Universul, ianuarie 1896 (Anul 14, nr. 1-25)

1896-01-01 / nr. 1

universul No. 1. S­O­TIRI DUMINECA. ♦ Cadouri foarte frumoase și foarte ieftine pentru Anul Nou se găsesc spre vânzare la «Universul», str. Brezoianu No. 11, și la «Sucursala» calea Victoriei No. 102, în fața Palatului Regal. 5000 articole diferite, de la un left până la 600 lei bucata. ♦ D. Paul Slăvescu, prefectul poliției ca­pitalei, îndată ce va face schimbările proec­­tate în personalul poliției, va înființa, un serviciu special pentru urmărirea și stîrpi­­rea prostituției clandestine, care i se prac­tică astă­zi în capitală, pe o scară foarte în­tinsă. ♦ Părintele dr. Lucaciu a sosit Miercuri seara cu trenul de la ora 10 în Sibiu, și a descins la hotelul «Neurihrer». Dr. Lucaciu va ramânea mai multe zile în Sibiu, de unde va merge direct la Și­­șești ca să-și reocupe locul în parohia în care a fost restabilit cu toate drepturile sale. ♦ Citim în «Gazeta Poporului:» «Suntem în măsură de a da cea mai ca­tegorică desmințire tuturor svonurilor în­serate în unele ziare, despre reducerea șe­filor prefecților și a unor funcționari supe­riori de la ministerul de interne. In afară că aceste lefuri sunt stabilite prin legi și prin urmare nu se pot­ reduce prin simple măsuri budgetare, apoi aceste lefuri sunt mult mai inferioare față cu cele ce se plă­tesc funcționarilor simili de la cele­lalte ad­­ministrațiuni publice». ♦ Ministrul de răsboiu a dispusat de a se reconstrui cazarma din Botoșani, care a ars zilele trecute. Se știe că pagubele se urcă la 800000 lei. ♦ «Stâlpul lui Vodă» este numele cabi­netului de lectură ce s’a deschis la 27 De­cembrie în Vama (Bucovina). Dorim du­rată îndelungată acestui «Stâlp» din Vamă. ♦ De la 1 Februarie se vor reduce două locuri de inspectori administrativi, prin re­tragerea a doîd-nî inspectori, cari, nu se vor înlocui. ♦ Peste câte­va zile se va face o nouă mișcare în corpul diplomație. D. Mitilineu, ministru în Constantinopol, a fost chiemat în Capitală, de­sigur pentru a i se cere de­­misiunea.» ♦ Numirea d-lui avocat Toneanu din Ga­lați în postul de prefect al județului Tul­­ce­a, va apare în «Monitorul oficial» de azi. ♦ Archiediecesa din Blaj primia de la Star­tul unge" in fie­care an 1806O de fiorini pentru ajutorarea preoților, în schimbul unei dări ac 1 în sută pe care-o dau preoții din ve­nitul lor pentru fondul religionar al statu­lui. Acest ajutor guvernul unguresc s’a re­tras, pe motiv că preoții români, făcând a­­gitații în contra statului, n’au dreptul la a­­jutorul lui. ♦ D. Sechiani, prefectul județului Co­­vurlui, și-a trimis telegrafic demisiunea. ♦ Antreprenorul restaurantului din Un­­gheniî-românî, d. Zamfir a fost omorît de sergentul de jandarmi Pavloff. Autoritățile au deschis o anchetă. ♦ D. general Budișteanu, ministru de rezbel, a supus semnăturea M. S. Regelui toate decretele pentru avansările ce urmează a se face în armată pe ziua de mâine ! Ia­r «no UUUI.IU • •» Mâine seară, luni, se va da la Palat obi­cinuitul bal de anul nou. Numărul invitațiu­­nilor lansate se urcă la aproape 2000. ♦ D. Fleva a numit o comisiune care să’i prezinte un proiect pentru construc­­țiunea unui model­ lip pentru localurile ofi­ciilor poștale din țară. ♦ Mâine, luni, 1 ianuarie 1896 va apare «Universul literar», conținând o materie va­riată și aleasă, precum și 2 frumoase ilu­strații de ocazie. Numărul viitor al «Universului politic» va apare Miercuri dimineață. ♦ Erî­d, ministru de interne a respins contestațiile alegerilor comunale din T.­Jiu, T.­Măgurele, Tecuciu și București, ca na­­tuni­le, și a dat ordin pentru constituirea consiliilor comunale respective. ♦ EU a avut loc recepțiunea diplomatică și ministerul afacerilor streine. ♦ Ieri a luat foc casele­r Grigoriu, din Iași, strada Socola. Focul a luat naștere de la un atelier de tâmplărie, care se afla ală­turi. Flăcările au distrus întreaga clădire. ♦ «Monitorul oficial» de era publică ur­mătorul avis emanat de la ministerul agri­culturei, industriei, comerciului și dome­niilor . Se aduce la cunoștința celor interesați că guvernământul Bucovinei a permis impor­tațiunea prin Ițcanî a porcilor provenind din jud. Gorj. ♦ Poliția a arestat pe o femee anume Eu­­frosina Dumitriu, din Str. Alexe No. 21, care a fost prinsă în momentul când a le­pădat doi­i copii, un băiat și o fată, în curtea d-lui G. Rădulescu din calea Șerban- Vodă No. 19. ♦ Nici o promoțiune sau numire nu se va face, pe ziua de Anul Nou, în ordinele noastre naționale, zice «Voința». Viitoarele numiri sau promoțiuni în acele ordine vor avea loc pe ziua de 10 Mai 1896. ♦ Citim în «Adevărul» : Grefierul trib­ de notariat din Ilfov, a­­nume Dumitrescu, este urmărit de justiție pentru faptul de încercare de escrocherie săvîrșită dimpreună cu un oare­care Spiru Sachelarie, cu intenția de a lua bani cu îm­­prumut de la o doamnă din Capitală, în schimbul unei hipoteci false. ♦ Constituirea consiliului al capitalei se va face Marți. Pentru postul de primar a fost desemnat D. C. F. Robescu, iar ajutori vor fi aleși d-nii Vintilă Rosetti și G. Bursan. 4 Moartea misterioasă din strada Fântânei Proprietarul caselor din strada Fântânei, 98, a însființat secția respectivă că una din chiriașele sale n’a fost văzută de vre-o 9 zile. Parchetul fiind avizat, s’a procedat la deschiderea camerei locuită de acea chiri­așă, care a fost găsită moartă. Cadavrul a fost transportat la morgă spre a se putea stabili cauza acestei morți. ...............UN SFAT PE ZI Băi alcaline simple.— Ca să faceți o bac alcalină simplă pentru activarea funcțiunilor pielii, turnați într’un litru de apă caldă 300 grame de carbonat de sodă și apoi vărsați soluțiunea într’o putină de îmbăiat. Furtul de la Gara de Nord La gara de Nord s’a descoperit o escro­cherie îndrăzneață săvîrșită de un casier, însărcinat cu vinderea biletelor de clasa III. «L’Indépendance Roumaine» zice că fur­tul se ridică la 15.000 lei. «Adevărul» spune că rinovatul e casierul Bălcescu, care escroca direcția, dându-i cu­poanele unor bilete pentru distanțe mici, pe când acele bilete le vindea cu prețul din tarif pentru distanțe mari. Restul îl băga în buzunar. Confratele spune că Bălcescu a făcut și alte escrocherii (încasarea pentru el a ba­nilor mărunți, pe cari nu-i înapoia pasage­rilor) etc. Casierul a fost suspendat. Ancheta o face controlorul Paul Stănescu. Misterul de la Otel Metropol Poliția de­ siguranță urmărește pe un oare­care Mersa A. Antal, care, sosit în București, a descins la hotel Metropol, unde s-a înscris sub numele de Emil Moise, re­prezentant de fabrici streine, și de unde a dispărut din ziua de 13 Noembrie, lăsân­­du’șî aci vre-o doue cuiere. Se crede că acest Antal e amestecat în unele afaceri ne­corecte. Dnî«­lm»nu ninî Tm­-4 in AQnstalti JL. X 4,1'AU V/JL VW U1.I.UA JU.V» «u JLMJL In vederea reinoirea anului, Anton Geantă a găsit de cuviință să fure doi cai al locui­torului Dragnea Iancu, de loc din comuna Isvoarele, plasa Oltenița, și sosise în Bu­curești spre a face oare­care târgueți, fie pentru a’î dărui de anul nou, fie poate că voia omul să’i apuce anul 1896 cu oare­care capital. Poliția, neînțelegend bunele intenții ale lui Geantă, l’a arestat. Sinuciderea de la piroteh­nie Elevul gard Iacob, Baliadi, cu serviciul la piroteh­nia armataeî, de loc din Brăila, s’a sinucis alaltă-erî dimineață, trăgându-șî un glonț în partea dreaptă a peptului. Moartea i-a fost instantanee. Din ordinul parchetului militar cadavrul a fost transportat la spitalul militar. Cauzele sinucidere! nu sunt cunoscute. O cercetare a fost descrisă. ■ îan Mmmwiwii ii«T«i»a«»««»iTOar«3»<<rt=Beina>isi«jn»3TO «a, TR» CTHOT III IM in III Ifin—— 29 Decembre 1895 Constantinopol.— Situația In Turcia O­­radea ordonă formarea unei comisiuni pentru a se veni în ajutorul săracilor, victime ale ultimelor evenimente cari s’au petrecut — a — în vilaietele din Asia Mică. Această comisiune, sub preșidenția Sul­tanului, va distribui ajutoarele sale atât, tur­cilor cât și creștinilor. Washington.—Scrisoarea președintelui Republicei Statelor­ Unite Ziarele publică o scrisoare a d-lui Cle­veland către senatorul Caffery, desmințind în mod categoric știrea după care guvernul ar fi început negocieri cu un sindicat pen­tru emiterea unui împrumut. Roma.— Nouă trupe în Africa «Italia Militară» anunță că 5 batalioane și câte­va baterii de artilerie vor pleca la Massallah la 31 Decembrie (11 Ianuarie). Londra.—O nouă mină de diamante Se anunță din Perth «Agenției Reuter» că la Maslagine, în Nord­-vestul Australiei, s-ar fi descoperit o nouă mină însemnată de diamante. Yokohama. — Guvern blamat Parlamentul a respins adresa către împă­ratul cu o majoritate de 70 voturi. Guvernul e blamat pentru retragerea din Lao­ Iong; întăriri considerabile vor pleca la Formosa. Madrid. —Desmințire O telegramă a mareșalului Martinez­ Cam­­pos, adresată guvernului, zice că nu se gân­dește de­loc să demisioneze. Paris.—Centenarul institutului D. Kirchov a fost numit comandor al Le­giunei de onoare cu ocazia Centenarului In­stitutului. Budapesta.—Din Cameră Camera deputaților a respins cu o mare majoritate propunerea făcută ieri de d. Ugrón, după un discurs al d-lui Banffy. D. Banffy a relevat spiritul constituțional al monarh­ului și a reamintit relațiunile ce există cu Austria și cari nu pot fi jude­cate de­cât din punctul de vedere al dua­lismului. Ungaria trebue să menție cu Austria con­­vențiunea, pentru vămi și comerț, care este foarte avantagioasă pentru țară. Constantinopol. — Comunicație restabilită Comunicațiile de drum de fier s-au res­tabilit. Sultanul a primit azi pe baronul de Ca­lice și pe atașatul militar austro-ungar, ma­ior baron Gies de Gieslingen, New­ York.—Revoluția din Venezuela «World» află din Caracas că un mare număr de oameni înarmați pleacă la granița­­ Venezuelei fără știrea guvernului. Mișcarea revoluționară în interior este foarte vie. Petersburg.—Bugetul Rusiei Veniturile ordinare ale budgetului pen­tru 1896 se urcă la 1,239,400,000 ruble și cheltuielile la 1,231,000,000. Veniturile ex­­tra-ordinare sunt de 2,200,000 ruble și cheltuielile de 13,040,000. Deficitul budgetului extra-ordinar se va acoperi prin excedentul veniturilor ordi­nare și prin sumele disponibile în casele imperiului, care se urcau la începutul anu­lui la 271,000,000. Raportul ministrului de finanțe către îm­păratul relevează rezultatele favorabile ale exercițiilor financiare ale ultimilor ani și creșterea prosperității naționale. Se exprimă în favoarea realizarei conti­nue a reformei valutei, a cărei aplicare do­vedește în mod iubitor dragostea pentru pace de care este însuflețită Rusia. Sui­na interne. Aceasta însemnează reacționa­rism. L’Independance roumaine vorbește despre cele petrecute în anul 1895 în țară. Zice că în chestia națională stăm rou. Critică pe liberali. Zice că anul ce vine rezervează surprize neplă­cute guvernului d-lui Sturza. Lumea Nouă vorbește despre anul ce vine. Spune că poporul e în agonia foamei. Urează tinerimea o inimă bună și largă pentru mântui­rea poporului. Românul vorbind despre dar averile comunei București, își exprimă speranța că noul con­siliu comunal va realiza reforme importante, vindecând rănile cauzate de administrația con­servatoare. Timpul spune că actualul regim e un regim de pigmei. Miniștri actuali în discursurile­ lor, n’au arătat, deslușit, nici o reformă serioasă. Desbaterile Adresei au fost sterpe. Țara zice că domnul Morțun spunând­ că «principiul conservarei noastre ca stat, ca țară românească, trebue să ne facă să intervenim în favoarea țăranilor» n’a spus ceva nou căci con­servatorii­ au­ declarat de mul­t că îmbunătățirea soartei sătenilor e nu numai o datorie umani­tară dar mai ales o datorie patriotică. Voința Națională zice că anul 1895 însem­nează începutul unei nouă ere de prosperitate pentru țara noastră, căci partidul liberal, care reprezintă mai mult ca ori­care altul, interesele și aspirațiile ferei, începe o nouă operă, pe care o va aduce spre bine. ________ LESE­­ A­­ZI — Ce cadou faci nevestei tale de anul nou ? — O carte bună de bucătărie ! — De ce? — Ca să înțeleagă și ea că «nu-I­­ doare stomacul pe cine gătește bucatele ci pe a­­cela care le mănâncă». FRESI ROMÂNA Adevărul zice că alegerea actualului mitro­polit primat a fost un scandal parlamentar. Spune că cristelnița bisericei Domnița Bălașa a fost dăruită regelui pe nedrept. Testamentul fundatoarei Safta Brâncoveanu nu e respectat. De vină e mitropolitul-primat. Constituționalul e de părere că pe când con­servatorii au păstrat guvernul și l’au părăsit cu demnitate liberalii l’au inaugurat cu urî ordinare și cu retractări extra­ordinare. Epoca crede că nu e destul ca fie­care partid să se zică național ci trebue să fie național, și să fie mai mult de­cât sunt azi partidele noas­tre. După confratele, partidului conservator 7 a­­parține să întrupeze această tendință și de a­­ceea în naționalizm trebue să culmineze ideea conservatoare. Gazeta Poporului combate ideile d-lui N. Filipescu în ceea­ ce privește reorganizarea par­tidului conservator. Zice că după d. Filipescu administrația trebue pusă la discreția ministru­l Citiți pe pag. I-a anunciut Pre­mii în valoare de 3000 lei ce se a­­cordă abonaților «Universului», cu în­cepere de la­ 15 Decembrie curent. W­S/WWWAAfWWW BURSA CEREALELOR Viena 28 Decembre Grâu de toamnă 6 3. 44 cr. Grâu de primă­vară 7 fl. 28 cr. Secara de toamnă 6 fl. 42 cr. Secara de primăvară 6 fl. 61 cr. Porumb (Main- Iunie) 4 fl. 75 cr. Rapița (Ian.-Febr.) 9 fl. 95 cr. Rapița (Aug-Sept) 11 fl. 10 cr. 100 c­gr. Marsilia 28 Decembrie.­­ Grâu (luna curentă) 18 fr. 70 b. (Martie-Apri­­lie) 19 fr. 20 b. Patru luni de la Maiu 19 fr. 75 b. Säeara (luna curentă) 11 fr. 5 (Martie-Aprilie) 11 fr 40 b. Patru luni de la Maiu 11 fr. 75. fi­ves 14 fr. 75—15 fr. 50 b 100 d­gr. Starea. Dă­vilă. Pe ziua de 29 Decembre Născuți 36. Morți 20 adică: Elena Dobrescu 35 ani, Ra­fael Iacob 70 ani, Tudor M. Andrei 5 zile, Ma­ria Pădureanu 60 ani, Pavel M. Ștefan 6 și jum. luni, Paraschiva Marița N. Adam 6 săptămâni, Elena N. Ionescu 50 ani, Grigore Marița Ionescu 1 zi și 18 ore, Marin Orăzeanu 65 ani, George­­scu Niculae 31 anî, Ion Stoenescu 28 anî, Cos­­tache Ionițescu 46 anî, Radu C. Costache 10 zile, Niță Ioniță 78 anî, Alexandru Caramaiaiu 75 anî, Anica Al. Moldoveanu 3 ani, Elena Al. Andreescu n. m. Munteanu Nicolae 23 anî, Marin Ghiță 42 anî, Aurel Popescu 8 luni. Pe ziua de 30 Decembrie Născuți 29. Morți 20 adică : Ioniță Manoliu 90 anî, Spiri­don Stelian Iarca 15 zile, Marin Marinescu 70 anî, Andrei Ciorb­eanu 65 ani, Niculae Barbu 70 anî, Zissu Israel 48 zile, Petra Niculae Radu 1 an, Petre Panaitescu 45 ani, Constantin Savu Greuraș, Gabriela Anastasiu Fialcovschi născută moartă, Sandu Ferentz 3 luni, Manda Vasile Io­nescu 73 ani, Thoma Lazăr Marcu 3 ani, Con­stantina Andrei Niculau 6 luni, Baia Marcu Ro­­senștein 95 ani, Vasile Ana Niculescu născut mort, Caterina Boreș 66 ani, Ion Elena V. Ili­escu 1 zi, Dumitru Elena V. Iliescu 1 zi, Gri­gore Tudor de 3­ 4 ani orfan. SPECTACOLE TEATRUL NAȚIONAL. — Astă seară se va juca din­ nou «Afurisit epure» come­die în 3 acte. CIRCUL REGAL SIDOLI.— Azi vor avea loc două reprezentații : una la 3 p. m. cu prețurile pe jumătate și alta la 8 și jum. seara. SALA BRAGADIR. — Azi și mâine luni la ora 3 p. m. va avea loc un mare con­cert de promenadă.­­Au cumpărat una locomobilă de Mu 10 sau 12 cai putere, împreună cu treerătoarea, batoza de bătut porumb și una moară cu 2 pietre, toate în bună stare de a funcționa. A se adresa la d. Ignatz A. Iosef, str. Stelea No. 10, București, 1622 9MB9WÍ Luni, 1 (13)Ianuarie ilvifi 1$ oalele secrete Mermtiița 15ărl­ âteascâ Se vindecă după cele mai nouă metode, radi­cal și fără durere și împedicare, după experiență de 23 ani de specialitate în boli lumești SF. THOR — No. 1. STRADA EMIGRATU, No. 1. — Intrarea numai pr­in strada sfinții Voevoz Consultaț­ii de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat^^existența^^ Doctor VELESCU — DENTIST — Fost șef-asistent de clinică la Facultatea Dentistică din Philadelphia (America) Bulevardul Academiei No. 1, colț cu Calea Victoriei No. 42 Consultațiuni de la 9 la 12 a. m. și de la 2 —4 p. m.—Pentru săraci gratis Marți și Sâm­­bătă de la 8 la 9 dimineața. FÎN PRESAT din Transilvania Sub-semnatul am redeschis în chioșcul din Câmpul Moșilor. — MARELE DEPOSIT — de fin presat de Transilvania Aceia cari nu pot veni In persoană se pot a­­dresa prin o carte poștală la Biuroul meu calea Moșilor No. 393. — Depozite de fîn și lemne tăete în calea Moșilor No. 393 și calea Dudești No 125.—Calitate­ garantată, cântăreață dreaptă, prețuri moderate. 1529.—(45) G. M. Zanescu, CASA DE SANATATE 51, Strada Teilor 51 — Consultation­ speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHÍLITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10V2—și dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai 1 leii . Bani Notați 7 milioane 5 de mii lei în parte sunt de dat cu împrumut pe hypotecă asupra caselor din capitală și moșii în lume începând de la 6.000 lei în sus, atât în primul rang, cât și după credite. ÎI­ "STBTcwrin in bune conditiuni si st­­ate Wbil MlB gura. 1783 ’de imobile precum: case, locuri virane, vile, vii și moșii etc., stratfc se plasează hani particularilor Wl du­» pe hypoteci sigure.­­ A se adresa la AGENȚIA UNIVERSALA, Calea Victoriei No. 150, vis-a-vis de palatul prin­țului Știrbei.— București.___________ Feste tot locul Chiar la țară se caută persoane active și ex­perimentate în afaceri având multe relațiuni și capabile de a se ocupa cu vânzarea unui articol foarte avantagios și ușor de așezat. Nu e nevoe de nici un capital. Mare beneficiu de realizat. Ofertele se vor adresa prin scrisori sub iniția­lele I. L. M. post-restant, București, spre a primi explicări relative la condiții. Societatea menster-arilor civili, militari și eclesiastic. Convocare Conform art. 64 din Statute, adunarea gene­rală a societarilor, urmând a se ținea de drept în ziua de 14 ianuarie viitor, sub-semnatul, în virtutea art. 48, convoacă pe societari la această adunare pentru citata zi la orele 1 și jum. precis, adunare care se va ține tot în localul sediului societăței, calea Victoriei No. 110. Președinte I. C. Petrescu Secretar B. Popp. W­­­OTARUL Biuron de Avocatură și Notariat — Alo. 22 Strada Virgiliu, București — Se ocupă în special cu acte de vânzare de imo­bile, ipoteci, testamente, donațiuni, date și ori­ce fel de acte și puneri în posesie de moșteniri. De la 7—10 dim. și de la 6—8 seara. Cu pre­țurile cele mai moderate. Avocat Nicolae Ștefănescu-Goran 1621 Dr. C. BELCU­MTEANU — de la Universitatea din Neapole — No. 205.—STR. MOȘILOR.—No. 205 dă consultațiuni pentru BOALELE INTERNE și SIFILITICE orele de consultației—3 p. m. și 6—7 p. m. D-rul Theodor F. Marovici Primul doctoe­dentist român In România —Post elev al d-rului ROSENTHAL— No. 30. — Strada ȘTIRBEI-VODA. — No. 30 Dinți artificiali în Aur și Cau­­iuc, plombatul, scosul, curățitul, ast­fel se efectuează cu :JUMĂTATE PREȚ și GARANTAT fia Cu începere de la Sfântu Vîî­­nt vic­al Gheorghe 1897, moșia Cos­­tești, în întindere de peste 2000 pogoane și la distanță de o oră de orașul Buzau. Toate eca­­retele necesare pentru exploatarea moșiei. A se adresa în București la Al. Sf. Ghristopolu, str. Speranței No. 33. După una dintre dom­ mu­e­i — Am zis­ ori­ce crimă, și nu retrag nim­­ic din ceea ce am zis. Precum vedeți, sunt de neam reu; strămoșii mei nu pre­­țuiau nimic. Sunt în familia mea legende cari reprezintă pe unii din ei, pot zice a­­proape pe toți, ca pe niște bandiți de dru­mul mare, jefuind pe trecători. Se spun despre­ dânșii cruzimi ne­mai­pomenite și cari dovedesc de­sigur o imaginațiune ra­finată, o invențiune ciudată în grozăvenie, însă odinioară nu se inventa de­cât dure­rea fizică, atunci când cine­va doria să pe­depsească pe cine­va sau să-și răzbune asu­pra cui­va. Azi oamenii s’au mai îmblânzit și durerea morală e d’ajuns. Cine știe dacă, în loc de avere, n’am moștenit de la stră­moșii mei imaginația lor rodnică și dacă nu vom­ găsi și eu un mijloc, prin care să vă fac să vă căiți că m’ați disprețuit. Ve ofer dar dragostea sau ura mea; și una și alta vor dura cât viața mea. — Eu aleg ura d-tale. — Bine. Cum o să s’arate această ură, nu știți încă. Și o să așteptați mult oare până să se arate ? Se poate. Dar o să’î vie ceasul, ve iur. O să fiu răbdător, o să stau la pândă , o să mă folosesc de întâmplare; întâmpla­rea o să’mî dea o ocazie ciudată, extra­ordinară care să se atingă în adâncul inimei. Se opri. Luna se urcase cu încetul și chioșcul era luminat ca dimineața. D-na de Saint-Cast stătea rezimată de spatele unei bănci iar Nela, ca și cum voia să o apere, rămăsese între densa și Kerandal, și pe fruntea ei se citeai­ semnele unui mare disgust. . — Mi-am sfârșit spovedania, n’aveam dreptate spunându-ne că ea n’o să fie ceva de rând ? Nela se apropia de mama sa și’î apucă mâna. — Mamă,, zise dânsa, omul acesta e un ticălos, un mișel și n’ar fi venit aci să ne vorbească în chipul acesta dacă ar fi știut că o să se afle între el și noi un bărbat, tîner sau bătrân, care­ să ne apere. Mamă, noi suntem singure, suntem slabe și mizerabi­lul ăsta o să mai vie pe aci, de­sigur. Eî bine, ascultă... Se apropia din nou de Kerandal: — O să’ți descoper, în fața mamei mele, un secret pe care dânsa nu’l cunoaște încă și pe care voiam să i’l spun în astă-seară chiar. Mâine o să vie aci un om și o să mă ceară de nevastă. Dânsul me iubește de mult timp. Eu de asemenea ’l iubesc din tot sufletul. Mamă, d-ta trebue să respunzi. Spune, vrei să fiu nevasta lui Cezar de Val­­mussy ? Fața d-nei de Saint-Cast se ilumina de uimire și de fericire. Dintre toți aceia la cari se gândise, Ce­zar de Valmussy, pe care -l cunoștea de mic copil, era bărbatul ce visase pentru fiică-sa și pentru care făcea de mult timp urări tainice. — Cezar o să fie bărbatul teu, copilă, și Dumnezeu să’țî înapoiască la bătrânețe marea bucurie ce 'mi făcuși acum. Nela se’ntoarse spre Kerandal. Și printr’un gest ușor arătă lui Keran­dal poarta grădineî. — Ai auzit, d-le ? Ei bine, du-te acum. Eu și mama n’avem nici un necaz pe d-ta , o să uităm tot. Kerandal se împletici sub lovitura asta. Anunțarea acestei căsătorii căzuse ca un mai enorm asupra peptului seu și ’l sdrobise. Plecă capul sub privirea tinerei fete. Și­eși, legânându-se pe scări, mergând spre poartă, aproape beat, simțindu’șî tâmplele svâcnind. Curând dânsele nu’l mai văzură, — Să’l iertăm, mamă, zise blânda Nela, și să dorim numai să nu’l mai revedem. D-na de Saint-Cast aftă și nu zise nimic­. Omul acela o spăimântase și viitorul o în­­grozia. I­ Cesar de Valmussy era inginer de cons­trucții maritime și poseda o avere cel pu­țin tot așa de mare ca a­celeî. Tinerii se întâlniseră în diferite saloane și, fără ca nici o vorbă să fi schimbat ci nu­mai din privire, înțeleseseră de mult că se iubesc. Cesar era un om voinic, de statură mij­locie, cu fisionomia veselă și vioaie, ca a meridionalilor; mai presus de toate era foarte harnic și, deși absolut stăpân pe a­­verea sa de la majorat, nu se gândise nici un moment să se lase de studii; din a­­ceastă causă, la vârsta de trei­zeci de ani, era ofițer al legiunei de onoare. Căsătoria asta, hotărîtă în chipul ce ară­­tarăm, trecu repede din stare de proiect în executare. După o lună Cezar și Nela erau logodiți. Kerandal dispăruse. In saloanele unde se duceau Cezar și Nela și unde era primit și dânsul, nu se știa nimic de urma lui. Sigur că se întorsese în ruinele sale­ săl­­batece de la Kerandal ca să-și clocească a­­colo ura și regretele. Insă Nela nu era liniștită. Disparițiunea asta chiar, a lui Mederic, plutea asupra’i ca o primejdie. Nu voise să povestească logodnicului său scena din chioșc. Era curioasă însă să afle dacă Cezar cunoștea pe Kerandal și în acest caz ce gândea dânsul de caracterul lui. In scopul acesta pronunță ca de la în­tâmplare numele de Kerandal într’o zi când se aflau singuri; era cu doua zile inainte de nuntă. — Kerandal e un băiat ciudat, zise Val­mussy, greu de înțeles, une­ori așa de bun, încât devine de o slăbiciune copilărească alte­ori foarte sălbatec neținând seama de nici o convenință socială ; în general e prea puțin simpatic și de temut din cauză că nu prea are scrupuluri. Precum se vede, îl cunoștea. D’atunci apoi dînsa nu mai îndrăzni să pronunțe numele lui Kerandal. Din ceea ce auzise și de la Cezar, își formă credința că Kerandal n’o înșelase în spove­dania ce’o făcuse în chioșc, anume că era capabil de ori­ce crimă. Și prin urmare începu să se gândească mai mult ca ori­când la amenințările lui. D-na de Saint-Cast se încerca în zădar s’o liniștească. Fata vedea bine că nici mama sa nu credea ceea ce zicea și că nici ea însăși nu era liniștită. (Va urma).

Next