Universul, iunie 1895 (Anul 13, nr. 127-152)
1895-06-11 / nr. 136
Anul XE Nr. iPo. am ANUNCIU Se aduce la cuunoștința pubcului că Băile statului Călimănești și Govora sunt deschise cu începere de la 1 Iunie până la 1 Septembre. Stabilimentul de la Călimănești este înzestrat cu băi sistematice, sulfuroase, băi de abur, dușe, masagiii și inhalații. Băile sulfuroase sunt recomandate ca proprii tratamentului: Reumatismului, boalelor de piele, și cu deosebire scrofulelor de ori-ce natură la copii. Izvorul No. 6 din pavilionul de lângă stabiliment, reputat prin tratamentul boalelor de ficat, splină, calculelor hepatice și a boalelor aparatului digestiv. Izvorul de la Căciulata lângă Călimănești, renumit ca unicul în lume dând cele mai fericite efecte asupra boalelor de rinichi, gravela, (nisip, piatră) și a calculelor nefretice, boalelor de beșică, arbhrite și intecsicațiilor mercuriale. Transportul de la stabilimente la isvor se face dimineața și după amiazi cu trăsurile hotelului. Isvorul bicarbonat feruginos termal nou descoperit la Bivolari la 4 km. de la hotel, similar cu Royat ,din Franța și cu Sezilaco din Ungaria, posedând apa cea mai eficace ca tratament contra: Anemiei, clorosei, dispepsiei, limfatismului, frigurilor intermitente ș. a. Această apă este servită publicului în hotel în sticle. Marele hotel al statului posedă cafenea, restaurant, sală de dans, farmacie, poștă și telegraf. Grădina, parcul și ostrovul iluminat cu lumină electrică. Muzica batalionului I de vânători cântă de 2 ori pe zi tot timpul sezonului. Stabilimentul de la Govora înzestrat cu băi de cadă, sistematice și două piscine pentru darea băilor iodate și băi sulfuroase separat. Aceste ape cele mai concentrate din Europa sunt proprii tratamentului boalelor sifilitice cu toate urmările lor, reumatismului, scrofulelor de ori-ce natură, limfatismului, etc. Izvorul mineral pentru cura internă, posedă apă, purgativă, cu succes întrebuințată contra constipațiilor persistente, boalelor de ficat, colice hepatice, etc. Stabilimentul posedă farmacie, poștă și telegraf. Muzica regimentului de Vâlcea va cânta tot sezonul. Cu începere de la 1 Iulie două pavilioane de hotel, confortabil mobilate, cu restaurant și cafenea vor fi puse la dispoziția publicului. In ambele stațiuni, câte un medic angajat de stat se află la dispoziția publicului tot timpul sezonului. 987.—(18) Moșia Ciocănești colți, o oră depărtare de orașul Caracal, în întindere de 2,400 pogoane, este de arendat din toamna anului curent 1895.—Doritorii se vor adresa până la 3 Iunie la d-na Paulina Theoharicalea Moșilor No. 116, iar în urmă chiar la sus, numita proprietate. 949___________________________ (10) vânzage nepomenit, de eftin, cărămidă de la 4 lei până la 6 lei min, uși, ferestre, grinzi, tablă, lemnărie de construcție, stejar, etc. Adresa: Strada Dorobanților No. 51, alături de Curtea de compturî, Strada Polonă, colț cu Bulevardul Carol, alături cu ministerul de războiu și strada Teilor, colț AVIS IMPORTANT La 20 curent se va deschide marele HOTEL BRISTOL din București, situat pe Bulevardul Academiei în cea mai frumoasă pozițiune a orașului, alături de Senat, Poștă și celellalte instituțiuni. Hotelul este prevăzut cu toate instalațiunile și confortul cel mai modern precum : Telefon, Ascensorie, Băi in hotel, Comisionari, Omnibusuri, Echipagiuri și în curând lumină electrică.—Tramvaiul electric circulă în fața hotelului. Cu deosebită sumă, F. Stiefler , L. Sickha. 886__________________________ (24) De 1 CASA de SANATATE — BUCUREȘTI — No. 51 — STRADA TEILOR - No. 51 Dirigiată de dr. Șaabner-Tuduri Institut din nou organizat. Căutarea boalelor interne și chirurgicale. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gât, nas și urechi. Operațiuni: tratamentul boalelor anecologice. Camere cu antreu separat pentru acem. Discrețiune, prețuri moderate, reduceri considerabile. La 15 Maiu s’a redeschis Secțiunea Fumegatiunilor, remediu sigur contrar boalelor syphilitice și care se pot face și de bolnavii cari nu stau în Institut, prețurile foarte moderate. Consultațiuni medicale pentru boalele interne și sifilitice (boalele secrete la bărbați și femei) de la 10—11 a. m. — Consultațiunea 1 leu — Nouile prospecte se trimet gratis și franco după cerere. 696 (20) Dani ín Ilitől A.—-10 Rani ín iuriutfí f Pană Constantinescu.—(Vezi explicația). .oueti Sila Actualul guvern are o mare majoritate parlamentară iar primul-ministru se bucură de mari simpatii în țară. D. Delianus e unul dintre cei mai energici bărbați de stat ai Greciei. Densul s’a certat în două rânduri cu regele și din pricina asta s’a retras de la putere. Actualminte poporul l’a trimis din nou în capul afacerilor, având deplină încredere în el. Regele s’a supus voinței poporului, s’a împăcat cu Delianus, despre care se crede că va putea pune capăt, cu timpul, crizei mari financiare care bântue țara. Noul prim-ministru, pentru a face economii, va suprima mai multe posturi bine retribuite din toate ministerele. De acord fiind cu colegii săi, va micșora cheltuelile militare și va stabili o înțelegere deplină cu creditorii din străinătate ai Greciei. Stîrpirea bandelor de tâlhari Prima grijă a actualului guvern a fost să stîrpească bandele de briganzi a căror faimă devenise legendară în Grecia continentală și în provinciile limitrofe cu Turcia, j Firul telegrafic i’a adus știrea despre o luptă sângeroasă ce a avut loc între trupele de soldați și banda mare condusă de vestitul brigand Tacuras. Soldații au fost conduși în urmărirea bandiților de mai mulți țărani cari cunoșteau bine ținuturile pe unde se țin aceștia. Briganzii au fost întâlniți la Stani, aproape de orașul Karavassara. Văzându-se înconjurați de trupe și de țărani înarmați, ei s-au apărat cu o energie nespus de mare. Lupta sângeroasă înșirându-se în linie de bătae, bandiții au răspuns timp mai de multe ceasuri la focurile soldaților. Ei aveau o cantitate mare de munițiuni. Coloanele soldaților se apropiau mereu de șirurile tâlharilor, înconjurându-i astfel că acestora le-au fost imposibil să fugă. Două briganzi, Saktis și Taki au fost omorîți iar alți 6 mai mult sau mai puțin răniți. Nimicirea bandei a costat din nefericire viața a doui sub-ofițeri și a unui soldat cu numele Sozos. Alți doui sergenți: Gapso-Kefalos și Vas* siotis au fost răniți. Briganzii deși răniți nu s-au predat decât după ce au descărcat asupra soldaților ultimele cartușe, cari le mai rămăseseră. Omorîrea unui sergent Șeful bandei Enymios Tekuras, văzându-se în primejdie, a strigat către soldați ca să nu mai tragă asupra lui fiindcă vrea să se predea. El își mai rezervase însă un cartuș. Sergentul Pylarinos s-a dus la el ca să o dezarmeze, cu toate că lui îi spuseseră să nu se ducă fiind-că banditul era foarte viclean. Pylarinos s-a dus și când a început să vorbească cu Tecuras, acesta i-a zis: — Să fii mândru de galoanele tale de sublocotenent! Imediat apoi puse pușca la ochi și trasă un glonț asupra sergentului, omorîndu-l pe loc. Prinderea celorl’alți bandiți ' Bandiții cari nu fuseseră răniți au declarat că se predau. Sergentul Constantin Stratos i-a somat să -și arunce armele la pământ. Ei le-au aruncat bucuros, de vreme ce nu mai aveau nici un cartuș. . Sergentul împreună cu soldații i-au legat cot la cot și i-au dus întâiul la Karavassara și de acolo o parte la Agrinion și o altă parte la Missolonghi. Numărul bandiților omorîți, răniți și prinși e de 26. Nenorocire în port In portul Pireului s-a întâmplat o nenorocire care a emoționat adânc pe locuitorii din Atena. Bancherul Ruzalis plecase de mă seară împreună cu nevastă-sa, cu 2 copii ai lor și cu o nepoată la plimbare cu barca. Ei înaintaseră departe în largul portului. In amurgul serii s’au întors. Din întâmplare venia în spre port un vaporaș grec dinspre o insulă din Arhipelag. Fiind cam întunerec și lăsându-se și o ceață, vaporul a isbit barca și aceasta s’a răsturnat. Nevasta bancherului, un copil al lui și nepoata lor o fată în etate de 17 ani sau înecat Ceî il alci au fost scăpați de marinarii vaporașului. Levant, Doctor MAURICIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 138 str. Carol 138 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi dupe ■sétodele cele mai noi. CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Sâmbătă, 10 Iunie.—Mucenicul Timoteiü. Catolic Sâmbătă, 22 Iunie.— Paulin. Rés. soarelui 4.16 ; ap. soarelui 7.47. București, 16 Iunie. Absenteismul văratec Vorbiam deunăzi de chiaburii cari nu pot să răsufle vara și să-și regăsească sănătatea decât peste graniță. Nu zicem ba, sunt boale cari nu se pot curarisi decât la anumite ape, ce lipsesc terei noastre; la punctul acesta ne amintim însă de un medic român cu oarecare renume, care cunoștea pe vârful degetelor toate isvoarele minerale din lume pe cari le recomanda bolnavilor săi, dar rămânea ca vițelul la poartă nouă când îl întrebai de puterea apelor de la Slănic, Govora sau Călimănești , e drept că dînsul își făcuse studiile în străinătate și că nu fusese așa mult ținut la examenul de liberă practică în țară să știe ceva și din această țară ; dar în sfârșit admitem că sunt boale cărora nu li se dă de căpătâiii aci pe loc. Ele sunt rari însă ; mulți se duc în străinătate la soiuri de ape pe cari le avem și noi, și poate mai puternice, numai din cauza lipsei de instalații, de confort; e adevărat că suntem la început în privința comodităților la băile noastre; e adevărat că e scumpete mare, că te supoaie speculatorii acestor băi; dar cu oarecare bărțueți, cu luăsurî luate de sus, s’ar putea împăca pretențiile dintr’o parte și din alta ; măcar pentru vremea scurtă de douăzeci de zile sau o lună cât le trebue ca să scape de nevoia boalei, vizitatorii s’ar putea lipsi de un confort așa mare, s’ar putea mulțumi cu ceva mai puțin, de pildă cu o casă țărănească, cu o pădure umbroasă, cu o orchestră de lăutari, pentru ca să aibă apoi, după câțiva ani, satisfacția d’a vedea și în țara lor acele oțeluri, casine și petreceri ce fac atracția băilor străine; nu ne gândim oare că altfel niciodată sau foarte târziu se va putea face și la noi ceva spre a se utiliza în deplinătate isvoarele bine-făcătoare cu cari natura a hărăzit pământul nostru. Cu toate astea, avem și noi câteva stațiuni balneare, unde s’au ridicat hoteluri bune și s’au făcut instalații de tot felul, dar otelurile sunt în cea mai mare parte de timp goale și instalațiile pustii. De ce ? Ei bine, aci e de căutat causa cea mare a absenteismului văratec la noi. Foarte simplu , pentru că la cei mai mulți lipsa de instalații e numai un pretext , nu nevoia, nu neajunsurile stațiunilor noastre îî duc în străinătate ci moda, bat-o sfântul. Inchipuiți-vă mă rog un boier, o cocoană care ar fi întrebați de un prieten: — Unde vă duceți vara asta ? Și dînșii ar fi nevoiți să răspundă: — La Călimănești, la Slănic, sau la Bălțătești. Le-ar crăpa atunci obrazul de rușine. Auzi d-ta vrea să zică la un lac cu mitocanii, cu pârliții de negustori. Altceva e când răspund cu câte un nume cu cad în coadă sau cu numele vreunei localități din Pirinei sau Alpi. Asta e pentru mulți a trăi în societate și fac pe dracu în patru ca să găsească bani. Dacă se ’ntorc de multe ori toamna mai obosiți, mai istoviți de cum s’au dus, din causa esceselor, din causa enervărei în care pe mulți îî aruncă gândurile la datoriile făcute și la înodarea capetelor aței, asta e altă chestie.* Și vezi, d-ta moda asta, ca oricare modă, se întinde repede în jos , funcționăr așî, negustorașî, arendași își lasă treburile baltă ca să se ducă la Zaizon, la Eleopatac; cunoaștem un mic personagiu care a stat zăvorit în casă o lună de zile pentru ca să poată zice în urmă că a fost la băi la Vichi; în toți anii fusese acolo și s’ar fi spânzurat mai curând decât să se afle că de astădată nu s’a dus. Exemplul acesta ne arată povârnișul primejdios pe care ne aflăm și cum ziserăm rândul trecut, aceia cari ar isbuti să scadă, să distrugă moda absenteismului văratec, fie prin formarea unei lige fie într’alt chip, și-ar câștiga un titlu reperitor la recunoștința noastră._____________________________ DIN GRECA Corespondența particulară a ziarului ,, Universul“ Atena, 4 Iunie. Situația politică In limba nouilor alegeri și a numirel d-lui Delianos ca prim-ministru, situația politică în frrania, narpa, sa fi simn fizic CRONICA Văduva Nu-1 avea decât pe el și băiatul era isteț, iute de fire și cam răsfățat. Se uita la dânsul ca la o icoană sfântă și adeseori noaptea când se deștepta din somn își făcea cruce și privind chipul maicei domnului peste care razele canadele răspândeau a lumina slabă se ruga: «Doamna tine-mi-f, căci numai p’asta U mai am în lume». După ce înturise bărbatul ea sa retras în coț