Universul, decembrie 1895 (Anul 13, nr. 284-308)

1895-12-01 / nr. 284

Anul XIII No. 284 sé- fHEH]'-« Iii valoare d© 3000 le! La abonații ziarului «UNIVERSUL» — POLITIC ZILNIC — Abonamente cu premii extraordinare adica calendare, romane si obiecte in valoare de — 3000 Lei — Cu începere de la 1 Decembre 1895 für* Pentru 3 luni "figg In Capitală, lei 8.50.—­In județe, lei 11.50 Premii.—4 calendare, adică : calendar de pe­rete, de buzunar, american și de citit, precum și două volume din romanele noastre și «Uni­versul Literar» colorat care apare în fie­care Duminecă. _Mai va concura, prin tragere la sorț, și ură nici o plată, la u­nul din obiectele notate mai jos: IUSUr* Pentru 6 luni In Capitală, lei 14.50.—In județe, lei 19.50 Premii.—Toate cele 4 calendare de mai sus și 4 volume din romanele noastre. Mai va concura, prin tragere la sorț, la două din obiectele notate mai jos. i ®­ Pentru 1 an In Capitală, lei 25.50—In județe, lei 34 Premii.—Toate cele 4 calendare de mai sus și 6 volume din romanele noastre. Mai va concura, prin tragere la sorț, la pa­tru din obiectele de mai jos. N.B. Abonații din provincie vor primi pre­miile de mai sus franco de port imediat după primirea costului abonamentului.­­ Premii prin tragere la sorți Toate persoanele cari se vor abona la «Uni­versul» cu începere de la 15 Noembrie curent, afară de premiile de mai sus, vor mai concura, tvan­ovo la oArtV si în marl crva fii jf. la următoarele premii: 1 pianino în valoare de 900 lei, al marei fa­brici frații Zimermann din Lipsca. 1 frumoasă bicicletă (velociped), pentru băr­bat, în valoare de 350 lei. 1 ceas de aur cu lanț de aur, pentru barbat în valoare de 300 lei. 1 ceas de aur cu lanț de aur, pentru damă, în valoare de 250 lei. 1 masă de marmoră (mozaic), în valoare de 200 lei. I 1 mare oglindă fantasie, sculptată, (noutate), in valoare de 150 lei. 1 1 frumos și artistic ceasornic de bronz de masă în valoare de 150 lei. 1 mașină de cusut de mână și picior. Singer perfecționat, în valoare de 140 lei. 1 frumoasă pușcă de venit, foc central, în valoare de 120 lei. 1 pereche vase chinezești mari, în valoare de 100 lei. 1 mașină de cusut de mână. Singer perfec­ționat, în valoare de 90 lei. 1 frumoasă etajeră nichelată și aurită, în valoare de 80 lei. 1 masă de metal aurită, în valoare de 70 lei. 1 frumoasă călimară de metal bronzat, în valoare de 40 lei. 1 servietă pentru licher de argint plache, în valoare de 30 lei. 1. frumos revolver, în valoare de 30 lei. Fie­care abonat, pentru 3 luni, va primi gratis, împreună cu premiul, și un bilet numerotat spre a concura la tragere ; fie­care abonat pentru 6 luni va primi 2 bilete și abonații pentru un an vor primi 4 bilete. Abonații sunt rugați a păstra acele bilete spre a putea lua premiile în cas de câștig. Tragerea va avea loc la 14 Februarie la administrația ziarului «Universul» și vor putea asista toți abonații.­­ Obiectele de mai sus se pot vedea în fie­care zi la administrația «Universului.» AAAAAAAAAAAAWA Doctor MAÜBICIÜ LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL. Boale interne femei și faceri. Consultați­uni de la 1—3 și de la 6—8 138 str. Carol 138 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi dupe metodele cele mai noi. Restaurantul Roma — Str. Schitu-Măgureanu­ No. 2­9 — Specialitate de bucătărie italiană, vinuri alese Fie i­ubile ledass Doctor P. A. Șerbănescu m­­embru al societății de Opina Teologie din Paris ►SPECIALIST IN BOALE DE OCHI — STRADA POPA­ TATU No. 69 — Consultațiuni și operațiuni 3.0 la S—5 ore p. mn. Pentru boale de ochi, gât, gură, nas și urech Pentru săraci gratis 5 Bani în Capitală.—10 Bani în junețe CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Joui 30 Noembrie.—Andreia I­ in Catolic Joui 12 Decembrie.— Epimach Res. soarelui 7.29 Ap. soarelui 4.19 București 30 Noembrie. Libertățile și cetățenii Vrem să atingem astă­zi un punct foarte delicat al vieței noastre politice : chestiu­nea libertăților publice, de cari partidele noastre se plâng pe rând că sunt călcate. Ceea ce ne împinge la aceasta, e un fapt petrecut la Galați în cursul campaniei elec­torale de acum. S-a anunțat, anume, că un număr oare­care de foi ale unul ziar opozant au fost arse pe stradă. Opozițiunea a ridicat numai de­cât acuzări împotriva guvernului, învi­­nuind pe agenții acestuia de atentat la li­bertatea presei. Guvernul la rândul său a trimes un inspector administrativ, care în raportul său spune că nu agenții adminis­­trațiunii au săvârșit faptul, ci cetățeni ad­versari ai ziarului ars. Noi, cari nu facem politică de partid, nu ne vom amesteca în această ceartă , vom privi chestiunea dinți’’un alt punct de ve­dere, care stă departe de lupta partidelor. * * * Constituțiunea noastră acordă un numer ocare­care de libertăți publice, foarte frumoase și foarte necesare ; așa, avem libertatea con­științei, libertatea întrunirilor, libertatea presei, libertatea individuală. Dar, să ne punem o întrebare : libertățile acestea sunt ele apreciate de cetățeni, sunt ele sădite în conștiința acestora ? La această întrebare nimeni nu poate răs­punde—ori­cât de rea ’i-ar părea—de­cât ne­gativ. Nu, libertățile publice nu sunt apre­ciate de cetățeni și fie­care din noi e dispus să se calce de îndată ce nu’î vin la socoteală. Observați ceea ce se petrece în viața de toate zilele. De îndată ce purtarea unui om e criti­cată de un ziar, omul acela devine adver­sar al libertăței presei. Știm că necazul îi trece curând și iarăși se împacă cu ideea că libertatea presei e necesară ; dar când a fost interesul său în joc, nu a stat o clipă la îndoială să se transforme în dușman al acelei libertăți. Fie­care di­n noi suntem pentru libertatea conștiinței, ceea­ ce implică respectul pen­tru credința și părerea ori­cui. Cu toate astea, ori de câte ori ne contra­zice cine­va, ne supărăm și iute-iute ajungem la cuvinte urîte, ceea­ ce înseamnă că nu respectăm pă­rerile contrarii la ale noastre. Lucrul acesta se poate observa în discu­țiile prin presă, în dezbaterile din Parla­ment, în discuțiile de cafenea și de stradă, pretutindeni și pe toată ziua. Ce e mai trist, lucrul l’am văzut petrecându-se de multe ori în discuții cu obiect științific, în­tre profesori liceali și chiar universitari. Am putea să înmulțim exemplele și să a­­rătăm că cu toate libertățile acordate de Constituțiune, se petrece același lucru , le pricepem și le admirăm teoretic, le dispre­țuim și le călcăm practic. Ne lipsește educațiunea constituțională. * W * După credința noastră, aci stă cauza răului. Toate guvernele au fost acuzate în țara noastră că calcă libertățile publice ; ei bine, vina e a cetățenilor, cari nu numai că nu știu să le păzească, dar le calcă ei inșii în­dată ce li se prezintă ocazia. Dacă voim ca libertățile publice să fie cu adevărat sfinte și ca nici un guvern să nu îndrăznească a se atinge de ele, trebue să facem educația constituțională a poporului, să-l punem în stare să înțeleagă ce preți­oase sunt aceste libertăți. Când vom face aceasta, atunci nu vom mai auzi de gazete arse în public. Din Anglia (Coresp. particulară a ziarului «Universul)» Londra, 26 Noembre, Grandstone și chestia armenească De­ună-zi a avut­ loc întrunirea comitetului anglo-american. Cu ocazia aceasta s’a dat citire unei lungi scrisori trimisă de marele bărbat de stat, d. Gladstone. Iată o frasă interesantă din această scrisoare : Vădi că puterile mari europene nu vreau să se facă absolut ridicole în fața lumei, dându-se pe partea Turciei și în contra armenilor. Aceasta mă face să sper că totul se va sfârși în favorul armenilor, pe cale pașnică... «Daily Chronicle» publică o altă scrisoare a lui Gladstone tot asupra chestiei armenești. Interesant e pasajul următor: — Participarea mea în ori­ce mișcare politică în favorul Armenilor va întărită pe Turcia , prin urmare această participare e stricătoare cauzei armenești și, așa­dară, trebue să me abțin. Fostul prim-ministru adaugă, că va sprijini pe armeni și dacă va fi absolută nevoe va com­bate energic pe sultan, care a cucerit simpatia multora din marile puteri europene. D. Gladstone va petrece timpul iernii, îm­preună cu soția sa la Biarritz și la Cannes. Revoluția de la Jomba.—Un rege asasi­nat.—Amănunte Aici au sosit amănunte grozave privitoare la revoluția mare, care a isbucnit in regiunea de nord a Jombei. Regele, alungat de către popor, din capitală, a fugit la Issin, la căpitanul Bower din armata engleză. Căpitanul a plecat cu trupele împotriva insur­genților, i-a bătut și a pus pe regele alungat din nou pe tron. Imediat, însă, după plecarea lui Bower, revo­luționarii au pătruns în palat, au omorît pe rege și au pus în locul lui, nu pe prințul moștenitor ci pe șeful unui partid iubit de popor. Regele omorît se chimă Horin. Fiul său e unul din șefii insurgenților. Vineri, 1 (13 Decembre­) 1895 Guvernul britanic a hotărît să ocupe în­treg ținutul acela. Au fost trimise deja spre Ogo 4 batalioane de soldați, ca să întregească trupele de acolo. Prințul moștenitor a fugit. Se crede că va fi prins în curând. Un încrucișător Marele încrucișător «Diana» a cărui construc­ție durează de multă vreme, a fost terminat și lansat pe apă. Incrucișătorul acesta are o lungime de 120 de metri, o capacitate de­ 20,000 de tone, o putere de­­ 9,600 de cai și o iutală de 19 noduri și ju­mătate (un nod face 15 metri, distanță par­cursă în 30 de secunde). Căptușala pereților vaporului e de oțel. Vaporul Diana pleacă zilele acestea în apele Levantului. O invenția Un ceasornicar din Londra a inventat un cea­sornic care, în loc să sune ceasurile, spune cu glas tare ce ceas e, numai să apeși pe un bu­ton mic. Ceasul spune : «Acum e miezul nopței ! Sunt doue ! Opt ! etc. Ceasurile acestea au în­lăuntrul lor, în loc de sonerie, un aparat mic fonografic de cauciuc. Aparatul e ast­fel făcut în­cât, când apeși pe buton răspunde unele cuvinte. Furtuni pe Marea Mânece! Marea Mânecii a fost bântuită zilele acestea de niște furtuni violente. Aceleași furtuni au bântuit și țermurii sudici și răsăriteni ai An­gliei, pricinuind, pe uscat, pagube foarte mari. 4 bărci mari de pescuit s’au scufundat în ma­rea Mânecii. 7 oameni s’au înecat. Pe lângă țărmurii răsă­­riteni s’au înecat de asemenea câți­va pescari. Numărul exact al victimelor nu se știe până acuma. Vest. Dramele geloziei O dramă sângeroasă s’a petrecut la Szabadka (Ungaria). Un frizer cu numele Julius Mess întreținea de câtă­va vreme relații amoroase cu o fată fru­moasă, numită Maria Garay. De un timp încoace cei doi amanți au înce­put să se certe, până când fata a spus cu­ i rat lui Mess: — Să știi că de azi înainte nu mai vreau să am de a face cu tine. S’a isprăvit totul între noi!­­— Cum s’a isprăvit ? — Da... ori­ce relație între noi e ruptă cu de­săvârșire. — Se vede că ai un alt amant ! — Sigur... Auzind vorba aceasta din urmă, Mess se în­furie grozav. Densul bănuia că Maria mai are un amant și observase că un ofițer de husari îi făcea curte. Gelozia îi otrăvise inima și’î tulburase mintea. In prada furiei, frizerul scoase din buzunar un cuțit și’l împlântă în peptul amantei sale. Aceasta a căzut la pămînt. Moartea i-a fost aproape instantanee. Asasinul s’a dus singur la poliție și s’a con­stituit prisonier. Un duel american Din Stryj (Galiția) se scria următoarele : Intr’una din zilele trecute s’a împușcat aici John Brey, secretarul fabricei de instrumente a­­gricole «Perkins și Mac­intosch». Brey era în e­­tate de 26 de ani. Știrea despre sinuciderea acestui tânăr talen­tat și bogat a pricinuit o vie senzație în întreg orașul. El se căsătorise cu o fată foarte frumoasă și avea un copil în etate abea de câte­va luni. ‘ Căsnicia lor era cât se poate de fericită. '• John Brey s’a împușcat într’o odae a hotelu­lui «Cracovia». In odae s’au aflat mai multe scrisori. Intr’una din scrisorile acestea adresată nevestei sale, Brey o roagă să’l­erte pentru că’șî pune capăt zilelor. Din cele’l­alte scrisori reiese că Brey e victima unui duel american. El era de origină englez. Evadarea unui tâlhar îndrăsneț Se scrie din Budapesta. In Miskolc a pricinuit o vie senzație evadarea din pușcărie a unui tâlhar îndrăsneț cu numele Ignacz Schlenger, condamnat de mai multe ori pentru diferite pungășii. Schlenger era vestit în toată țara pentru is­prăvile lui îndrăsnețe. In timpul din urm­ă, el fusese condamnat la 3 ani de pușcărie pentru­ că împreună cu un individ numit Iacob Schwarz a jefuit pe bogatul comerciant Raphce Weber din Ersanow. Amândoul au narcotizat pe comerciant, pe când acesta dormia într-un cuplu de clasa II a trenului ce mergea spre acel oraș și î-au luat portofelul în care se aflau 10,000 de fiorini. Doi evrei polonezi, cari se gustau, din în­tâmplare în acelaș cureu, au observat isprava tâlharilor și la cea mai apropiată stație au dat de știre poliției.­­ Hoții se scoborâseră repede la o baltă. După multe cercetări, s’a dat de urma lor. Cei două pungași au fost condamnați la câte 2 ani de pușcărie. Curtea de casație le-a sporit pedeapsa cu un an. Schlenger a făcut o lună de închisoare. De­ună­zi a evadat însă din pușcărie. El a tă­iat cu o pilă gratiile de fer de la fereastra celu­lei, în care era închis. Se crede că îndrăsnețul tâlhar a trecut în Serbia. UN PROVERB PE ZI Arcul întins prea tare se rupe. ÍG re.r.fisu>'

Next