Universul, mai 1895 (Anul 13, nr. 101-126)

1895-05-02 / nr. 101

ANUL XIII. — N° 101 Marți, 2 (14) Maifi 1895 PREMII EXCEPȚIONALE La abonații ziarului „UNIVERSUL“ — POLITIC ZILNIC — Cu începere de la 1 Maiți 1895 Pentru 3 luni In Capitală, lei 8. — In județe, lei 9.00 ff Vesiais. — 12 farfurioare frumos gravate de metal alb pentru mosat sau o cutie cu 12 lingurițe pentru cafea de metal alb cu mâneru gravat. — 1 fru­mos calendar colorat american cu foi silnice pe anul 1895.— 1 calendar de perete, în 6 culori, pe anul 1895 și un roman de 1 volum.— NB. In loc de 12 lingurițe putem da un roman ilustrat ie 4 volume, după alegere. Pentru 6 Ani In Capitală, lei 15.20—In județe lei 19.70 . Premii.— Cele 2 calendare de mai sus.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau 3 furculițe, 3 cuțite și 3 lingurițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.—1 roman de 3 volume­­lustrat și un mic pieptine de buzunar. NB. In loc de ceasornic sau linguri, furculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noastre ilustrate. Pentru 1 fen In Capitală lei 29.70.—In județe lei 3S.20 Premii.—Cele 2 calendare de mai sus. — Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cu­tia c­u reliefuri nichelate și aurite, cons­truit într’adins pentru abonații noștri de un an, sau o elegantă cutie cu o­­glindă, conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerină parfumată.—1 frumoasă rîjniță de piper. — 1 cheie nichelată, conținând un briceag, 1 condeiü și un creion. — 1 elegant Notes legat în piele și cu flori argintate, un mic pieptene de bu­zunar, precum și 5 volume din ro­manele noastre ilustrate.—NB. In loc de toate obiectele de mai sus putem da 12 volume din romanele noastre. Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslușit obiectele pe care doresc a le avea ca premii. NB. Toți abonații din provincie vor tri­mite un leu mai mult pentru portul premiilor. — Neprimind un leu se vor limite premiile nefrancate și abonatul va­­ lăți portul la sosirea lor. COSTUL ABONAMENTULUI 3=­ä.­r.a. « 3 «........................ * 7.60 Toți abonații la ziarul «Univesul» politic», primesc gratis «Universul li­terar», care apare în fie­care Duminecă în format dublu cu splendide ilustrații colorate. In capitală Pentru 1 an....................... Lei 20.10 « 6 luni..........................« 10.60 « 3 « . . . . » « 5.60 In județe Pentru 1 an. ..... Lei 28.10 « 6 lunî ..... « 14.60 X5 oalele secrete IVcpud­uta HărlstUeasca Se vindecă după cele mai nouă metode ra­dical fără durere și împedicare, după expe­riența de 23 ani de specialitate în boli lumeșt. Dr. THOR — No. 1. STRADA EMIGRATU, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Doctorul laralamb Medic la Spitalul Colțea BOALE de FIELE Și SIFILITICE No. 35 Str. Romană No. 35 — Consultațiuni de la orele 3 la 5 p. m. — 74.7 ’ (20) Doctor VELESCU — DENTIST — Fost șef-asistent de clinică la Facultatea Dentistică din Philadelphia (America) Bulevardul Academiei No. 1, colț cu Calea Victoriei No. 42 Consultațiuni de la 9 la 12 m. și de la 2 la 6 p. m.— Pentru săraci gratis Marți și Sâm­bătă de la 8 la 9 dimineața. 626 (36) A­­ V­I Cu începere de la 16 (28) Aprilie. "Birourile noastre sunt transferate în strada Lipscani No. 8, e­tagiul I (casele Bon Gont). Mámorosok Blank & C uie. .781 j (12) &ban! in capitală—10 ban! în județe Redacția (i Administrația: STRADA BREZOIAN­U ii BUCUR­ESC! Proprietarii nu s’ar putea plânge de o asemenea obligațiune, căci el ar a­­vea totul de câștigat. Terenul acoperit cu pădure nu ar fi improductiv, căci pădurile acestea s’ar putea exploata, dar în chip rațional și conform legii silvice; pe urmă, proprietarii ar câștiga venituri mari din stabilimentele de petreceri ce s’ar deschide în pădurile lor, cum s’au deschis pretutindeni în alte părți. Ș’apoi, apropierea orașului face ca valoarea proprietății să crească necontenit și în chip considerabil; pot și proprietarii să facă pentru orașe o mică jertfă, dacă jertfă ar fi. CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Luni: 1 Maih.— Profetul Eremia. Catolic Luna, 12 Main.— Cat. Servatiut. Res soarelui 4­36. ap. soarelui 7.17. București, 1 Main. Păduri pentru orașe Cei cari au administrat țara în ulti­mii trei­zeci și cinci de ani, au avut să săvârșească prea multe și prea grele lucruri, pentru ca să nu le fi scăpat din vedere o sumă de interese generale de al douilea rang. Era de întărit u­­nirea Principatelor, de transformat vechea administrațiune orientală într’o administrațiune europeană modernă, de așezat bazele organizării politice a Sta­tului, de creiat marele mijloace de co­municați­une, de scuturat jugul turcesc și câte și mnai câte altele. Perioda aceasta de luptă uriașă e trecută însă, și a venit vremea să ne gândim serios și la lucrurile mai miri, de folos obștesc, pe cari până acum si­liți am fost a le negligia. Despre unul din aceste lucruri ne-am propus a vor­bi astă­zi.* * * Toți aceia care se ocupă de higiena orașelor, știu­ câtă însemnătate e pen­tru aceste centre de popolație existen­ța în apropiere a pădurilor. Ori­cât de bine canalizat și pavat ar fi un oraș, ori­câtă apă ar avea și ori cât de cu­rat ar fi ținut, el nu va avea aer să­­nătos dacă nu va fi înconjurat de pă­duri, cari să’l primenească neconte­nit. Aceasta se știe atât de bine în țările civilizate, în­cât nimănui nu se per­mite distrugerea pădurilor din jurul o­­rașelor, iar acolo unde au apucat a se stârpi, locurile s’au împădurit din nou. Pe lângă primenirea vecinică a ae­rului, pe lângă echilibrarea climei, pă­durile apropiate de orașe mai servesc și ca cele mai nemerite locuri de es­­cursiune, de petrecere, pentru popora­­țiunea cu mijloace restrânse, care nu’și poate permite a părăsi orașul pe mai mult timp în sezonul de vară. De Sâmbătă seara și până Duminecă Seara, în orașele din străinătate, vezi lucră­tori, meseriași, comercianți, funcționari, mergând roiuri-roluri pe drumurile pă­durilor învecinate, și, după o zi petre­cută în libertate, în aerul sănătos și răcoarea dulce a pădurii, oamenii se întorc întăriți ușurați, și cu o nouă pof­tă de muncă. Cum stați orașele noastre în privința aceasta ? Afară de rari escepțiuni, e știut că orașele noastre sunt absolut lipsite de păduri; în cel mai bun caz, trebue să mergi 5 — 6 ceasuri până să dai de o pădurice slabă, pipernicită. Să luăm de pildă Bucureștii, cel mai mare centru de poporațiune din țară. Afară­­ de stârpitura de la Băneasa, în care abia te poți învârti, nu sunt pă­duri de­cât tocmai la Comana, la Pan­­telimon, la Crivina. Trebue să te duci cu trenul sau cu trăsura și să cheltu­­ești multișor, dacă vrei să resufli într’o Duminecă de vară. Și în situația Bucureștilor sunt cele mai multe orașe din țară. Păduri au fost pretutindeni, slavă domnului, dar s’au stârpit printr’o exploatare nerațio­­nală ; proprietarii au căutat pe de o parte să câștige cât mai lmpede din lemne, pe de alta să’și facă locuri pen­tru semănături. Noi credem că a venit acum vremea să îndreptăm greșelile din trecut. Astă­zi pădurile se pot foarte bine ex­ploata, cu bun câștig pentru proprietar, fără ca să se stârpească, și avem un regim silvic care a luat garanții în pri­vința aceasta, punând condițiuni pentru exploatarea pădurilor. Din nenorocire, regimul acesta nu folosește orașelor, pentru că pădurile s’au stîrpit de mult. Se poate însă în­drepta lucrul, împădurindu se din nou împrejurimile. Firește, vom aștepta 20—30 de ani până să avem păduri serioase în jurul orașelor, dar tocmai de aceea trebuie să începem cât mai curând o aseme­nea lucrare. Suntem de părere că ar trebui să se facă o lege prin care să se oblige pro­prietarii din marginea orașelor să plan­teze păduri pe o zonă oare­care, venin­­du le la nevoie chiar Statul în ajutor. DIN FRANȚA­ ­ Corespondența part­ a ziar. «Universul.*) Paris, 26 Aprilie. Manifestațiile bonapartiste și rega­liste Un grup de vre o 40-50 de persoane s’a adunat ieri pe piața Vendôme și a depus la picioarele monumentului lui Napoleon cel Mare mai multe coroane, cu ocazia aniversării morții acestuia. Mai mulți inși au legat de grilajul de fer 4 drapele mari tricolore în vârful cărora se afla vulturul imperial. Comisarul secției și o mulțime de a­­genți au făcut serviciul de ordine. Ma­nifestații au strigat: — Trăiască imperiul! Ei s-au despărțit în liniște. Câți­va anarh­iști cari voiau să se încaiere cu imperialiștii au fost arestați. Agenții de poliție au găsit într'una din nopțile trecute lipite pe zidurile Parisului un număr foarte mare de por­trete de ale ducelui de Orleans. Portre­­­tele erau împodobite cu panglici tricolore . Dedesubtul lor era scris : — Trăiască ducele de Orleans! Portretele au fost rupte de pe ziduri­. De un timp încoace, manifestațiile mo­narh­ise se repetă în Franța și în deo­­­sebi la Paris. Guvernul a hotărît să ia din vreme măsuri pentru a se pune capăt unei propagande de felul acesta. Anexarea Aliației și Lorenei Ziarele mari franceze discută cu mult interes faptul săvârșit de Japonia, care a renunțat să ocupe cea mai mică parte din teritorul Chinei, deși a biruit acestă țară și ar fi putut să ocupe insula For­­­mosa, ba chiar și Coreea, «Figaro» își exprimă părerea de rău­l că Germania n’a făcut tot ast­fel după răsboiul de la 1871. Dacă nu s’ar fia­­­nexat Alsația Lorena, starea actuală a­ Europei ar fi cu totul alt­fel. Dovadă actuala intervenție. A trebuit să se u­­­­nească Franța, Germania și Rusia, pen­­­tru ca să se restabilească echilibrul po­litic și să se scape lumea de o nouă­ spaimă și o nouă vărsare de sânge. De aceea anexarea a fost o crimă sociala europeană. Rezultatul actualei înțelegeri va fi că­ situația politică și morală a Franței la Kiel nu va fi așa de impresionătoare." «Matin» spune că Japonia renunțând la pretențiunile prea mari de la început," a cucerit un loc de frunte printre națiu­­­nile mari civilizate. Crimă și sinucidere — ■«2 Un fapt tragic a emoționat deună zi pe locuitorii din Saintes. 1 Valurile rîului Charente au aruncat pe marginea cheiului republicei, lângă­ piața Bassompierre, cadavrul unui co­pil, în etate de vre-o 10 ani de zile. Identitatea cadavrului s’a recunoscut îndată. .. Poliția fusese înștiințată că femeea Broneau, divorțată de bărbatul ei, cu­ care locuise în cartierul Sf. Petru, a ple­cat de acasă de vre-o 2 zile împreună­ cu băiatul ei. Ea a ajuns într’o mizerie cumplită și s’a hotărît să’și pue capăt zilelor omo­­rîndu-șî tot­ odată și copilul. Ferocea s’îl dus afară din oraș. Ajungând pe țăr­mul rîului a legat un laț de gât băia­tului și l’a sugrumat, apoi s’a aruncat în apă. Lațul s’a găsit de gâtul băia­tului. După aceea dânsa s’a aplecat pe țărm și și-a tras un glonț de revolver în pept. Ea a căzut în apă și s’a înecat. Cadavrul nenorocitei femei a fost gă­­sit în ziua următoare. Explozia unei mașini Un teribil accident s’a petrecut în­­tr’una din după umezile trecute la moara de la Chocques. Un vaporaș montat de curând în moara cu apă a lui Clovis Leroy a ex­­ploadat în momentul când a fost pus în mișcare. Moara a fost distrusă cu desăvârșire. D. Levêque, în etate de 29 de ani,­ care conducea mașina, a fost omorît. De asemenea au fost omorâți și douîl copii al lui Leroy și anume : August îns­etate de 16 ani și Charles, de 13 ani. Dezastrul acesta a pricinuit o adânciă * * * * * m

Next