Universul, noiembrie 1895 (Anul 13, nr. 258-283)

1895-11-01 / nr. 258

Anul XIII No. 258 » p. I. POÉN & KIJ — STRADA ROMANĂ No. 22 — Consultațiuni pentru ori­ce bcate de la 1-3 p. m.­­t­rat­ament al boalelor de stomac după metodele cele mai noui 1226 (30) ~ FOARTE IMPORTANT D-relor MIRESE ! 1! La Paul, coafor de dame, Str. Biserica Em­ 9, se­rind betele foarte frumoase numai cu 30 lei una. Cocarde bogate pentru nunți, de la 1 leu­ până la 3 lei una. 1267 (26) B-rnl Theodor F­­larovici Primul doctor­ dentist român în România —Fost elev al d-rul ROSENTHAL— No. 30.— Strada ȘT­I­R­B­EI -VO­DA.— No. 30 Dinți artificiali în Aur și Cau­ciuc, plumbatul, scosul, curățitul, ast­fel se efectuează cu JUMETATE PREȚ și GARANTAT 1332 EFTIN PE TOT Zah­­ăr cubic, 1 leu­ kilo.—■ Cafea Rio calitatea I­I, lei 3.10 kilo și Martinică calitatea I, lei 3.45­0 kilo.—Cafea regală (Ch­oria), pachet de 200 gr.,­­­30 bani.—Muștar francez, flacon mare, 60 bani.­­ Luminări de stearină,­calitate prima, bani 95 pachetul. Calitate extra, lei 1.15 pachetul. De vânzare la administrația ziarului «Univer­sul», strada Brezoianu No. 11, de la facultatea din Paris SPECIAL. Soare interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 138 str. Carol 138 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes ho­alele , secreta fie cât de vechi dupe­­ metodele cele mai noi. ani se clafi ca împrumut în ei 5000—Î0.0O0—15.000 -20.000-25.000 30.000—36.000—40.000—45.000—50.000, ‘­­0.000,80.000,100.000,150.000,200.000, 250.000 și 300.000 se dau imediat cu îm­prumut pe­ hipotecă asupra case și moșii. A se adresa direct la Agenția Universala’ No. 150 Calea Victoriei București, se plasează bani particularilor scrafiatae pe hypotecî sigure atât în primul rang cât și după Credite Funciare. A se adresa la AGENȚIA UNIVERSALA calea Victoriei No. 150, București. D­eviíizare din din Județul Muscel, prima calitate, și nici noui mari.—A se adresa la d-na R. Marcu,Casa de schimb, Hotel Continental. 1356-(15) CASA DE SANITATE" SI, Str. Teilor S­I — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—11­­ dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai un leu­ mitial Eftim­­i Sardelele cele mai fine cu bani 70—80—90 și lei 1.15 cutia. Ton (lacherdă), preparate cu unt-de-lemn fran­țuzesc, cutia lei 1.15. Icre de ton, preparate cu unt-de-lemn fran­țuzesc, cutia lei 1.30. Unt-de-lemn franțuzesc (vierge) călit. 1, leî 2­75 litru. In tim­chele de 1 klg. lei 2.85. De vânzare la administrația ziarului «Univer­­su» str. Brezoianu No. 11 București. Scarlat C. Arion Advocat București.—Bulevardul Carol No. AS.—București Orele de consultație 8—10 și jum. p. m. și 5—6 și jum. seara. 1382 tru curse scurte, pentru serviciul pe Dunăre, între localități apropiate , dar pentru cur­sul Constanța—Constantinopole, pe o mare destul de capricioasă, ca marea Neagră, nu sunt de­loc bune, cu atât mai mult că sta­tul român și-a luat angajamentul să deser­vească pe această linie și interesele u­­nei țări mari ca Anglia, o fruntașă între puterile maritime ale lumei. A fost dar o mare greșeală cumpăra­rea acestor vase.* Ne trebuesc vapoare noui și în privința asta știm că s’au urmat negocieri intre regia monopolurilor statului și reprezentantul din Constanța al marei companii Italiene de navigație. Compania italiană se învoia să cedeze regiei unul din cele patru vapoare mari pe cari le are în construcțiune dându’i, toate garanțiile putincioase că vaporul e solid și necerându-i de­cât aproape prețul construcțiunei. Această companie, care e sub o controlul guvernului italian, de la care primește sub­­vențiune, trimisese și planurile acestui va­por, construit după cerințele cele mai mo­derne și care la caz de nevoie se putea transforma într’un vas de resboiű. Dar când planurile abia au fost primite­­ și de­sigur nestudiate, atunci se svpun de o i­dată că guvernul a trimis la Hamburg doi ofițeri de marină ca să examineze un vapor vechi, ce se oferise guvernului. Vrea să zică tot un vapor vechiü să se cumpere, pe când nu putem îndestul de­plora cumpărarea celor­l’alte două­­.. Economia în această ocasiune e o curată risipă ne mai punându-se la socoteală că ne expunem a ne face de rîs.­­ Prin aceste rânduri noi nu vrem să in­fluențăm în nici un chip în favoarea cui­va dar avem dreptul să cerem guvernului a’șî deschide bine ochii ca să nu se mai comită o greșală ca cele deja făcute. Aceasta, spre consolidarea și succesul ti­nerei noastre flote comerciale. l­OT* ARME­­ m = 50% mai eftin de­cât ori­unde — Puști de vânat cu 2 țeve .... lei 30 Revolvere cu 6 focuri ... lei 5.50 La administrația ziarului «Univerul», strada Brezoianu No­­li, a sosit un mare transport de puști de vânătoare și revolvere din cele mai bune ‘abrici belgiene.’Frumoase puști pentru vânat cu 2 țevi, cu capsă. Lei 30. Revolvere cu 6 focuri, ghintuite, cu prețul de lei : 5.50, 7, 7.50 și 850 bucata. Revolvere: foc central, cu 6 focuri, ghin­tuite, cu prețul de lei: 7.50, 8.50, 18.50 și 20 lei bucata. Se trimit franco în ori­ce parte din țară cu augmented de 1 lefi. ?T/T ° Trî^1 e din'strr'siinț7rN07'*Î4 XJtj Viti­til O și Basarab, doritori să se a­­dreseze la sub­semnatul proprietar, strada Ca­rol No. 66. f D. M. Bragadiru. I­on* .19* 5 Bani în Capitală.—10 Bani în județe CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Octombrie. — Ap. Slahie și 31 Marți, Amfie. Catolic Marți, 12 Noembrie. — Martin P. Râs. soarelui 6.54 Ap. soarelui 4.34 Isnas Găsim Miercuri, 1 (13) Noembre 1895, București 30 Octombrie. Flota comercială Deși România avea în stăpânire cea mai importantă parte a Dunărei și o bună parte din țermurul măreț, ea nu se Mesia de ele, în lipsa unei flote comerciale ; din contra, apele sale erau o ocazie pentru streini ca să vie s’o exploateze. Aceasta era un semn de înapoiare, de slă­biciune, care nu putea să dăinuească. Insă inițiativa particulară era aci nepu­tincioasă : nimeni nu și-ar fi expus capita­lul pentru a susține o concurență întru to­tul neegală cu companii vechi, bogate cari, după cât ne amintim, înăbușiseră de­ja o mulțime de încercări de neatârnare ale comerciului nostru. Trebuia să facă statul începutul și croia­la, statul, negustorul nostru cel mai puter­nic, cu mijloacele lui întinse și multiple. Și statul a făcut-o. Insă i-au trebuit două ocazii pentru a­­ceasta. 1) Incheerea unui tractat cu Serbia pentru aprovizionarea acestei țeri cu sare. II) construirea podului peste Dunăre și ne­cesitatea unnei corespondențe maritime în­tre Constanța și Constantinopole, după ce se refuzase în această privință concursul și ofertele companiilor streine. Precum se vede, începutul flotei noastre comerciale se datorește mai mult împreju­rărilor de­cat unor anumite persoane. Dar să vedem, aceste persoane, făcutu­­șî­ au ele pe deplin datoria, silite și ajutate de împrejurări cum erau ? Se știe că un vas de navigație e cu adevă­rat bun numai până la al optulea­ sau al zecelea an de la construirea lui, iar după trecerea acestui termen nu -și mai­ pune nimeni nădejdea în el, mai cu seamă pen­tru curse lungi. Și e lesne de înțeles asta: când se hotărăște cine­va să înfrunte­ furia vânturilor turbate pe d’asupra adâncimilor prăpăstioase și în mijlocul valurilor uriașe, trebue să aibă mai întăiu conștiința, că se află sub picioarele sale ceva tare și resis­tent. Cele mai multe dezastre maritime stau în raport direct cu lipsa acestei conștiinți și cele mai multe naufragii se întâmplă co­răbiilor mai vechi de 10 ani. Reparațiile ce li s’ar putea face costă foarte mult, fără să ofere garanțiile lucru­lui nou. Asta e așa de bine constatat în­cât com­paniile mari de navigațiune, geloase de bu­nul lor renume, nu țin nici o dată un vapor în serviciu, la curse lungi, mai mult de opt ani, după care îl dau la curse scurte sau cau­tă să se desfacă de el cum vor putea. Prin urmare lucrul cel mai lesnicios din lume nu poate fi altul de­cât să găsești de cumpărat un vapor vechin , prin urmare treaba regiei monopolurilor noastre de a cum­păra cele două vapoare Meteor și Medea n’a fost de­loc grea. Am citit raportul comisiunea de oameni speciali însărcinată să constate starea a­­cestor vapoare și am văzut că vapoa­rele astea vechi numai onoare nu pot să facă întreprinderea noastre născânde și ori­cât ar fi fost ele reparate erau cel mult potrivite pen­­ tru Turcia (Corespondența pârtie, a ziarului «Universul») Constantinopol, 27 Octombrie Criza ministerială.—Exilarea lui Kiamil-Pașa au­ primit știrea telegrafică cum că Kiamil- Pașa, marele vizir, a fost înlocuit prin Halil-Rifaat. De­ asemenea au fost înlocuiți și alți miniștri. Kiamil-Pașa a fost numit imediat guvernator la Aleppo. Numirea aceasta e considerată ca o exilare. Kiamil-Pașa spune că e bolnav. Dânsul a ru­gat pe doctorii ambasadelor Germaniei, Austro- Ungariei, Rusiei și Franței să-l viziteze. Docto­rii au făcut un consult și au conchis că fostul vizir suferă de durere de inimă și de brond­iză. Raportul doctorilor a fost înaintat Sultanului, care a lăsat pe Kiamil-pașa să mai stea vre­o câte­va zile în Constantinopol. In port stătea deja gata un vapor destinat să ducă pe Kiamil la Aleppo. Cauzele crizei Cauzele crizei ministeriale sunt comentate în diferite chipuri. Kiamil-pașa și-a dat în două rînduri demisia. Dînsul ceruse de la sultan puteri discreționare în ce privește revoltele din Asia mică și­ agita­țiile din Macedonia. Sultanul n’a voit să’î dea această putere. Afară de aceea ambasadorii pu­terilor mari erau cam supărați pe Kiamil-pașa pentru intransigența lui. Poporul nu’l iubea din cauză că se purta blând cu armenii, etc. Aces­tea sunt pricinele de căpetenie pentru cari Kia­mil a fost comediat. Noul mare­ vizir Noul mare vizir Halil-Rifaat-pașa, nu e cu­noscut ca bărbat politic, dar cu toate acestea numirea lui e bine primită în cercurile politice. Cercurile turcești însă nu prea agreează nu­mirea lui Halil-Rifaat. Turcii ar fi voit să fie numit ca mare vizir Kuciuk-Said-pașa. Halil-pașa nu știe bine nici franțuzește, nici englezește. E însă un administrator foarte bun. Dânsul a fost guvernator în Janina și a stârpit banditismul din acel ținut. Iîalil-pașa s-a pur­tat pe vremea aceea foarte nepărtinitor față cu toți supușii de toate naționalitățile și religiile. Numirea lui Tewfik-pașa ca ministru de ex­terne e primită cu simpatie. Mahmud­ Djellaledin, ministrul de finanțe, e un bărbat de stat foarte iscusit. Revolta din Zeitun Știrea răspândită că în­ districtul Zeitun din Asia mică a isbucnit revolta e foarte adevărată. In toate comunele unde locuitorii turci sunt în minoritate ei sunt atacați, bătuți, jefuiți și unii omorîți chiar de către armeni. Pentru po­tolirea revoltei trebue numeroase trupe de sol­dați. Revoluționarii sunt foarte bine înarmați. Episcopul armenesc al acelui district a trans­format toate bisericele și mănăstirele în fortărețe și le-a umplut cu munițiune și iarbă de pușcă. 38,000 de revoluționari armeni au înconjurat cazarma din Zeitun. In cazarmă nu se aflau de­căt un batalion de soldați turci. Mustafa-pașa a venit în ajutorul acestora cu 10 batalioane de soldați. El a împrăștiat pe revoluționari și a confiscat din câte­va biserici și mănăstiri 2800 de puști, sistem Martini, 1200’ de revolvere și o cantitate mare de munițiuni. Arabii numiți «Montefic»­­s’au revoltat. La Bassora a avut loc o luptă sîngeroasă în­tre el și trupele turcești.

Next