Universul, august 1895 (Anul 13, nr. 179-205)
1895-08-01 / nr. 179
universul Nro. 179. CURIER JUD IOIAS Afacerea Brewning Ședința de la 29 iulie Toți martorii prezenți, afară de Alecu Pavel. După cererea primului procuror și cu toată opunerea d-lui Cornea, apărătorul d-lui Robescu, s-a lansat mandat de aducere contra martorului Al. Pavel pentru ședința de astăzi. Advocații apărători fac sforțări eroice spre a obține amânarea. D. Cornea, în numele apărarei, a cerut să se lanseze un mandat de aducere și contra lui Georgi. Tribunalul respinge cererea și precedea ascultarea martorului Samzee, fiul. Acesta declară a fi dat lui Brenning 25000 fe î uintru a satisface cererile primarului, deputațlor, etc., în afacerea concesiunei. Procesul s’a amânat pentru o dată nehotărîtă. Au primit cererea d-lui Robescu și Schapira a ■ se admite martori și cererea procurorului de ■ se face un supliment de instrucție. S’a debat Bodescu judecătorul de instrucție al cabineului întăiît. Tribunalul și-a rezervat dreptul a se prronița asupra cererei poliței civile. Atestatul și sinuciderea din str. Ciairu Sâmbătă pe la orele 12 din noapte Iohan Co•j, în etatea de 45 ani, din str. Ciairu nr. 2, unind acasă turmentat de băutură și luăndu-se a ceasta cu soția sa, a tras trei focuri de reolver asupră’î însă fără a o lovi. In urmă el s’a dus într’o magazie unde și-a tras un glontele revolver rănindu-se grav la țața stăngă. Cazul e grav, pacientul a fost transportat la spitalul Filantropia. Congresul din Pesta — ZEPrixi fi.1 4.6162.13.0.0 — budapesta 29 iulie 1895. Congresul naționalităților a fost deschis. 200 membri asistați. Primul orator, d. Mangra, constată că naționalitățile ungare nu gravitează în jurul străinătatei și că ele n’au tendințe de înaltă trădare (aplauze fonetice). Un român, un sârb, și un slovac propun de a trimite o telegramă de omagiu împăratului. La începutul ședinței s’a refuzat intrarea în congres a unei deputațiuni neaparținând partidului național, ceea ce a cauzat mare zgomot. Reprezentanții români, sârbi și slovaci, căruia intrarea în congres le fusese interzisă religiară o protestare în contra deciziilor unui congres ai căror membri nu sunt autorizați a vorbi în numele naționalităților ungare. Ei roagă guvernul de a împedica ținerea congresului care urmărește tendințe periculoase pentru naționalități și patrie. Președinții aleși sunt d-niî Michael Polit, sârb; Pop de Băsești, român; și Mandrovo, slovac. Românii cărora le fusese interzisă intrarea încep să strige : Nu trebuie să luați rezoluții în numele națiunei române, voi nu reprezentați toată națiunea. După acest incident, un comitet de 45 membri a fost ales (15 de fiecare naționalitate.) Raportierul romăn Popp relevează în discursul sau necesitatea cooperațiune a naționalităților, spre a favoriza interesele țărei și a întări tronul. El termină zicând că naționalitățile vrbesc pacea și unirea în patrie. Geî-l’alți oratori vorbesc în același sens. Principalele puncte ale programului adoptat sunt : autonomia națională în cadrul circonscripțiunea comitatelor; întrebuințarea limbei naționale ; dreptul la sufragiul universal direct și secret; comisiune permanentă de 4 membri ; reforma dreptului de asociație ; reforma justiției ; autonomia complectă a bisericei și a școalei. Congresul s-a închis fără incident după cântecul «Hej Slavane». Protestarea reprezentanților sosiți dar excluși din congres zice: «Noi cari, cu toate că aparținem la diferite naționalități, iubim comuna și scumpa noastră patrie, recunoaștem integritatea ei, trăim în pace cu ungurii sub o lege care n’a atins niciodată limba și religia noastră, noi socotim desvoltarea noastră asigurată de libera Ungarie și protestări în contra deciziilor congresului. HÖhT" BULGARIA (Prin fir telegrafic) a copul deputațiunei bulgare.Intoarcerea prințului Paris 29 iulie. După un articol al ziarului «Matin», al cărui text redactorul zice că l-ar fi supus d-lui Stoiloff, scopul delegației bulgariei trimeasă în Rusia, era de a face cunoscut sentimentele rusofile ale națiunei și guvernului bulgar. Delegația era între altele însărcinată de a întreba pe țar că pe ce bază ar consimți să reînoiască relațiile cu Bulgaria; răspunsul ar fi fost că Rusia primește ca un fapt împlinit numirea prințului Ferdinand, dar cere ca gagiu convertirea prințului Boris. N’a fost de loc vorba de a se impune ofițeri rusești armatei bulgare. D. Stoiloff a făcut elogiul devotamentului mitropolitului Clement către prințul Ferdinand. Nu se știe încă decizia luată de prinț în privința convertirea moștenitorului tronului. Sofia, 29 iulie. Ziarul «Mir» vorbește de sosirea prințului Ferdinand, care e așteptat luni dimineața. Se observă că municipalitatea prepară o primire strălucită prințului. Ziarul aprobă această intenție și zice că bulgarii trebuie să dovedească din toate puterile lor dragostea și devotamentul lor pentru prinț și probănd astfel inamicilor sâi interni și externi că atacurile lor n’au alte consecințe decăt de a mări dragostea și devotamentul lor către prinț și dinastie. 8 TI LUNI. ♦ D. “Walter Dickin a avut nenorocirea să fie călcat Marți seara pe cănd se cobora din tramvaiul electric pe bulevardul Academiei, de către un biciclist care trecea în goană. D. Dickin a suferit o contuziune serioasă la brațul și piciorul stâng, care deși nu va lăsa urme grave, totuși îl va împedica de a-și vedea de ocupație timp de câteva zile. ♦ Teatrul Național din Iași va fi terminat complect numai în luna Maiui viitor. In ce privește mobilele, ele se lucrează deja în București, după modelele casei Thonet din Viena, care a avut antrepriza mobilarii teatrului de acolo. + Marți 1 August va începe circulația vaporului romăn« Orient» care va face cursa Brăila- Galați. Va fi o mică serbare ocazională. De la această dată încetează circulația vaporului austriac. ♦ Mâine Marți se va ține în Capitală, la ministerul de interne, un consiliu de miniștri sub preșidenția d-lui Lascar Catargiu. ♦ Mișcarea în portul Brăila devine din ce în ce mai mare. Ieri se aflau în port 25 de vapoare. ♦ Lucrările pentru înființarea docurilor plutitoare de la Galați și Brăila nu vor începe decît în primăvara viitoare. Aceste docuri vor fi făcute după cele mai noi sisteme din marile porturi ale Europei. ♦ Ministerul Lucrărilor publice va înființa două ateliere de reparațiuni navale, unul la Constanța și cel l’alt într’unul din porturile dunărene, care se va hotărî mai tărziu. ♦ Următoarele înaintări și mutări s’au făcut în armată pe ziua de 1 August a. c. Au fost înaintate la gradul de căpitani . Locotenenții: Teelu Emil la reg. k de călărași, Steriade Anastase la reg. 5 de roșiori, Botez Ion la reg. 8 de călărași și Piloți Ion la reg. 4 de roșiori. A fost permutat căpitanul Coandă de la reg. 4 de roșiori la 3 de roșiori. ♦ Din cauza timpului nefavorabil, serbările societăței Presei cari trebuiau să aibă loc în Cișmigiu sâmbătă 29 și durfinică 30 iulie au fost amănate pentru sâmbăta și duminica viitoare. Vom publica programul la timp. ♦ La 25 iulie s’a început la mănăstirea Văratec examinarea microscopică a fluturilor din gogoșile destinate pentru producerea seminței vermilor de mătase , aceasta în scopul de a putea deosebi cei bolnavi de cei sănătoși, a căror sămânță singură se va distribui gratuit pe la săteni în primăvara anului viitor. Examinările microscopice se fac de 10 călugărițe și 10 lucrătoare-ajutoare, sub controlul și supravegherea d-lui Gh. D. Druțu, specialistul nostru în ale sericulturei. 4. Comisiunea instituită de ministerul de resboiü pentru a studia mijloacele eficace pentru combaterea epidemiei de conjunctivită granuloasă care bănuie în armată, a hotărît deocamdată introducerea în cantitate căt mai mare a apei în toate cazărmile. Astfel se va face ca curățenia soldaților să fie căt de mare, spălaturile la ochi, după marșuri, cât de dese. 4 La ministerul de domenii s’a primit azi următoarele nouî cereri de autorizații pentru explorări de mine: A d-lu’ I. H. Olipauer din Pittsburg (Statele Unite, America), A d-lu’ C. Schmiedt din Brema și a d-lui A. C. Beeson din Pittsburg, (Statele Unite, America). 4 In «Monitorul Oastei» de ieri a apărut decretele regale prin care ofițerii, căpitanul P. Lucasievici, din reg. 8 călărași, și sub locot. M. Popp din reg. 2 călărași au fost reformați pe ziua de 25 Iulie a. c. Oțeiurile și porumburile sunt cu desăvârșire compromise în tot județul Constanța. In cea mai mare parte câmpiile sunt fără fir de iarbă, uscate cu desăvârșire. In unele părți agricultorii și economii de vite au dat drumul vitelor la pasiune printre căpițele cu orz, pe care încă nu le-a luat de pe câmp, căci altfel nu găsesc ce să mănânce. Dacă grîul, orzul, inul și răpită nu vor avea preț am putea să zicem că sărăcia este la ușa noastră ca și în anul trecut. ♦ Joiî, 3 August c., în grădina Sterescu - Georgescu (fosta Marinescu) va fi o adevărată serbare. Hazliul și neîntrecutul comic român I. Dumitrescu va da o reprezentație în beneficiul seu. Pe lăngă că programul va fi foarte variat, d. Dumitrescu ne prepară pentru această ocazie mai multe bucăți noi ne mai auzite încă de bucureșteni. Suntem siguri că publicul se va duce căt în mai mare număr încuraiănd astfel pe meritosul artist romăn. ♦ Un ofițer de geniu a fost trimes la școala de la Bistrița spre a asista la amenagrarea localului care va servi la școala nouă pentru formarea de cadre. ♦ S’a condus secției 44. Nae Stan din strada Triumfel No. 1 că a bătut pe tatăl său. — 3 — PRESĂ ROMÂNĂ Adevĕrul ocupăndu-se de politica din Dobrogea, zice că în județul Constanța s’a făcut întotdeauna o administrație mai mult sau mai puțin bună pe cănd în íudea n’au fost decăt frământări, intrigi, expulzări, un cuib statornic de agitațiuni și de manopere secrete. Constituționalul polemizează cu «Voința Națională» care a atacat pe guvernul conservator pentru unele articole apărute în gazetele oficioase. Ar fi mai bine, adaogă confratele, ca, în ce privește politica externă, opoziția să nu mai atace guvernul pentru că cutare ziar oficios a scris într’un fel sau într’altul, căci guvernul e răspunzător de aceea ce scrie și zice el, iar nu și de aceea ce zic și scriu alții. L’Independance roumaine zice că Dobrogea nu poate fi nici o dată despărțită de noi fiindcă menirea României este de a păzi Dunărea de jos până la mare și de a’i asigura libertatea. Lupta salută cu bucurie și entusiasm congresul naționalităților și -l consideră drept un mare act al popoarelor din Austro-Ungaria, menit să pue capăt regimului de domnie barbară și nedreaptă a ungurilor. Lumea Nouă sfătuește pe tovarășii de idei că acum pe timpul vacanțelor să scrie câte ceva, căci astfel se poate lumina partidul social-democrat. Gazeta Poporului urmează cu studiarea legea învățământului primar și constată că și în partea relativă la organizarea învățământului primar, guvernul n’a urmărit interesele mari ale școalei, ci a căutat să salveze și să asigure interesele de castă și partid, cari se caracterizează în esență prin menținerea poporului în ignoranță și supunere. Naționalul taxează pe d. Marghiloman ca om prea gros de obraz căci a primit o mulțime de lovituri și totuși nu vrea să se retragă din minister. Românul zice că dacă poate fi acuzat de ceva de judecător de instrucție Caracas este că nu și-a făcut absolut datoria, nu a trimes de la început pe toți cei amestecați în afacerea Brening înaintea justiției. Timpul zice că oricare va fi rezultatul procesului din Galați, cinstea partidului și a guvernului conservator nu va putea fi atinsă de vreme ce nici nu e pusă în joc. Voința Naționala crede că în sînul cabinetului e divergență de păreri în cestiunile de politică externă, așa pe cănd d. Carp are întrevederi cu contele Goluchowski, d. Al. Lahovary, spune sus și tare că este pentru infeudarea țărei la politica franceză. XDZEIF’ZEIȘÎI — 29 iulie — Berlin.—Achitare Tribunalul a achitat pe studenții bulgari Ilia Ivanov și Ragnov acuzați de insultă către împărat ; ei au fost imediat puși în libertate. Roma.—Denunțările lui Cavarotti contra lui Crispi «Tribuna» anunță că camera de consiliu a tribunalului penal a declinat rncompetința autorităței judiciare în privința denunțarea lui Cavaiotti contra lui Crispi. Petersburg.—Recolta în Rusia Recolta anului acesta e cu totul compromisă în urma secetei de la Sud. Londra.— Sfirșitul alegerilor Lordul Leonard Leele, liberal, fiind ales deputat la Orkney, în insulele Setlande, alegerile engleze s’au terminat. Brest.— Inabolirea unui vapor în vapor s’a înămolit astă noapte pe lăngă insulele Ouessant; numai coșul lui se mai vede încă. Nu se știe despre soarta echipagiului. Se crede că este vaporul «Miranda», din Hamburg. S’au trimis ajutoare. Breslau.—Mineri îngropați de vii Mai mulți mineri au fost îngropați de vii lângă Laurahütte într’o mină, în urma prăbușirei unor mari grămezi de pietre. Au fost 2 morți și 2 răniți în chip mortal. Curier financiar săptámenal îngrijirile ce începuseră a inspira seceta pentru porumb sunt cu desăvârșire înlăturate. Ploi abundente au căzut în cursul săptămânei mai peste toată țara și a înviorat porumbul care pe anlocurea începuse a păli din cauza arșiței prea mari a soarelui. Se poate acum conta pe o bună recoltă de porumb, după cum bună și frumoasă a fost recolta grâului. In porturi, animațiunea asemenea este mare , stocurile de grâne vechi și noi sunt deja destul de însemnate și prețurile au oarecare tendințe de urcare. Piața noastră calmă din cauza stagiunei în care ne găsim. Fondurile de stat se mențin totuși ferme: 5% perpetuu 101 l/t—102 Regenta amortisabilă 5 °/C având cuponul de Octombre 997« 1P/° amortisabil de 1892 și 1893 98*/» . 5 ° fs intern 90T/a. Renta amortisabilă de 4*/, a fost cerută mai toate emisiunile cu 88 Va—897t. Obligațiile de Stat 6% rural cotez 1027»Pensiunile 282. In foncar s’au negociat: 5 % rural 94 */«, 6% urban 101 l/> și 57% urban 91 %. Rasaltul artificial 6 °/098. In acțiuni s’au înregistrat în bursă: Băncile Naționale 1600 2 comptant; Băncile Agricole 240 pe termen ; Naționala de asigurare 425 T/1 ; Dacia România 414,415 ; Construcțiunile 169: Patria de asigurare 95.100. In devise avem : Cek, Londra, 25.22 V, ; Paris, 99.80 : Viena, 2.07 7* I Berlin 123.27 ’/a ; Belgia 98.75 Trei luni : Londra 25.12% Paris, 99.30: Viena, 2,02 7», Berlin, 122.70; Belgia 99.15. Starea Givilâ. — Pe ziua de 28 Iulie — Născuți 26. Morți 13 adică: Moritz Rosenthal 57 ani, Vasilica Lina Constantin 4 luni, Ion Iacob Rugii 8 ani, Niculina Zamfir Maria 2 ani, Lucia Theloianu 10 zile, Aron Leibu Iancu Segal 1 an și 6 luni, Vasilica Marița Chiriță 1 an și jum., Dobrița Nicolae 50 ani, Faurea Nicolae Radu 4 luni, Elisabeta Frusina Petre 3 jum. ani, Frederick Adam Branded 5 săptămâni, Mihai Cambra 1 an, Maria Ionescu 41 ani. Căsătorii 11 adică: Eduard Ulrich cu d-ra Maria Frantz, Alexandru Ion Dumitru cu d-ra Elena Bucur Donache, Niculae Toma Popescu cu d-ra Alexandrina Carstica Sin, Bernhard Horovitz cu d-ra Aurelia Olah, Petru Schirovschi cu d-ra Iohana Amalia Richter, Constantin Prașianu cu d-ra Elisa Pericli Roattă, Ion Georgescu cu d-ra Ana Ioniță Popa, Ioan Lupescu cu d-ra Maria N. Petrescu, Paul Lopp cu d-ra Anastasia Ghristache Dinescu, Anton C. Nercofer cu d-ra Carolina Lieberling, Radu Nițescu cu d-ra Elena P. M. Cucu, Traian C. Simulescu cu d-ra Anastasia Dumitrescu. Marți, 1931 August 1uno. Bar AVIL IMPORTANT "PI AGENȚIA UNIVERSALĂ Fostă a «Universului», mutată în calea Victoriei No. 150, București Se ocupă cu următoarele : Face împrumuturi de bani pe hipotecă, Sconturi de creanțe la ordin, plasează bani particulari, cumpărări, vînzări de case, locuri virane, moșii, vii, viile, păduri, arendări, etc. Cumpărări și vînzări de cereale. Biuroul Calculator pentru taxele percepute în mai mult la transporturi pe căile ferate și reclamațiuni. Discrețiune garantată BURSA CEREALELOR Marsilia 28 Iulie. Grăndina curentă) 19 fr. 85 b. (Sept-Oct) 19 fr 90 h. (Ultimile 4 luni) 20 fr 20 b. Secară (luna curentă) 10 fl. 60 b. (Sept-Oct) 10 fl. 75 b. Ultimele 4 luni 11 fl. 30 b. Ovăz 15 fl 80— fl. 25 b. 100 bgr. Viena, 28 iulie. Grâui de toamnă 6 fl. 66 cr. Grâu de primăvară 7 fl. 11 cr. Secară de toamnă 5 fl. 75 cr. Secară de primăvară 6 fl. 15 cr. Ovez de toamnă 6 fl. 7 cr. Ovăz de primăvară 6 fl 20 cr. Porumb (Sept.-Oct.) 6 fl. Porumb (Mai-Ifonie) 4 fl. 88 Rapiță (Aug Sept) 9 fl 55 cr. Rapița (Sept-Oct) 9 65 cr. Răpit (san-Febr.) 10 25 cr. 100 eher. —trasare din «Universul» de ieri — — La 16 August, ora 4 p. m., la ministerul lucrărilor publice pentru darea în antrepriză a construirea unei platforme pereată in portul Cernavoda ; valoarea lucrărei este după devis de lei 120.822 bani 64. — La 17 August, ora 11 a. m., la ministerul de resbel (direcțiunea geniului) și la Iași, la corpul IV de armată pentru darea în antrepriză a construcției unui pavilion de Administrație la cazarma regimentului Suceava No. 16, în garnizoană la Fălticeni, lucrarea în in valoare de lei 106.000. — La 19 August, la prefectura jud. Ialomița, pentru darea în antrepriză a construcției pavilionului de Administrație pentru regimentul 5 călărași, lucrarea în valoare de lei 60.000. — La 22 August, ora 4 p. m., la primăria com. Iași pentru darea în antrepriză a construcțiunei a 6 scoale primare. Valoarea acestei lucrări este după devis de lei 610.000. — Urmare în «Universul» de mâine — Calculator —Calea Victoriei No. 150, București— BIUROUL SPECIAL pentru recalcularea taxelor percepute în mai mult pe scrisori de trăsură (fracturi) la transporturi de marfă, etc., făcute pe căile ferate române și streine și reclamațiuni privitoare la căile ferate. “ ISIS .5#® Ies apra.y/m pentru omorîrea a orîce fel de insecte Cu acest nou și infailibil praf, ce îi prezentăm publicului, toate insectele ca : moliile, păduchii de lemn, puricii, muștele și altele mor la cea de întâi întrebuințare. Se acordă un premiu de 500 lei celui can va proba că există praf mai bun la cel de mai sus. De vânzare în București la administrația ziarului UNIVERSUL, str. Buzoianu No. 1i 4 în Iași, Craiova, Galați și Braila la librăriile unde se vinde ziarul «Universul». PREȚUL UNEI CUTII BANI 60 Fiecare cutie a acestor adevârate prafuri(Petidre Universelle) va purta pecetea administrație ziarului «Universul». Suflătoare de cauciuc, spre a obține mai bine efectul cu praful pentru distrugerea moliilor, păduchilor de lemn (ploșnițe), puricilor, etc Bucata 90 bani. IL>e ‘VIHITOR — Moșia Spurcați, jud. Romanați — A se adresa la d-na Elena Fundățeanu, strada (25) Model No. 7. 1122 Un bun lucrător de cartonaje cu prima referențe, găsește loc într’o fabrică, în calitate de maistru. Se caută asemenea un morar bun. Pentru orice informațiune a se adresa la redacția acestui jurnal.________ 1123.—(31 PABidCA de 10GNM) d:n KACAnaSI .A.v I S Am onoare de a aduce la cunoștința enormele clientele, că cu începere de la 15 Iulie a. c., fabrica mea de cognac din Răcăciuci va fi representată pentru raionul orașului București și Muntenia mare, de către d. Alfred Jos Loew, București, str. Smârdan No. 6, care unicul va fi în drept de a primi comenzi pentru fabricatele mele. Tot odată d. Loew este însărcinat de a regula toate compturile mele atât viitoare, cât și cele anterioare cu diferiții clienți, și orice compt regulat cu altcineva decât cu d. Alfred Jos Loew, cu începerea datei de mai sus nu va f recunoscut de mine. 1113.—(3) Th. C. Metaxas. Policlinica de copii CASA DE SANATATE — Stza>da Tellox 2STo. S3. — Direcția casei de sănătate a înființat o Policlinică de copii unde doctorul RAPAPORT special în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea numai 1 lei._____ (980) Consultațiuni speciale Boale nervose și Bule de ochi Examen atentic și îngrijiră conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 2—4 p. m. Calea Văcărești 102. Societatea Peleșul și Vîrful cu dor a Micilor funcționari ai Sfatului Domnilor Societari și doamnelor Societare Se aduce la cunoștința tuturor societarilor, că noul comitet împreună cu președintele administrator, au depus, în timp de 30 zile, suma de 3.000 lei în bonuri pe numele societăței, astfel că astăzi se află în casa societăței suma totală de 97.000 în bonuri, depuse la casa de depuneri pe numele societăței. Comitetul și președintele administrator, A. Ionescu. Casier, ? . E. Brntu. TJeCENZARE compusă din o prăvălie, 2 odăi și magazie, fațada 6 metri și în lung 62 și jumătate metri. Chiria anuală 700 lei. Prețul vînzărei 6,500 lei. A se adresa Fundătura Făurar No. 23, calea Dudești, cu noul tramvai de la Poștă. 111131 OCAZIUNE RARĂ DE VÂNZARE IN STRADA FRUMOASĂ No. 33 Un cupeu nou de un cal și douî. Una pereche hamuri de douî cal. Un cal roib Închis talia 1.75, vîrsta 8 aeâ, trotear. Un ham de un cal lucrat în argint. Un docar pe 4 roate pentru un cal și două. Un salon mobilă în lemn negru cu incrustațiuni în sidef și bronz, draperii în plus de mătase. 1096.—(6) 15EURENDIT De la Sf. Gheorghe 1896 Moșia COLELIA, districtul Ialomița, 3,800 pogoane toate arabile.A se adresa la Sinaia, bulevardul Ghica No. 7, lângă farmacie. 1091 _________________________________(6) Școală pentru Corigenți Mai mulți absolvenți de facultate au deschis o școală pentru corigenții de licee și gimnazii. Plata este de 15 lei pe lună pentru un elev de clasele secundare. Cei de clasele primare vor plăti numai 10 lei pe lună. Doritorii să se adreseze la directorul școalei, d. P. Mirto, bulevardul Elisabeta No. 75. (PTA KME == 5076 meieftin de cât oriunde TM Puști de vânat cu 2 țeve .... Lei 30 Revolvere cu 6 focuri ... lei 5.50 La administrația ziarului «Universl», strada Brezoianu No. 11, a sosit un mare transport de puști de vânătoare și revolvere din cele mai bune fabrici belgiene. Frumoase puști pentru vânit cu 2 țevi, cu capsă. Lei 30. Revolvere cu 6 focuri, ghintuite, cu prețul de lei : 5.50, 7, 7.50 și 850 bucata. Revolvere: foc central, cu 6 focuri, ghintuite, cu prețul de lei: 7.50, 8.50, 18.50 și 20 lei bucata. Se trimit franco în orîce parte din țară cu augmentul de 1 leu, o casă NOUA mm. 251 BANDITUL M HAINE NEGRE PARTEA III Oenatilorsal.o cale laxgfâ. XXXI Tigru și leu — Știu că ești un falsificatori — Cine ți-a spus ? — Am dovadă în mâini. — Cie, orice răbdare are margini. _ Tocmai mie îmi spui asta ! răspunse bretonul. Aspultă-mă bine, nu te înfuria. «La ce ți-ar servi furia ? Vreau să desfac căsătoria d-tale și sunt încăpățînat ca toți bretonii nu uita asta. Mi-ar fi d’ajuns pentru așa ceva să invoc nedemnitatea d-tale. Insă prefer o altă soluțiune. Iți spusei că am în mâini falsul care te condamnă și de care a abuzat o ființă pe care o disprețuesc ca pe noroiul ghetelor mele,înfricoșând pe femeea pe care vreau s’o apăr. M’ai costat cu această ocazie o sumă de o sută douăzeci de mii de franci, d-le de Robenoire, însă au’mî pare rău de ea căci am aflat de ce pot fi sapabilî, la un moment dat, acei gentilomi seducători de forme, cavaleri desăvârșiți, bogați in aparență însă perduți în datorii și în vicii, gritdferî de bucara și de rulotă și uneori de vioare, pentru a-șî procura milioanele pe cari le devoră, și-ar vinde mamele, fiicele și nevestele. «Din ziua aceea știam ce să cred despre d-ta. Te-am urmat pas cu pas. Vezându-te coprins fără de veste de o frumoasă patimă pentru viața de țară, mi-am zis cu drept că ți-am făcut un plan de temut pentru ceî-l’alțî. Am priceput că erai nerăbdător ca bătrânul să moară mai curând. Datoriile ’ți stäteau d’asupra capului ca o sabie a lui Damocles. Datorai o sumă mare baronului Schultz care era bucuros să ți-o ierte în schimbul nevestei d-tale. Un cămătar îți dăduse o sumă care era pe sfârșite. Situațiunea ți era clar critică. Și în sfârșit îți blestemai exilul . Parisul te atrăgea, îți lipsea Parisul cu cercurile luî, cu cursele, cu "orgiile luî și strâmtorarea d-tale ți se părea cu atît mai nesuferită cu căt din cauza ei baronul Schultz îți răpise amanta pe care avusese și nerușinarea s’o ții chiar după ce te-ai căsătorit. «Mă temeam dar de o altă crimă mai rea decât aceea a falsului infamant pe care l’ai comis. «Și nu te înșelam: «Intr’o seară te-am vezut eșind din camera d-tale pe fereastră și dându-te jos pe o scară, întocmai ca un reafacător , și nu numai eu singur te-am vezut, eram cu cineva. «Te-am dus la Montelin. Ce s’a petrecut acolo ? Am ghicit curând. Marchizul și servitorul său Bridoy n’au mai apărut... Nu tremura, d-le de Rochenoire!... Trec peste acest sfîrșit tragic!... Au trecut trei ceasuri. Eu veghiam. Un om s’s întors în fugă la Chatelier; era cu ochii sgâițî, cu perul sbîrlit, se uita mereu îndărăt ca și cum geandarmii erau pe urma lui. Á Intrat în camera d-tale pe aceeași cale pe care eșise șî, pe acea rușinoasă scară destinată a ’i ascunde fuga și întoarcerea. Omul acesta erai d-ta ! «Aproape îndată a isbucnit foc la Montelin și mai târziu când a venit cineva să ’ți dea de veste, te-am prefăcut mirat în fața incendiului pe care singur îl aprinseseșî. «Vrei să mai vorbesc ? căci știu încă și altele. «Insă cred că e destul, pentru ca să te fac a primi duelul. Ceea ce -ți oferea acum este ceea ce se numia odinioară judecata lui Dumnezeu. Dacă refuzi, te denunț ca incendiar, ca falsificator și ca ucigaș. Alege ! Rochenoire ascultase pe Jan de Guer fără să facă nici o mișcare, cu brațele încrucișate, cu buzele strînse,’cu privirea fixă. Un tremur de turbare îl sguduia din cap în tălpi. Ar fi voit să trăsnească pe omul acela care ’i vorbia cu atîta liniște și contra căruia se simția neputincios. Nu găsi nici un cuvânt să ’î răspundă. — Ei, ce zici? întrebă Jan de Guer după o scurtă tăcere. Primești?... Refuzi? Precum vezi, eu îți las un șorț de scăpare. Se poate să mă ucizi d-ta pe mine și atunci nu mai ai de ce să te temi. Să sfîrșim odată. Unghiile contelui se încrustau în coada cravașeî pe care dînsul o avea în mână. — Aî dreptate, d-le, zise dînsul cu un glas înăbușit de mânie, unul din noi două nu are loc în această lume. — Trebuia oare să te gândești așa mult pentru ca să ajungi la această încheere ? — Spune-mi condițiunile d-tale. — Ți le-am spus : ne vom bate sau cu carabinele într’o pădure oarecare unde fiecare din noi va grămădi pe adversarul seu ca pe o fiară sălbatecă, sau cu revolverele la distanța de 20 de pași, cu tir după voință și cu dreptul pentru fiecare d’a se apropia până ce unul din noi va cădea mort. D-ta ești bun vînător, precum se spune: — Destul de bun, în adever. •— Luminișul acesta de pădure e numai bun. D-ta vei veni dintr’o parte eu din alta. De astă dată poți să ’ți daui cuvîntul meu de onoare că n’am intrat nici odată în acest luminiș. Martorii vor da băgare de seamă la executarea condițiunilor. — Ai martori? întrebă Robhenoire. — Cei d’întâi veniți îmi vor fi d’ajuns. — Se auzi un uruit de trăsură în depărtare și o sunare de zurgălăi. — De exemplu Michaud, conductorul deligenței care se aude venind : e un om foarte de treabă, a fost soldat, îmi va fi lesne să găsesc și un al doilea martor. D-ta aî prieteni la castelul Coudre, de Fontanes și oaspeții lui, cari, pe cât mi se pare, n’au plecat încă. — Te gândești la toate d-ta. — Așa sunt eu, viața ce am dus mi-a dat această obicînuință, răspunse bretonul cu răceală. In Africa nu se face atâta discuție, fiecare ’și are armele sale și în două timpuri cearta e sfîrșită. — Fiindcă vorbești de arme, spune de unde o să luăm pe ale noastre ? — Ni se va procura d. Fontanes, amicul d-tale. El e un om foarte îndatoritor și are în castelul lui un adevărat arsenal. Câte 5 cartușe de fiecare și câte o carabină au să fie d’ajuns. In lipsă de carabine, câte un revolver bun de ordonanță ne va face același serviciu. Amănuntele astea rămân pe sama martorilor. «întreaga afacere poate fi terminată în câteva ceasuri. Ce zici? — Primesc toate. — Deci deseară la apusul soarelui, sau mâne dimineață la răsăritul lui, ne vom afla aci la fața locului. — Bine, mâine, zise contele cu un accent ciudat, își adusese aminte de întâlnirea ce avea pentru acea noapte. — Cum vrei, zise Jan de Guer foarte împăciuitor, așadar suntem înțeleși acum. — Pe deplin, d-le. •— Martorii noștri se vor întâlni azi? — Da. — Unde? — Unde vrei , și aci. •— Fie aci, cu condiție numai ca dînșii să țină secretul acestui duel așa după cum și eu și d-ta n’o să spun nimănui nimic din motivele lui. — Bine. Se salutară. Rochenoire încălică și se perdu în pădurea Montelinului. După câteva minute sbura furios spre castelul Coudre, înfigendu’șî pintenii în burta calului pentru a’și potoli turbarea și zicându’șî: — Omul acesta știe prea mult, trebue’ să omor. (Va urma).