Universul, septembrie 1895 (Anul 13, nr. 206-231)

1895-09-01 / nr. 206

Anul XIII No. 206 Noul pensionat de Donmișore și școală froebeliana mixtă Zingrilara, si­tuată în strada Labirint No. 98 a trecut supt direcțiunea d-nei Eufrosina Ch. Dimitriade (năs­cută Zingrilara) adăugându-se­ nouă clase, dor­mitoare și alte îmbunătățiri ce vor satisface pe onorabilii părinți ca cost­ume de îngrijire, hrană sănătoasă și îndestulătoare. Afară de aceasta personalul didactic pentru limbile franceza, ger­mană, engleză, italiană, piano, desen, lucruri­­ de mână și gimnastică este compus din absol­vente din școalele superioare, Paris, Lion, Tos­cana, Munich și Viena. Curs special de piano și vioară după progra­mul conservatorului. Se primesc eleve interne, semi-interne și ex­terne, pentru grădina de copil (mixtă) cursul primar și liceal ; înscrierile se pot face în can­celaria Pensionatului în toate zilele de la 9—12 a. m. și de la 2—8 p. m. unde se pot da pros­pectele pensionatului. directoare Efrosina Ch. Dim­itria de 1186 Prim­a fabrică de acid carbonic quid și băuturi gazoase «€. POR ÉU MI A ÜU» București. — Strada Sfinții Apostoli No. Am onoare­a aduce la cunoștința Onor. bl­ic, că pe lingă fabrica de acid carbonic quid, care oferă consumătorilor un produs mic pur, am instalat : Un atelier pentru turnatul și nichelatul cape­telor de sifoane producând aceste capete în con­­dițiunile cerute de Onor. consiliu sanitar. Depozit de mașini pentru fabricarea băuturilor gazoase din cele mai renumite fabrici din străi­nă­tate. Depozit de esențe, atât naturale cât și artifi­ciale, autorizat de Onor, consiliu sanitar. Depozit de sifoane și flacoane pentru debitul băuturilor gazoase. Tot felul de piese de schimb. Produse chimice, necesare fabricațiunea, pre­cum: sare de lămîe, dolomit, acid, etc. Aparate pentru debitul bere­i sub presiunea a­­cidului carbonic. Aceste aparate conservă ast­fel de bine berea, în­cît același butoi poate să re­­mîe în debit mai multe săptâmîni, fără ca gus­tul să se schimbe. Ultimul pahar este tot așa de gustos ca și cel d’întăiit. Pentru prețuri cari vor fi cît se poate de a­­vantagioase, a se adresa la R. C. PORUMBA.RU. Inginer și licențiat în științele fisico-chimice de la Fa­cultatea din Paris — București.—Strada Sfinții Apostoli No. 74 — 1125 ________ (15) l­­ 74 Pli­­•­chi-Înstituțunea engleză, mai înainte în strada Vîntului.No. 8, s’a mutat în strada Sf. Apos­toli No. 10, sub firma: INSTITUT DE DOMNIȘOARE, INVETA­­MENT CLASIC’ȘI REAL — Sub­ direcția doamnei Maria Oprescu — Deosebit de învățământul primar și secundar, predat în limba romînă, în acest institut se predau obligatoriu și se vorbește de rigoare lim­­bele franceză și germană. Profesori din școalele statului. Pedagogi și re­petitori diplomați din școalele speciale reputate. Examenele se dau și la stat și în internat. Institutul fiind autorizat de ministerul instruc­țiunei publice, certificatele sale pentru absolvi­rea liceului în institut sunt valabile la bacalau­reat. Anul acesta a avut deplin succes : domni­șoarele care au­ urmat și terminat liceul în acest institut au reușit la bacalaureat: îngrijire părintească, ordine, hrană bună și curățenie. înscrierile se primesc începând de la 10 Au­­gust. 1 102____________________________­2 CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Jouî, 31 August.—Pm­. brîului M. Domn. Catolic Jouî, 12 Septembre.— Guido. Res. soarelui 5.37. Ap. soarelui 6.15 aniversarea biruințelor în contra Planté^și țvTQ^ clamarea unității și a imperiului,»^somSRștii început să facă­ o vie propagandă Tot îpotriva a­­cestor serbări. Dănșii socotesc luarea Sedanului ca un sim­plu accident într-o luptă fără rost între două popoare și cer să se restitue Franței Alsacia și Lorena. Cu ocazia inaugurării catedralei mari «împă­ratul Wilhelm I» socialiștii vor ține 6 meetin­­guri de protestare în care vor vorbi despre ce­lebrii agitatori și luptători socialiști: Bebel, Liebk­necht, Auer, Singer, etc. In același timp se va inaugura la cimitir mo­numentul nenorocitei Agnes Wabnitz, o înfo­cată agitatoare socialistă care, fiind condamnată, a refuzat să mănânce în pușcărie și a murit de foame. Socialiștii o consideră ca pe o martiră a cauzei lor. Insultarea memoriei lui Wilhelm I Câte­va ziare socialiste au început să insulte memoria defunctului împărat Wilhelm I. In Germania nu există nici o lege care să pe­depsească o ast­fel de lipsă de conveniență. «Ga­zeta Germaniei de Nord» asigură că o lege de felul acesta va fi votată în sesiunea viitoare a parlamentului. Există un articol (189) în codul penal prin care aceia cari ultragiază memoria morților sunt pe­depsiți până la 6 luni de pușcărie. Dar trebue ca plângerea să fie înaintată de părinții, rudele, băieții sau nevasta defunctului. Din familia lui Wilhelm I nu mai trăiește de­cât fiica lui, marea­ ducesă de Baden, și dânsa de sigur că nu va­ adresa nici o plângere pro­curorului regal. Agitații Inaugurarea bisericei Wilhelm I s’a făcut cu mare pompă— după cum ați primit știrea tele­grafică. Socialiștii n’au putut ține de­cât câte­va întruniri mici căci meetingurile au fost inter­zise de poliție. Doaă redactori și toți vînzătorii ziarului «Vorwaertz» au fost arestați. Alți redactori ai gazetelor socialiste din câte­va orașe ale imperiului (Altona, Dresda, Breslau, Strassburg) au fost dați în judecată. O vie agitație domnește printre miile de u­­rrieri de pe la toate fabricile din imperiu. In basinurile miniere de la Saarrebruck, Dort­mund,etc. domnește de asemenea o fierbere mare. Din garnizoanele de la Magdeburg, Strasburg, Altona și Berlin au fugit în timpul din urmă o mulțime de soldați. Toți fac parte din par­tidul socialist. Cea mai mare parte dintre ei a trecut în Franța înrolându-se în legiunea străină.­­ Alții au plecat în Elveția. Unii agitatori fanatici fac propagandă pentru­­ proclamarea unei greve generale în întreaga îm­­­­perăție. Se vorbește că pentru evitarea dezordinelor sau poate a unor grave și sângeroase tulburări se va decreta în curând starea de asediu în mai multe centre uvriere. Dărâmarea unei schele în portul Kiel s’a întâmplat într’una din zi­lele trecute o mare nenorocire. Pe când mai mulți lucrători erau ocupați pe schelele unei case cu 3 etaje ce se construia în port, deodată schelele s’au prăbușit și sărmanii oameni au căzut de la o înălțime amețitoare. Dărîmăturile au căzut peste ei. 3 lucrători, tus­ trei oameni însurați și părinți de familie, au fost omorîțî. Alți 15 s’au ales cu răni mai mult sau mai puțin grave. Mayer Misterele Dunării. — (Vezi explicația) Liceul nou de Domnișoare — Fondat în anul 1890 — Sub direcțiunea doamnei G. H. LOLLIOT (Autorizat de către ministerul instrucțiunei publice) Bucureșci.— Str. Fântânei, 18. —Bucurase! Deschiderea cursurilor primare și secundare în ziua de 10 (22) Septembre. Stabilimentul se poate vizita, în toate zilele, de la 10 dim. la 5 p. m. Elevele Liceului nou de domnișoare au fost numerate printre cele mai bune și­ au ob­ținut succese strălucite la concursurile pentru catedrele de institutoare și la examenele de baca­laureat. ăj.Prospectele se trimet numai după cerere și franco. Directorul studiilor : HENRY LOLLIOT. Profesor la liceele Sf. Sava, Matei Basarab și Lazăr. 1168 Ha aVândut chiar de acum, moșia MIS di­n/Mlrâi­șoara, distr. Olt.­2) n Vernești, distr. Buzea, împreună cu 120 pogoane pădure , toate acestea pe un period de cinci ani. Doritorii se pot adresa în București, str. Primă­­verei No. 23, în toate zilele la ori­ce oră. (1203) ÎI Culmea estinătăței !! ^3 Numai pentru 20 lei = fac o rochie cu toate trebuințele TJt Sá ÍS8 “W­A AXl AÖ JfflL «S.JM. Atelier de croitorie pentru dame și copii de ambele­ sexe. București, calea Grivitei 131 în curte. (1196) ^ wsffarrszxsssimi^xsiima^aiasxss!^'S!S^^usssssBtss^wasss^vsrjsEssMitsawi& ixas3&eaSBsms8an Doctor OCHSENBERG - KEMC ÖHIRUE« DENTIST Calea Victoriei No. 73 si Strada Modei No. o Dani m Uapitaia.—iu i5anl m județe București 31 A­ugust Un părinte agrijat Acum, cu redeschiderea școalelor, pri­mim zilnic o mulțime de scrisori de la pă­rinții îngrijațî de neajunsurile ce se constată în învățământ, în educația di­n școale. Vom lua pe rând în discuțiune, pe acelea ce cuprind observațiuni mai serioase. Azî începem cu aceea a unui cititor al nostru care, având o copilă care trebue să meargă pentru ântâia oară la școala se­cundară, stă la îndoială : s’o mai trimită Vii­ sau s’o ție acasă ? moșia «Pentru că vedeți, zice dînsul, am văzut și am auzit discutându-se prin familii că o mulțime de tineri școlari stau în cârduri pe la porțile școalelor de fete așteptând eși­­rea elevelor pe cari le urmăresc apoi până la locuința lor, oprindu-le în vr-o stradă mai laterală sau dând bilete de dragoste acelora cari nu au timp de stat ori se ge­­neaza\ unele fete întrețin prin poștă corespon­dență cu elevii de pe la licee sau cu alții. Pentru unii părinți poate lucrurile astea sunt copilării fără nici o însemnătate, însă pentru mine, care mă gândesc zi și noapte cum să procur o educație frumoasă copiilor mei—mai presus de ori­ce avere—vă măr­turisesc că ele sunt de o mare gravitate și’mî inspiră o nespusă grijă.» * * înțelegem îngrijirea acestui părinte; fap­­­­tele pe cari le arată sunt în adevăr grave nu numai pentru fie­care familie în parte ci pentru întreaga noastră societate. Cel d’ântăi réa care rezultă d’aci este că eleva sau elevul, în care s’au deșteptat prea de timpuriu (prin exemple rele) simțurile de dragoste, nu mai învață; la început deș­teptarea asta e așa zgud­uitoare în­cât ab­soarbe toată ființa, toate gândurile; vezi atunci elevi sau eleve stând cu cărțile în mâni, dar stând în visărie; nu le poate in­tra nimic în minte; rămân înderăr cu lec­­țiunile, se demoralisează prin imputări, prin pedepse, prin starea de înapoiare în care se văd ele însele. Sunt apoi temperamente vi­oaie cari merg mai departe, cad în prăpas­tie , ast­fel frecventarea școalei în loc să fi dat acestor ființe ceva bun, le-a adus ne­norocirea și ar fi fost mult mai bine pentru viața lor să rămână acasă, ignorante. Și câte alte rele nu decurg d’ad­, rele pe cari e de prisos a le mai enumăra. * * * Ce e de făcut pentru ca sa se pună ca­păt unei așa stări morbide, în care se vio­lentează natura, formându-se precocități mon­­stroase.«spre paguba și ruina societăților ? S’au ocupat deja mulți oameni cu această chestiune gravă și au dat sfaturi de îndrep­tare. Ce folos că sfaturile lor nu se urmează. * * * Cum ziserăm, răul se întinde prin exemple. Și exemplele se pot împedica de a se pro­duce dându-se afară cu neîndurare, din școale elevii sau elevele reți nărăviți din casa părintească; în cazul acesta trebue să se urmeze preceptul evangelic că atunci când un membru e bolnav se taie și se a­­runcă spre a nu îmbolnăvi tot corpul. Exemplele rele se mai pot împedica neper­­mițându-se în nici un caz camaraderia între elevi sau eleve mari și elevi sau eleve mici. Dar mai presus de toate sfaturile și În­vățămintele părinților pot să preserveze pe copii de ori­ce contact primejdios. Lăsarea copiilor să umble haimana în zi­lele de vacanțe sau în ceasuri libere este iarăși o cauză a întinderei răului. In general, ori­ ce fapte rele se produc prin îndemn reciproc ; cine n’a văzut sau n’a auzit de isprăvile de cari sunt capabili o ceată de băeți sau de fete ? Fie­care, cuminte când e singur, devine foarte cutezător în societatea altora, cuminți și dînșii în parte. Ei se aseamănă în cazul acesta cu o potaie de lupi cari se îndeamnă, se încuragiază numai la reü, aproape nici o dată la bine. Dacă fie­ce băiat sau fată în orele libere, și-ar găsi petrecerea numai în casă, lângă părinți cari nu le-ar permite să se depărteze nici o dată de dînșii, atunci copiii perzend poate plăcerile pe cari le dau jocurile și nebuniile în colectivitate ar câștiga imens în cuminție, în diligență, în sănătate, căci ține­rea asta de scurt nu exclude exercițiile fi­­sice, ar fi pregătiți pentru o viață de bine și de folos iar nu pentru una mizerabilă și vătămătoare tuturor. Vineri, 1 (13) Septembre 1895. lila» Ctermania (Corespondența particulară a ziarului «Universul» , Berlin, 26 August, împăratul Wilhelm II și reporterii Acum câte­va zile, împăratul Germaniei asista la manevrele din principatul Lippe. Pe când mergea pe câmp împreună cu statul său major, observă un domn elegant îmbrăcat care lua note, împăratul face semn unui aghiotant care, în­țelegând despre ce e vorba, se duce la acel domn și­l ia numai­de­cât carnetul din mâini. Aghiotantul aduce carnetul și-l dă împăratu­lui. Wilhelm II citește cele 3—4 pagini scrise și apoi trimite carnetul tot prin acel aghiotant cu ordinul să spue reporterului—căci era repor­terul unui ziar din Berlin—că împăratul nu su­fere nici o critică asupra manevrelor. Reporterul a fost expulzat în ziua următoare din principatul Lippe. Socialiștii Pe când toată Germania’ serba cu entusiasm (Amănunte) «Jurnalul» din Iași aduce aceste noul amănunte asupra dramei despre care am vorbit de atâtea ori. D. locotenent Teodoru, în urma otrăvirei sale care era să-l omoare, a fost în străinătate, unde a făcut la început o cură de hidroterapie lângă Viena și mai târziu o cură de iod la Bad-Hall. Doctorii au constatat la d. Teodoru o boală de stomac și o stare foarte pronunțată de neuras­tenie. Până cu 2 săptămâni înainte de întoar­cere, a fost întovărășit de d-na Teodoru, cu ca­re a continuat a fi în cele mai bune relațiuni. La întoarcerea în țară, a fost prin București unde a luat informații despre rezulatul experti­zei materiilor, expectorate de dînsul. Expertiza nu era gata. Vre-o 4 zile după sosirea în Fâlticeni a pri­mit o citațiune de la judecătorul de instrucție. D. Teodoru credea că aceasta e formalitate pen­tru a se închide dosarul. Judecătorul de instruc­ție i-a pus în vedere rezultatul expertizei. Se pare că mai cu seamă partea fiziologică din ex­pertiză, lucrată de d. Al. Vițu, nu mai lasă nici o îndoială că în materiile obiectului expertizei se afla stricnina. Judecătorul a explicat d-lui Teodoru turnura ce o va lua afacerea, felici­tându-l de șansa ce a avut că a scăpat. D-sa, înțelegînd, că rezultatul expertizei în­seamnă trimiterea soției sale înaintea juraților, a declarat că nu mai poate ascunde adevărul, întru­cît acesta ar aduce nenorocirea unei nevi­novate. D. judecător Burghelea a protestat contra a­­cestei explicări tardive, pe care a declarat’o de »explicație de ocazie.» D. Teodoru a insistat, ex­plicând pentru ce n’a declarat de la început că a încercat să se sinucidă. Fapta a făcut-o în urma unei dispozițiuni foarte dureroase de sto­­mac, care a ținut câte­va săptămâni, și a unei stări de nervozitate, provocate de mai multe ne­cazuri în serviciu. N’a declarat aceasta din cauza atingerea ce-și aducea pozițiunea sale și în spe­ranță că expertiza nu va putea descoperi nimic, prin analiza unui lichid, luat dintr’o mare căl­dare plină de zor, în care fuseseră vărsate droj­diile din ceașca de cafea. Judecătorul de instrucție s’a arătat, și după aceste explicări, foarte neîncrezător, însă noua de­clarație este de natură a aduce a achitarea si­gură a d-nei Teodoru și de aceea instrucția va

Next