Universul, ianuarie 1896 (Anul 14, nr. 1-25)

1896-01-28 / nr. 23

sar PREMII­­m in valoare de 3000 lei La abonații ziarului «UNIVERSUL» — POLITIC ZILNIC — Abonamente cu premii extra­ordin­are adică calendare, romane și obiecte în valoare de — 3000 Lei — Cu începere de la 1 Februare 1898 IPIT Pentru 3 luni «Ifigi în Capitală, lei 8.50.—in județe, lei 11.50 Premii.—4 calendare, adică : calendar de pe­rete, de buzunar, american și de citit, precum și două volume din romanele noastre și «Uni­versul Literar» colorat care apare în fie­care Duminecă. Mai va concura, prin tragere la sorț, și fără nici o plată, la unul din obiectele notate mai jos Pentru 6 luni *!gș§g In Capitală, lei 14.50.—In județe, lei 19.50 Premii.—Toate cele 4 calendare de mai sus și 4 volume din romanele noastre. Mai va concura, prin trag­ere la sorț, la două din obiectele notate mai jos. Pentru 1 an­­ Slog In Capitală, lei 25.50—In județe, lei 34 . Premii.—Toate cele 4 calendare de mai sus și 6 volume din romanele noastre. Maî va concura, prin tragere la sorț, la pa­tru din obiectele de mai jos. N.B. Abonații din provincie vor primi pre­miile de mai sus franco de port imediat după primirea costului abonamentului. Premii prin tragere la sorți Toate persoanele cari se vor abona la «Uni­versul» cu începere de la 1 Februarie viitor, afară de premiile de mai sus, vor mai concura, prin tragere la sorți, și în mod gratuit, la următoarele premii: 1 pianino în valoare de 900 lei, al marei fa­brici frații Zimermann din Lipsca. 1 frumoasă bicicletă (velociped), pentru băr­bat, în valoare de 350 lei. 1 ceas de aur cu lanț de aur, pentru barbat în valoare de 300 lei. 1 ceas de aur cu lanț de aur, pentru damă, în valoare de 250 lei. 1 masă de marmoră (mozaic), în valoare de 200 lei. 1 mare oglindă fantasie, (sculptată), noutate, i valoare de 150 lei. 1 frumos și artistic ceasornic de bronz de masă în valoare de 150 lei. 1 mașină de cusut de mână și picior, Singer perfecționat, în valoare de 140 lei. 1 frumoasă pușcă de vânat, foc central, în valoare de 120 lei. 1 pereche vase chinezești mari, în valoare de 100 leî. . 1 mașină de cusut de mână. Singer perfec­ționat, in valoare de 90 lei. 1 frumoasă etajeră nichelată și aurită, în valoare de 80 leî. 1 masă de metal aurită, în valoare de 70 leî. 1 frumoasă călimară de metal bronzat, în valoare de 40 leî. . 1 servicii­ pentru licher de argint plache, în valoare de 30 lei, 1 frumos revolver, în valoare de 30 lei. Fie­care abonat, pentru 3 luni, va primi gratuit, împreună cu premiul, și un bilet numerotat spre a concura la tragere ; fie­care abonat, pentru 6 luni, va primi 2 bilete și abonații pentru un an vor primi 4 bilete. Abonații sunt rugați a păstra acele bilete spre a putea lua premiile în caz de câștig. Tragerea va avea loc la 18 Februarie la administrația ziarului «Universul» și vor putea asista toți abonații. Obiectele de mai sus se pot vedea in fie­care zi la administrația «Universului». Boalele de piele, boalele lumești ?(siphi­­lilis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la Doctor­­ Petelensa Specialist în boala de femei, copii și ochi — GALEA R­AN­­OVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1567 a­aaawwwwwwws Doctor MAURICIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 138 str. Carol 138 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi dupe metodele cele mai noi. v’sAAAAAA/vVVVVVV CALENDAR PE ANUL 4896 Ortodox Sâmbătă, 27 Ianuarie. — f Aducerea re­licvelor lui Sf. Ion g. de aur. Catolic Sâmbătă, 8 Februarie.— loan Mil. Res. soarelui 7.12 Ap. soarelui 5.18 București Ianuarie. Tot cestiunea Medicilor de Plășt ii Ce se întâmplă ca vre-unul din medicii de plasă să aibă reședința la oraș (capitala județului) și să aibă și ei o mică clientelă, atunci trebue să se țină bine ca să nu cadă în disgrația celor mari și a medicului pri­mar, fiind­că acesta zice că tolerează șede­rea medicului la oraș, dar că asta nu se cu­vine și-l amenință la ori­ce ocazie pe medic cu schimbarea reședinței la țară. Și știți de unde vine aceasta ? De aci că dacă un medic este inteligent și capabil, stând la o­­raș se ia din clientelă, se face concurență cu alte cuvinte. Atunci, chiar dacă acel medic ar fi model in serviciul său , de ar fi cel mai corect, se întrebuințează toate mijloa­cele nedemne și nepermise unui om cu o clasă de cultură, ca să fie mutat, fiind-că nu se cuvine și fiind-că găsește de cuviință de medic primar ca să sează numai el în oraș, să aibă o casă și o hrană mai bună, dar bieților licențiați și doctoranzi ei, acestora li se bate din picior ca la niște servitori, dându­­li-se de multe ori ordine caraghioase în serviciul lor. Cum crede onor, direcțiune sanitară că o asemenea stare de lucruri poate să fie mulțumitoare într-un personal medi­cal, într’o instituțiune așa de nobilă și filan­trope însă pusă sub autoritatea unor ast­fel de cârmuitori cari, în conivență cu admi­nistrația, fac zile amare nenorociților medici de plasă ? Pe un medic de plasă îl trimeți la sat, îî ia­ clientela, nu îi dai leafa regulat căci județul este sărac, din ce să trăiască a­­tunci un medic cu familia lui și să fie și cai și trăsură? Oare așa sunt medicii de arondis­­mente din alte țări? Să luăm de ex. Fran­cia care este model în privința serviciului sanitar rural , apoi la sate medicul de plasă face clientelă, iar la noi medicul întâlnește m­ereu în calea sa pe țerarul sărac, iar cei bogați, fiind­că nu sunt îmbrăcați în haine , negre, trec tot în rîndul celor săraci. La noi, precum se vede, medicul de plasă este esclusivamente restrîns în salariul său pe care nici nu’l primește regulat. Acestea sunt căușele de căpetenie cari sdrobesc sentimentele nobile și omoară în medicul de plasă simțul datoriei. Cu ce plăcere să-șî facă dânsul datoria care îî in­cumbă după lege, când se vede ast­fel stră­­gănit, fără nici o considerație de niște co­legi cari disprețuesc pe un camarad al lor ce are drept post o plasă, cheltuindu-și leafa toată pentru transporturi, alergând zi și noapte în folosul general, iar în folosul său nici­de cum, străbătând prin locuințele cele mai infecte, prin intemperiile cele mai teribile, stabilindu-se prin comune unde bântue epidemii, dar negăsind acolo nici o­­dihnă nici mâncare. Dacă cum­va efectele acestor triste ade­văruri s’au dovedit Direcțiunea Generale a Serv. Sanitar, căușele nu pot fi de­cât ne­mulțumirile descrise maî sus. Te uiți la sub-prefecți sau la alți slujbași de prin ministere, prefecturi sau alte servi­cii ; ei au câte 5 și 600 lei lunar, șed în oraș, se ocupă cu cancelaria 5—6 ore pe zi, se duc acasă fără altă grijă până a doua zi, ca să înceapă apoi același lucru, muncă ușoară care nu periclitează sănătatea și care­ permite a fi continuu în familie, ba încă să­ șî vadă și de interesele sale. Te uiți la sub­prefect, el are sub adminis­trația sa 10—12 comune și are și ajutor pomeșnic, registrator, scriitor, etc.; șade acasă 29 de zile pe lună, o singură zi iese ca să ia aer sau în fie­care săptămână șade 3 zile la oraș, la 500 lei regulat pe lună și aceștia de la stat care plătește sigur la 25 ale lunei; și când te gândești că unii din a­­cești funcționari nu au de­cât 3—4 clase gim­nasiale, alții mai puțin de­cât atâta, te întristezi amar de soarta pe care ți-aî creat-o singur făcându-te doctor. Direcția generală a serviciului sanitar crede că va face ispravă obligând pe me­dici a face un stagiu de 2 ani la plasă. Este cu totul eronată această idee ! Mai bine s’ar gândi a ameliora soarta acelor ce cu bună­voință ’și oferă serviciile lor căci alt­fel toți vor prefera cu timpul a rămâne la orașe de­cât să se tâmpească pe la țară, să fie de batjocura administrației și să fie plătiți la 3 luni odată. Medicul capabil nu are nevoe a face o practică la țară, face el această practică mai bine în spitale, la orașe. Aci vine urmă­toarea întrebare unor­ direcțiuni a serviciu­lui sanitar: Acești medici nu au făcut ei practică în spitalele Eforiei ca externi și in­terni, nu au asistat ei la clinici, unii din ei chiar au fost asistenți de clinici, alții au preparat în institute de Anatomie­ Patalo­­gică, de bacteriologie, de chirurgie, de fi­­siologie, de histologie, nu au profitat ei în­deajuns de la șefii serviciilor de spitale și de la directorii acelor institute? nu sunt ei tot așa de buni ca și colegii lor cari ocupă funcții mari imediat ce ies de pe băncile Facultății? Ori poate studiile la urma urmei trebuesc complectate la țară în contact cu sub-prefectul, primarul, notarul și țăra­nul ignorant ? Asta nu e. Nefiind asta, atunci rămâne ceea ce este: unii medici de­și ca­pabili și cari in București ar avea soarta a se plimba în carete elegante și să aibă clien­telă frumoasă, sunt obligați a da ajutoarele lor mai întâi la țară, clasei de jos, numai la ceea ce se chiamă țăran. Ei bine dacă e așa, ca să se impună această nobilă misiune unor medici, adecă jertfa de a căuta popu­­lațiunea țărănească, de ce oare și ne­norocitul medic de plasă nu poate fi mai bine sprijinit, nu poate fi și el independent ca medicii de orașe sau de spitale, nu poate să fie și el mai bine salariat și salvat de mizer­iile de astă­zi ale administrației ? Este timpul ca onora direcție generală a serviciului sanitar să cugete serios, că nu nu este suficient a da ordine severe ca ser­viciul să se facă, ci să aibă mai întâi o grijă ca medicul să fie plătit, și nu plătit cu un mandat, căci această hârtie nu ține de cald la buzunar; cu acest mandat nu se cumpără nici carne, nici pâine, nici nu se dă furaj cailor nici nu se drege trăsura. Medicul neplătit este în tot dreptul a re­fuza ajutoarele sale, iar de observațiunile ridicole și nefondate ce emană de la șefii direcți, medicul de plasă are tot­dea­una dreptul de a fi ocrotit de direcția sanitară. Numai șeful serviciului sanitar general va putea a’și da socoteală de munca extremă și răspunderea medicilor de plasă. Așteptăm clar dreptatea cerută, modifica­rea legei sanitare în acest mod, ca diurna­ta, fie cel puțin de 300 lei lunar, fiind-că altmin­trerea un medic nu poate întreținea cai și trăsură, iar întru cât privește salariarea me­dicului de plasă, ea ar trebui să se f­acă de stat nu de județ, fiind-că prefectul județului nu se prea gândește să achite pe medic , el nu are grijă de sănătatea săteanului, ci are grijă de cei­l­alțî funcționari cari sunt sub ordi­­nile lui directe și de cari se servește. Me­dicul nu trebue să fie la capriciul cutăruî sau cutărul prefect care se schimbă și că­ruia îi ține foarte lesne a da răspuns că nu sunt bani la casierie și că județul este să­rac­. O fi dator județul, dar medicul și fa­milia lui ce mănâncă, caii și servitorii lui ce fac ? Nu pot trăi cu aer și apă; trebue să știe și medicul pentru ce a muncit o lună întreagă, căci ca ori­ce om se gândește și el la ziua de mâine. Acestea sunt punctele esențiale ce trebue să intereseze pe d. dr. Felix, director gene­­ral al serviciului sanitar și, fără întârziere, fiind­că nemulțumirile cresc din zi în zi și nu se știe la ce se poate aștepta, când toți medicii de plăși vor da mâna spre a se scăpa de aceste suferințe. Mai mulți medici. I­in Germania (Comp. particulară a ziarului «Universul») Berlin, 24 Ianuarie. Condamnare condițională Guvernul german a început să examineze din nou­ legea condamnării condiționale. In anul 1890, în urma cererii guvernului prusian, principalele autorități judiciare prusiene s-au pronunțat în contra acestei reforme. . Au fost consultați în privința aceasta toți ju­risconsulții mari ai imperiulu­. Se crede că sistemul arestării preventive, fără motive bine stabilite va fi desființat. Cercurile democratice se învoesc cu aceasta.­ Descoperiri științifice După descoperirea interesantă a lui Roentgen,­ (razele care trec prin corpuri opace, fotografiînd corpurile aflătoare dincolo de aceste corpuri o­­pace) iată o altă descoperire interesantă. Doctorul Aronsen, colaboratorul profesorului Behring, ar fi aliat—zice-se—un remediu foarte bun împotriva officei. Densul a ofticat mai mulți iepuri și capre și apoi­ i-a inoculat cu serum-ul descoperit de dânsul și i-a vindecat. Afară de aceea Behring a descoperit un re­mediu împotriva holerii. Den­sul nu vrea să publice secretul acestui lead. Unii zice că și doctorul Pfeiffer, ginerele ce­lebrului Robert Koch, ar fi descoperit un lead foarte bun împotriva holerii. Un ministru democrat în cercurile din Berlin și din alte orașe ale­cerii se vorbește foarte mult despre refuzul d-lui Miguel, ministru de finanțe, de a primi titlul de nobil. "­­ D. Miguel e unul dintre cei mai buni mini­­­ștri. Densul a știut să combine ast­fel proiec­tele financiare în­cât a sporit impozitele, fără ca vre-un cetățean să se plângă de aceasta.­­ Densul, de câte­ ori face vre-un proiect de lege, întreabă tot­dea­una pe financiari, pe economi­­ști, în sfârșit pe oameni cunoscători și ține foarte­ multă socoteală de ideile și deslușirile lor, împăratul Wilhelm II s’a hotărît să’l facă ba­ron. Miguel a mulțumit, dar a spus împăratu­lui că nu vrea să fie aristocrat «parvenit» și fiind­că s’a născut burghez, tot burghez vrea să moară. Crimele de lese-maiestate Guvernul caută toate mijloacele ca să micșo­reze numerul proceselor pentru crimă de lese­­maiestate. Legea de acum permite parchetului să urmărească toate delictele de felul de mai sus, ce i se denunță. Denunțările anonime, în cea mai mare parte nedrepte, deveniseră de o vreme încoace foarte dese. Legea va fi schimbată. De aci înainte, când îm­păratul e ofensat de cine­va, acest cine­va nu poate fi urmărit de­cât în urma cererii canca­­arului imperiului. Când e ofensat regele Pru­siei, reclamația împotriva lui trebue să o facă ministrul de justiție. O ofensă adusă unui prinț domnitor din Ger­mania, în afară de țara unde domnește acest prinț, nu poate fi urmărită de­cât numai când reclamă prințul ofensat.­­ Escrocheriile unui baron La Grossenhain a fost arestat baronul de Schor­­lemer Alst, dovedit că a falsifiat mai multe po­lițe, înșelând ast­fel pe o mulțime de bancheri­ și propietari. .­ Escrocul e ,fiul baronului Schorlemer, șeful partidului numit «Centrul» din parlamentul­ german. Arestatul e ofițer în rezervă. Imediat după prinderea lui s’au adunat membrii tribunalului de onoare din Breslau și, în unanimitate, l’au­ declarat ca nedemn de a mai face parte din cadrele armatei. Suma excrotată se ridică la 100.000 de fr. O dramă de amor Johann Berger, amplasat la căile ferate din Francfort pe Main, se logodise acum 2 săptă­mâni cu o fată frumoasă cu numele Maria Wer­­ther, cusutoreasă într’un magazin de mode. Cine știe din ce pricină, fata și’a schimbat gândul și, în urma stăruințelor ei mari, logodna a fost stricată. Berger, supărat peste măsură și gelos, s’a dus într’una din serile trecute la fată acasă și, după o ceartă violentă, a tras asupra ei 2 focuri de revolver. Cu al treilea glonț și-a sburat creerii. Drama aceasta s’a petrecut în fața părinților fetei. Aceasta n’a fost rănită grav și se crede că va scăpa cu viață. Mayer. O CUGETARE PE ZI Două griji mistuesc în ascuns pe oameni, multă avere și multă sărăcie.

Next