Universul, aprilie 1895 (Anul 13, nr. 77-100)
1895-04-01 / nr. 77
Universal No. 77. Zer roșu; decorațiuni: marele cruci fără cordon.* * * Mâine ținuta va fi: frac, cravată și mânuși’albe; decorațiunile în formă reglementară. ____________ Oue de Paște He fiar«fie mai simple de fienin până la cele mai fine și elegante de metal cu prețuri excepțional de ieftin, se găsește’ de veniare la administrația ziarului lî MlVisil SSl JII, str. ISrezorului 11, București. OAMENII ZILEI Charles Worth Deună zi a murit la Paris una dintre cele mai cunoscute persoane sau tipuri pariziene și anume Charles Worth supranumit «regele modei». El s-a născut în anul 1825 la Bourne în Anglia. Pe când era în etate de 20 de ani a venit în capitala Franței și a intrat în magazinul de modă al lui Aurelly. In anul 1860 s'a despărțit de acesta și și-a deschis un magazin al său pe strada numită Avenue de la Paix. Charles Worth a scăpat lumea de moda crinolinelor și a scos moda costumelor femeilor potrivit cu statura naturală a acestora. Worth a fost un psiholog al modei. Lui îi era destul să se uite în ochii frumoaselor și bogatelor femei, cari îl formau clienteala, pentru ca să le spue ce fel de toaletă li s’ar potrivi. Dânsul a fost și un desemnator talentat și acuarelele sale de modă formează o colecție admirabilă și scumpă. In magazinul 8§fi din Avenir la Paix avea 800 de ferlitoare. ¥'•, avea diferite fabrici stofe. . e în magazinul și fabricile lui lum peste 5000 de oameni, < va fi>, le plMca pe an un milion 500.000 de frattal.mându le craniile și furându-le banii. Luni dimineața s’au vestit de către trecătorii de pe șosea autoritățile și parchetul general din Iași. Marți seara s’au transportat la fața locului d-un procuror și jude instructor din Vaslui, asistați de medicul județului, cari au procedat la ridicarea cadavrelor și la urmărirea hoților. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Intr’una din zilele trecute, s’a întâmplat aproape de Budapesta, pe șoseaua numită a Vienei, o luptă sângeroasă între 2 gardieni călări și o bandă de țigani compusă din 30 de inși. Gardianii se chemau Evinger și Friedrich. Ei au somat pe țigani să plece din raionul orașului. Țiganii s’au năpustit asupra celor doi polițiști. Pe Evinger l’au trântit cu cal cu tot într’un șanț. Un țigan i-a spart capul cu o lovitură de baston. Evinger a reușit însă să se scoale și să sară din nou pe cal. Scoțând revolverul, el a tras asupra țiganilor mai multe focuri. 4 țigani au fost răniți. Ceata de faraoni a luat-o la fugă. Ei au fost urmăriți până la hotarul comitatului Bakas. Aci au fost arestați 8 țigani. Cel l’aici s’au împrăștiat carencotro. Țiganii răniți au fost transportați la spital de asemenea și polițistul Evinger. Ilustrația de pe pag. 1 a numărului nostru de azi reprezintă fugărirea bandei de țigani de către polițiști. Crima din Negrești (3 victime) O crimă oribilă s’a petrecut duminică seara pe drumul dintre târgușorul Negrești și satul Borăști, din județul Vaslui, după cum am anunțat: Doi bărbați și o femee au fost mutilați în mod îngrozitor. Iată cum s’a petrecut faptul: Acești oameni au plecat duminică dimineață cu o pereche de boi din satul Borăști, pentru a ’i vinde în Negrești, unde’ l-au și vândut cu 300 lei. Aldămașul lau băut în cârciuma lui Macarovici din Negrești. Seara au plecat toți trei într’o căruță spre casă. Pe drum au fost urmăriți de niște hoți cari, în apropierea satului Borăști, s’au năpustit asupra lor, sfărî ACCIDENTUL DIN GALAȚI Deună seară, un accident nenorocit a avut loc lângă gara No. 8. Un ghiocel adormise în căruță pe când trecea linia. In acel moment sosind locomotiva a tăiat calul în două și a făcut țăndări căruța. Cum a scăpat teafăr căruțașul este o minune pe care el însuși nu o poate explica. Se vede că în izbitură a fost aruncat alăturea de linie. _____ O sinucidere îngrozitoare Din comuna Bistra se scrie că locuitorul de acolo Petru Goran s’a sinucis zilele acestea într’un mod de tot îngrozitor. Nefericitul Goran, care era în etate de 54 ani, de mai mult timp era neliniștit în urma unei boale cronice de stomac care, în timpul din urmă, s’a agravat în așa mod încât sărmanul bătrân n’a mai fost în stare a o suporta mai mult. Din cauza aceasta a chemat la sine pe un preot, care l’a spovedit. De abia s’a depărtat preotul și Goran sculânduse din pat a luat un cuțit foarte bine ascuțit și s’a împuns de mai multe ori în stomac. Fiind observat, de oamenii casei aceștia au chiemat imediat medicul, dar zădarnice au fost toate încercările medicului, pentru că Goran a respins orice ajutor medical zicând că dacă până acum nu s-au putut medicii să’l folosească, acuma să nu’l mai necăjească ci să’l lase în pace. Timp de 2 ore s’a sbuciumat sărmanul în sângele seif între cele mai îngrozitoare chinuri, de care în fine l’a scăpat moartea. întâmplarea a produs mare consternațiune între locuitorii din acel sat, pentru că nefericitul Goran trecea de un om foarte de omenie._____ Decorați S’a numit sau s’au înaintat în ordinele naționale persoanele ale căror nume urmează : Ordinul «Steaua României».—Ofițeri: D-nii Anastasievici Leonte, Bogdan Gheorghe Emanoil, Elefterescu Luca, Farța Alexandru, Balș Const. P., Gheuca Nicolae, Locusteanu Alex. I., Manu Nicu, Nanoescu Nicolae, Rosetti Radu, Teodora Emil P. Cavaleri: Angelescu Theodor, Bărbulescu Ioan, Mavrocordatu Gheorghe A., Oteteleșeanu Alexandru, Petrescu Mateiu L, Radtivan Mihail, Moruzi Sebastian, Ionescu Victor, Podgoreanu Ion, Tătărescu Mihail. „**** 2 Ordinul «Coroana României». —Comandori : IX Miclescu-Dimitrie Sc. colonel Capșa Mihail, Cesianu Dimitrie. Ofițeri: Beldiman Edmond, Brabețianu Ion, Cananan Gheorghe , Drăgoescu Petre, Gheorghiu Christodor, Ghyka Alex. (Gr. I), Iliescu Polichron, Linaru Alexandru, Mărculescu Eustațiu, Maîita Stavrus, Nedelcu Nicolae D., Roddichas Alexandru, Rossianu Constantin, Serafim Petre C., Volenti Gheorghe, Volutze Alexadra, Văsescu Iorgu, Triandafil Ion, Brătescu Ion, Răduleanu Nicolae, Ștefănescu Constantin. Cavaleri: D-nil Anghelescu Gheorghe, Angelescu Petre, Antonescu Grigore, Asteriade Ion, Atanasiu Sterea, I., Badilieü Alexandru I., Bălteanu Constantin, Baranga Victor, Basarabescu Dimitrie, Boierulu Dimitrie, Borș Ștefan, Brettner Maximilian, Buicli Ion, Burelly Constantin, Buzeianu Iosef S., Caletzeanu Alexandru G., Cănănăși A. C., Cănănăsi Nicolae, Cocotă Alexandru, Sfetescu Dimitrie N., Codrescu Iremia, Constantinescu Alexandru, Constantinescu Haralambie, Constantinescu Christodor, Constandaki Gheorghe N., Constandaki Vasile N., Dacu Nicu, Danielescu Petre, S. S. Discusară Stratulat, Dumitrescu-Liuțoiu Ion, Dumitrescu Radu, Demitriu Ștefan, Dimitriu Dimitrie C., Dițescu Iosif, Dobjanski Vladimir, Dobreanu Dobrea, Drăcoș Const. Hagi, Efstachiade Ion, Elisavescu Ion, Enescu lancu, Fernie Gheorghe, Filotte Nestor, Florescu Gheorghe, Fundăcescu Mihail, Gauthier Bălăceanu Const., Gheorghescu Bade, Georgescu Ioan, Gheorghiu Apostol, Gheorghiu Simion P., Ghețiu Gheorghe, Giosanu Gheorghe, S. S. preotul Goagă Arghir, S. S. preotul Goagă Grigore, Grigoriu Radu, Ilicea Miteș, Iliescu Oprea, Iliescu Ștefan, Ioanovici Ion, larga Constantin, Istodorescu Simion V., Jenadi Constantin C., Jurgea Alexandru, Lazariu Alecu, Leoveanu Marin M., Macavei Petre, Mayer Sigmund, Manicatidi Manole, Manolescu Niță, Mantu Constantin G., Marinescu Ion, Marinescu Iordache, Mărinescu Durugea Stefan, Miclescu Mihail V., Mihail Nicolae, Mihăilescu Gheorghe, Mihalcea Alexandra, Moisiu Constantin, Moscu Scarlat, Mumueanu Andrei, Negulescu Constantin, Nicolescu Leopold, Nicolescu Emanoi Nicolae, Orășanu Dimitrie N., Orășanu Nicu, Pădureanu Sava, Paleologu Vasile N., Pangăl Alexandru, Panteli Grigore, Pompilian Nicolae, Popescu Constantin, I., Popescu Constantin N., Predescu Gheorghe, Predescu ,Ștefan, Prilogeanu,Gheorghe, Rădulescu Constantin, findulescu Gheorghe I., Rafalet Ball, Rainef Theodor, Remer Fritz F., Roșca Petre D., Rotari Barbu, Rucăreanu Nae, Sachelarie Alexandru, Seltea Petre, Simonis Cesar, Ștefănescu Dimitrie, Stoianovici Mihail, Sturza Dimitrie, Ternoveanu Alexandru, Tăzlăuanu Theodor, Theodorescu Anghel, Theodoroff Stefan, Tzonciu T., Vasiliu Petre, Vericeanu Nicolae, Vincler Emanoil, Vladescu C. Gh., Vlădescu Costea, Vlădescu Gheorghe M., Vlădescu Take, Zaharescu Costache, Zerman Romulus, Mihăilescu Constantin G., Bălteanu Eniu D., Diculescu Achil, Cosacescu Nicolae, Dumitrescu Petre, Ionescu Petre, Manolescu Ion M, Marinescu Tudorică, Radoi Gheorghe, Udrescu Ghiță. Idust rația de la Slobozia.—Sinuciderea unui student.—Focul de la Forâști De către primarul comunei Slobozia s’a prins individul Vasile Rusă ce vroia să fure un cal de pe câmp. Asupra numitului s’a găsit suma 12 napoleoni și 75 lei în argint, cum și mai multe acte, între care și o trată pe numele Ionescu Haralamb, din Băcești, pe suma de 300 lei, către d-l Baraș Moscovici, din Iași, în urma unei plângeri adresată de mama nenorocitului student Horovitz, care s-a sinucis deună zi bând o soluțiune de sublimat corosiv parchetul militar a deschis o anchetă, în urma căreia sergentul major Rotariu a fost depus. Se constatase în adevăr că el, prin persecuțiile sale, adusese pe studentul la o stare adevărat de desperare. — Duminică seara, pe la ora 7, un foc mare s’a declarat în stâna locuitorului Niculae Săndulescu din Forâști. Au ars 7 stoguri mari de fân, ce erau în apropierea stânei. Pagubele se urcă la 900 lei. I -- - ——na—-TT7TCW~LVT?J_jXW-.jl 11 II numii i nn ■■ inii ém niei, nu a venit în lume decât la șase luni după moartea tatălui său, regele Alfonso XII și, în aceste șase luni, Maria de les Mercedes, a avut rangul și titlul de regină a Spaniei. La nașterea micului ei frate, ea a fost obligată să descindă de pe tron și să părăsească titlul de «regină» și de «maiestate» reluând pe acela de prințesă de Austria. Acest titlu de prinț sau de prințesă este invariabil purtat de moștenitorul prezumtiv. Prințesa Mercedes este o fată foarte deșteaptă, are seriozitatea și liniștea unei spaniole. Ocum se serbează nașterea unui neamț. — Există în Germania, spre a sărbători ziua nașterei unei persoane, un obiceiu de care noi nici n’aveam idee. La prânzul care este obligator la orice serbare, acolo se așează pe masă un fel de turtă împodobită cu atâtea lumânări câți ani are acela a cărui aniversare se serbează. Cea din urmă lumânare—aceea care arată cel din urmă an—este mai lungă decât celelalte și ocupă centrul turtei. Ea este numită Lebenslicht (lumina vieții). Când acela a cărui aniversare se serbează este de față la prânz, atunci el distribuie lumânările la invitați, apoi tae turta și dă fiecăruia din invitați câte o bucată. El păstrează pentru el lumânarea «Lebenslicht». Odată lumânările distribuite, fiecare din meseni, o așează înaintea lui și prânzul continuă. _________ O CUGETARE PE ZI Prietenia e singura pasiune pe care nu o slăbește vârsta. EesboM dino-japanes — IFrnxx .6.x telegrafic — UH PROVERB PE Z IFrica se poate impune, dar iubirea nu se poate decât inspira. (Danez). ITüCRüRT TINB:2TOrrA~LUME A Cea mai tânără ex-regină. — Prințesa Mercedes de Spania, care este actualminte în al 13-lea an al vieței sale, se bucură de distincția, foarte excepțională pentru o așa tânără fată, de a fi ex-regină. Micul ei frate, actualul rege al Spa Simonosaki, 10 Aprilie. Hung-Thang este pe deplin restabilit el reia azi în persoană negocierile de pace. Shanghai, 10 Aprilie. Japonezii au confiscat vaporul englez «Yigsang» care avea 220,000 cartușe expediate de o casă germană la Shanghai. Proprietarul vaporului primise încărcarea «bona fide» . Japonezii au condus vaporul la Port-Arthur. ȘTIRI PRIN POSTA m Franța.—Marchiza de Chanaleilles, în vârstă de 80 de ani, și fiica sa vizitai deunăzi mormântul de familie în cimitirul Père-Lachaise când, deodată, pe neprevăzute, căzură înăuntru. Marchiza a rămas moartă pe loc și fiica sa a fost grav rănită. La Nimes, cu toată sentința curței de casație, oprind de a se omorî taurii în «corride», 6 tauri au fost uciși. La acest spectacol asistau peste zece mii de oameni. Vor fi trași în judecată «matadorii» spanioli și impresariul. În Italia. Dună noapte, mai mulți oameni, cari au rămas necunoscuți, au rupt săbiile de la statuele lui Victor Emanuel și a lui Garibaldi. Cetățenii, fără deosebire de partid, sunt foarte indignați. Autoritățile fac active cercetări pentru prinderea acestor vandali. * La Guardia (Lombardia) Simone Sanzio, în vârstă de 16 ani, ucise cu 3 focuri de pistol pe Roza Guida, de 32 ani, care îi respinsese propunerile sale amoroase în Germania.—împăratul Wilhelm II se va duce îndată după sărbători la Strassburg. Aci va avea loc o mare paradă militară. Se asigură că și prințul Bismarck va însoți pe împăratul. Acesta va ține un discurs, în care, după cum se zice, va atinge, printre rânduri, posibilitatea unei împăcări politice între Germania și Rusia. Sâmbătă, 1 (13 Aprilie) 1895. * Cu ocazia lansărei cuirasatului Aegir, împăratul a întrebat pe un amiral că ce nume crede că ar fi nimerit să se dea cuirasatului care va fi pus pe apă după «Aegir». Amiralul a răspuns: — Sire, ar trebui să-l botezăm «Bismarck» ca amintire a serbărilor de la Friedrischruhe. Și împăratul a replicat: — Da, «Bismarck» dacă va fi un cuirasat de clasa I. 8 Austro Ungaria.—Conform regulamentului curții imperiale, împăratul Franz-Josef avea să vie la Budapesta împreună cu curtenii săi, ca să petreacă acolo 1 lună de zile. In urma atentatului cu dinamită săvârșit la statuia generalului austriac Hentzi, Franz- Iosef a declarat că nu va mai veni la Budapesta. Ziarele maghiare sunt foarte indignate din cauza aceasta. Contele Condehove, însărcinat de afaceri austriace la Tokio, s’a logodit cu o domnișoară japoneză. Aceasta a produs o mare emoțiune în întreaga aristocrație clericală, căreia contele aparține. B Anglia.— Se scrie din Dover că lângă Noth Foreland pe linia Dover-Ostende s’a ciocnit vaporul «Princess Henrietta» cu un vapor încărcat cu cărbuni. Primul vapor s’a cufundat. S’au înecat 7 marinari. * Pe strada Habber din Londra s’au ciocnit 2 tramvae electrice la încrucișarea unor linii. Amândouă s’au sfărîmat. 5 pasageri au fost grav răniți. H Rusia.—Citim în «Secole»: «Produce mare senzație în St. Petersburg sinuciderea unui tânăr ofițer din garda imperială, aparținând unei familii aristocratice și foarte bogată. «Frumosul ofițer și-a tras un glonț de revolver în inimă și a lăsat o serisoare adresată mamei sale, în care zice că, înamorându-se la nebunie de tânăra țarevnă, nu ’i mai rămâne altceva de făcut decât să se omoare». * Prințul Caragheorghevicî, locotenent în regimentul gărzii imperiale, a fost concediat. Se crede că prin această concediare fostul a dat să se înțeleagă că nu aprobă propaganda pe care dinastia Caragheorghevicî o face în contra dinastiei Obrenovici din Serbia. ■ Turcia.—Miercuri seară, la sosirea curierului din Europa, 5 agenți de poliție secretă au tîrît cu forța la vamă, pe factorul francez și pe factorul german. Ei confiscază factorului german două pachete poștale, iar celui francez unul sub pretext de contrabandă. Ambasadele respective au protestat energic: nota satirici Pungășescu e chemat în judecată pentru excrocherii. El ia o trăsură elegantă și se duce la tribunal. Ajungând aci se dă jos. Birjarul,—Să te aștept, boierule, până te întorci ? 142 Banditul In Mine negre PARTEA III. O exullora pe cale largă I Putregaiu — Pe urmă, zise iar Vernede uitaiindu-se țintă la baron, m- ași zice că d-ra de Montelin, luată pentru avere, merită ceva mai mult decât nepăsare, că e înzestrată cu multe farmece și că sunt un prost că n’am observat asta până acum ; că lucrul cel mai bun de făcut este sa devin om așezat, să las jocul, prinsorile, fetele și femeile pe seama altora și să mă amorezez de femeea mea; că cu oarecare înțelepciune pot încă să aduc rânduiala în afacerile mele pe când dacă voiti urma cu destrăbălările, câțiva ani încă, voi ajunge la sărăcie desăvârșită. — Și mai pe urmă ? întrebă baronul. — Măi pe urmă, în, sfîrșit m’aș retrage în vr’un colt nană la moartea marchizului de Montelin despre care se zice că nu mai are zile multe, fiind mereu bolnav și mi ași cumpăra prin câțiva ani, poate numai prin câteva luni de retragere, dreptul d’a trăi în pace pe viitor cu o femee adorabilă și cu câțiva copii frumoși și pe care voiti avea plăcerea de a’i juca pe genunchi. — Pe ce soții de iarbă ai călcat azi oare, becher încăpățînat ce ești? întrebă Fontanes. — Vorbesc pentru Rochenoire, zise contele, nu pentru mine. Cu toate astea dacă e în lume vr’o femee care să mă atragă la căsătorie, ar fi a lui Rochenoire, e unică în lume, nu’i așa baroane ? Neînduratul rîzător se uită țintă la bancher care își scărpină bărbia, îngrijit. — Dacă Verne de ăsta ar spune adevărul, se gândea dînsul; dacă Rochenoire ar avea astfel de idei.... Gluma ținuse prea mult. Vernede îî alungă temerile. — Lasă, nu’țî fie frică, zise dînsul atingându’I brațul prietinește. D ta știi prea bine că destrăbălați de teama amicului nostru Rochenoire nu se pot îndrepta nici odată. «Desigur așa ar trebui să facă, cum zisei, însă nu e primejdie că o să facă. Chiar de ar voi n’ar putea. Parisul e o gură hrăpitoare, baroane, cu niște dinți ascuțiți ce nu’șî scapă nici odată prada; el țin bine pe bărbatul frumoasei d-tale, fii pe pace, azi să’i jupune perea și apoi carnea până la oase. Cu chipul în care trăește Rochenoire, o să vedem lucruri grozave... — Așa să fie, se gândi Fontanes. Și Vernede încheiă cu nepăsare. — Trebuesc neapărat oameni ca dânsul pentru ca ceilalți să petreacă. «Fără tipuri d’astea, viața noastră ar fi prea monotonă , însă pe sărmana lui nevastă o plâng... Juan Guero stătea îndărătul lor pe un fotoliu și asculta toate astea. Un zîmbet ciudat trecu pe fața lui energică. Concertul se terminase; orchestra începu un marș; publicul începu să iasă. Baronul, Schultz care vorbise de ajuns cu prietenul său din dreapta, Vernede, apucă brațul vecinului său din stânga, Norbert Fontanes, și atrase spre malul mărei, pe un nisipiș unde preumblătorii erau rari la acea oră. Câteva becuri de gaz tremurau ici și colo. Fontanes mergea gânditor la brațul baronului, își clasa în minte cu răbdarea’ obicinuită, explicațiile lui Vernede asupra Margaretei Andeol și a lui Robhenore și’șî zicea: — Cine știe dacă Margareta asta n’o să ne poată fi de ajutor. Și fiindcă bancherul nu se hotărna să vorbească, rupse dînsul tăcerea. — Nu știu de ți-am înțeles bine gândul, zise dînsul, însă mi se pare că ideea asta că Rochenoire ar putea să se amorezeze de nevasta lui nu’ți vine de loc la socoteală, baroane. Schultz răspunse cu energie. — O, nu, de loc. — Și de ce ? întrebă marsiliezul. Răspunsul bancherului fu tot așa de lămurit. — Pentru că femeea asta îmi place la nebunie, declară dînsul. Mi se pare că nu mi am ascuns nici o dată intențiunea ce am asupra ei. Prin urmare de ce nu ți-aș spune ?... — Ei? — Cu un bărbat ca Rochenoire acesta care o neglijează, o înșeală și o sărăcește... — E cu neputință ca dânsa, de năcaz, de mânie, de indignare să nu se gândească a’și resbuna într’o zi... — Desigur... — Pe când dacă isbutește să’și readucă bărbatul lângă sine și să’l cumințească, atunci va fi foarte greu de cucerit. — Tocmai. — Poate chiar cu neputință. — Așa cred și eu. — Și iubești mult pe această femee ? — Mai întrebi? Iți declar că nu găsesc nici una așa de frumoasă, așa de suavă ca dânsa. — Hei, stii că n’am gust prost. — E multă vreme de când mi-am pus ochii pe dînsa, de când nici n’avea în gând să se mărite; pentru prima oară am văzut o în castelul tatălui său, marchizul de Montelin. (Va urma).