte. O dramă familiară Soții Defour, din Colombes, munciai de pe o zi pe alta. El era tăietor d lemne și ea spălătoreasă. De o vremi încoace nu mai capătau de lucru. Bă­trânul Defour se îmbolnăvise. Nevasta lui s’a gândit că e mai bine să moară amândoul. Intr’una din serile trecute ea și-a îm­bătat bine pe bărbat și l’a culcat. Apo­i aprins în odae un mangal mare ș s’a culcat și ea. Nenorociții au fost gă­siți a doua zi dimineața morți asfixiați Anarh­iștii In ultimele zile s’au făcut la Paris Lyon, Bordeaux și Marsilia numeroas arestări de anarh­iști. Au fost arestaț 17 anarh­iști. 3 dintre ei sunt spanioli 9 francezi, iar cei l’alți italieni, englez și germani. In casa anarh­istului Mounier, du­ Lyon, s’au găsit 4 cartușe cu dinamită La anarh­istul Muller (german), prin la Marsilia, s’a găsit o bombă mare în­cărcată și cu fitilul pus. Se crede că el avea de gând să săvârșească un a­tentat îndrăzneț. De la cei­l­ alți anarh­iști s’au confis­cat numeroase scrisori cifrate și mani­feste revoluționare. O ciocnire de trenuri Aproape de Lille s’a întâmplat o ter­­bilă ciocnire între un tren de marfă ș unul de persoane. Amândouă locomotivele s’au stricat Mecanicul trenului de persoane a fos omorît pe loc. Dintre pasageri derinși au fost omo­rîțî, iar vre-o 9 răniți mai mult s’a mai puțin grav. Intre morți se află și nevasta unu funcționar din Lille." Brutus

Next