Universul, aprilie 1896 (Anul 14, nr. 76-100)

1896-04-02 / nr. 76

Anul XIV—No. 76 ö^Bani in Capitală. 10 Bani in județe Soarele secrete ei>sau I«âța Biârliu­­­ească Se vindecă după cele mai nouă metode, radi­cal și fără durere și împedicare, după experiență de 23 ani de specialitate în boli lumești UT. TD«B - No. 1, STRADA EMIGRA­TUI, No. 1. - intrarea numai prin strada sfinții Voeroz Consul­tații­­le la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Dr. C. BELCIUG­ATE­AN­U' — de la Universitatea din Neapole — No. 205.—STR. MOȘILOR.—No. 205 dă consultațiune pentru BOALELE INTERNE și SIFILITICE orele de consultației—3 p. m. și 6—7 p. m. , VF.1.POEMNN­! Cu o practica de 6 ani în serviciile de spital al a d.-lor dr. Prof. Assaki și Stoicescu — STRADA ROMANĂ No. 22 — Consultația EÎ pentru ori­ce boala d­ela 1—3 p. mi. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile di­n capitală.­­tratament al boalelor de stomac după metodele cele man­ noul 1879 Consultațiuni­ speciale Bólé nervöse și bólé de oelii Fxamen atent­if și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 2—1 p. m. Calea Văcărești 102. Boabele de piele, boalele lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la Doctor I Petelena. Specialist in boale de femei, copii si ochi — GALEA R­AHO­VEI No. 80 — Consultatiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) si tratament conștiincios. 1567 CASA DE SANATATE 5­1, Strada Teilor 51 "* 1 — Consultatiuni speciale pentru —­­ " BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei 1 In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — "Tratament special Consultațiunea numai 4 ieți POLICLINICA de COPII CASA DE SĂNĂTATE 51, Str. Teilor, 51 Policlinica de Copii s’a redeschis de la 1 Mar­­ttie a. c. D. doctor Rapaport special în boalele de copii, dă consumtaț­iun­i în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru săraci 1 leii. Pse ® íer felesen DENTIST Fost șef de clinică la Facultatea dentistică din Philadephia (America) Actualmente Bulevardul Academiei No. 1 Se va muta la 23 Aprilie viitor în STRADA REGALA No. 1O (etagiul I-iI). (30) ȘCOALĂ de COPII (JRĂDINA moedeliană Direcțiunea d-ns. Marie I. Goga Strada Apolodor (Sfinții Apostoli) paralel cu Calea Rahovei, lângă Palatul Justiției. Educațiune materne la în limbele Română, Fran­­ceză și Germană. Jocuri Froebeliane și Gimnastică* Local spațios și hygienic. Se primesc băiere și fetițe de la 4—9 ani în condiție ne modeste. Școala funcționează și în timpul vacanțelor. 1835 (15) DE ÎNCHIRIAT în Alexandria: Casinul cel mare din centrul o­­rașului, din colț de sub hotel Concordia, com­pus dintr’un salon mare, trei camere și 2 piv­nițe, fără mobilier, este de închiriat de la Sf. Gh­eorghe viitor.—Doritorii se vor adresa în A­­lexandria, la proprietar, Hotel Concordia. 1945 DE ARENDAT ’ de la Sf. Gheorghe 1897 moșia Stănislăvești, distr. Olt, 2700 pogoane, la 30 minute de gara Corbu și gara Potcoava.—A se adresa la d. Ioan Cezianu, Strada Polonă No. 63. ■uug .­­301 CALENDAR PE ANUL 4896 Ortodox Luni 1 Aprilie.—Cuv. Maria Egipteana. Catolic Luni 13 Aprile.—Hermengild. Res. soarelui 5.21 Ap. soarelui 6.41 București / Aprilie. Jocurile Olympics Corespondența din Grecia, pe care am pu­­blicat-o în numeral nostru de Sâmbătă, pre­cum și depeșile din ultimele zile ne-au vor­bit de așa numitele jocuri olympice, jocuri cari nu s’au mai ținut de o mie cinci sute de ani în Grecia. Jocurile acestea au fost în vechime și sunt în edițiunea cea nouă de acuma, niște con­cursuri de gimnastică. La greci, ele aveau în vechime și o altă însemnătate, anume că cu prilejul lor se manifesta unitatea națională, ori­cât de desbinați erau între dînșii Atenienii, Spartanii, Tebanii, când venea vremea jo­curilor olympice—din patru în patru ani— uitau certurile, ba își întrerupeau chiar răz­boaiele și alergau cu toții în valea Olympiei. * v * Pentru noi, serbările de la Atena nu pre­zintă numai un simplu interes de curiozi­tate. In ceea ce au făcut grecii noi am dori ca țara noastră să vadă un frumos și folo­sitor exemplu, vrednic de imitat. E constatat în țara noastră că fizb­ește­­ dăm înapoi, fie­care generație e cu ceva mai plăpîndă, mai șubredă de­cât cea dina­intea ei. Și slăbirea aceasta treptată se datorește unor cauze adinei, ce nu se pot lesne înlă­tura. Intrați tîrziu în vâltoarea civilizați­unii, a­­vînd foarte mult­ele muncii pentru a ajunge pe popoarele cari s’au putut dezvolta în lini­ște, trebuind să ne schimbăm cu desăvîrșire viața, e firesc lucru ca această încordare să ne sleiască puterile trupești și ca, cu cît înaintăm în civilizațiune, sa degenerăm fi­zicește.­­ Pentru înlăturarea acestui zeu, din ce în ce mai simțit, nu putem nădăjdui într’o în­lăturare a cauzelor cari îi dau naștere, căci aceasta ar însemna să renunțăm la progres , iar o asemenea renunțare ar fi tot una cu o sinucidere. Cu cât înaintăm, cu atâta și încă mai repede înaintează popoarele cu ci­vilizațiune veche, așa că nu numai nu pu­tem să ne gîndim la odihnă, ci va trebui să ne încordăm și mai mult puterile. Aiurea deci trebuie să căutăm îndrepta­rea răului, în mijloace lăturalnice cari să-l combată și să-l paraliseze. Mijloacele aceste sunt cunoscute : ele con­sistă în dezvoltarea fizică prin fel de fel de exerciții întăritoare.* * * In alte țări — și mai ales în cele locuite de popoare de rasă germană—se dă o mare atențiune acestei însemnate părți a educa­ții­­n­ei. Nu numai că în școli se face o parte foarte largă gimnasticei, dar există o mulțime de societăți de gimnastică și de tragere în țintă, cari toate urmăresc același scop : dezvolta­rea, întărirea trupului. Aceste societăți sunt foarte numeroase și sunt încurajate de public și de guverne. O în­trecere vie domnește între densele. La anu­mite date se întrunește lumea acolo ca la niște adevărate serbări naționale. Cine n’a auzit vorbindu-se de faimoasele trageri în țintă din Elveția? La noi, atât din partea publicului cât și din partea guvernului se dă foarte puțină importanță unor așa lucruri. E drept că gimnastica e înscrisă printre obiectele de studii ale școlilor, dar ea e considerată ca un obiect secundar, pe care nu trebue să se pun preț. Cât despre publicul nostru, dovada cea mai bună de neinteresare a lui, este că în București avem o singură societate de gim­nastică și tir care abia trăiește și nu știm să mai existe vre­una în toată țara. * * * Cum am putea stârpi această indiferență? Cum am putea face pe public să se intere­seze mai mult de desvoltarea trupului atât de necesară față cu slăbirea văzută a rasei noastre ? , Noi credem că mult am câștiga în această privință, dacă am imita frumosul exemplu al grecilor și am înființa și noi niște jocuri naționale după modelul jocurilor olimpice. încetul cu încetul, aceste jocuri ar des­chide gustul românilor pentru exercițiile cor­porale și mare bine ar rezulta de aci. Noi supunem această idee acelora cari sunt în stare să ia o asemenea inițiativă. Marți, 2 (14) Aprilie K­lop, DIN BELGI­A . Corespondentă particulară a ziarului"« Univar­sid»' Bruxel: Un incendiu îngrozitor—5 victime Locuitorii din Bruxel au fost foarte emoțio­nați Marți, în urma știrei sosite despre o catas­trofă îngrozitoare petrecută în timpul nopții la Jette-Saint-Pierre. Pe la ceasurile 2 dimineața, un incendiu mare a isbucnit în cafeneaua cu firma «La curtea Flandrei», ținută de Gersens. Cafeneaua era si­tuată pe strada Laceken, lângă biserică. Alarma a fost dată de paraclisierul Jans care locuește aproape de cafenea. El, împreună cu un tânăr, s’au suit numai­de­cât în turnul bi­sericei și au început să tragă clopotele. La sunetul jalnic al acestora toți locuitorii s’au deșteptat din somn și au alergat la locul sinistrului. In timpul acesta flacările cuprinseseră casa întreagă. Un incident dramatic când au sosit pompierii, au observat în­tâii­ pe coperișul casei, care ardea, un băiat de 12 ani, micul Jean Geysens, îmbrăcat numai cu cămașa de noapte. El striga ajutor. Doi oameni s’au suit repede cu o scară și au scăpat din flăcări pe băiat; acesta, ars destul de grav, leșinase. Când și-a venit în fire a spus că un frate al său mai mic cu un an l’a ajutat să se sue pe coperiș, când a isbucnit focul. — Pe tatăl meu—zicea băiatul, l’am văzut în­­tr’un nor gros de fum. Am auzit și o bubui­tură. Cred că fata a căzut leșinat la pământ, înăbușit de fum. Căutarea cadavrelor Pe la 5 ore dimineața, focul a fost stins. Casa a ars cu desăvîrșire. Pompierii au început să caute pe sub clarî­­măturî victimele. Proprietarii locuiau în ctagiul cel mai de de-asupra. Tavanul odăilor se prăbuși­se. Pe urmă s’au prăbușit și cele­l’alte etaje. Sub dărîmăturî s’au găsit 5 cadavre. Cada­vrele erau­ carbonizate și nu se mai cunoșteau figurile celor arși. Doar se ved­eau oasele­ albe de pe cari căzuse carnea.­­ Cadavrele informe au fost învelite într’un cear­șaf mare și în revărsatul zilei pompierii duceau rămășițele celor arși. Mai toți oamenii­ adunați la locul sinistrului plângeau. Victimele Victimele au fost transportate la morga de la cimitir. Iată numele victimelor : Franțois Geysens, tatăl, om în etate de 47 de ani, nevastit­ sa Maria, de aceeași vîrstă, fiica lor Maria, de 14 ani, băiatul lor Pierre de 11 ani și o tînără de 6 ani, numită Rumpelberg, orfană, pe care o creștea familia Geysens. S’a deschis o anchetă dar până acum nu s’a putut dovedi din ce cauză a isbucnit incendiul. Unii zic că focul a fost pus de către niște rău­făcători. Dramă intr’o cazarmă Un fapt tragic s’a petrecut în cazarma din for­tăreața de la Gand. Un soldat cu numele Deller venise prea târ­ziu­ la cazarmă și din pricină că nu răspunsese la apel a fost pedepsit. Cu toate acestea Deller a voit să se ducă din nou în oraș. Gradele su­perioare n’au voit să-l lase. El a scos atunci sabia și a început să dea cu furie în toți cari se aflau împrejurul lui. După ce a rănit grav pe vre­o 6 soldați, Deller a luat-o la fugă. Santinela de la poartă i s’a pus în cale. Del­ler i-a tras o lovitură puternică în cap. Solda­tul de pază a pus atunci pușca la ochi­ și a tras asupra furiosului un fo­c. Deller a căzut mort, la pământ. Uși fraticid O crimă înfiorătoare a emoționat pe locuitorii­ din strada Canalului, din Bruxel. Doi frați, Charles și Henri Rummer s’au luat la ceartă pentru niște bani, Henri înfuriindu-se teribil a pus mâna pe un cuțit mare și a dat mai multe lovituri de cuțit­­ în peptul­ fratelui său. Acesta, primind o lovitură de cuțit drept în inimă, a murit pe loc. Van Stan întâmplări din țară O luptă sângeroasă la Budăele.—3 prădă­ciuni.— O încercare de sinucidere.—In­cendiu.—O crimă la Todireni Se scrie din Iași : A doua­ zi de Paști, toți flăcăii satului Budăele da lângă Schiteea, pe când mer­geau cu învăluitul, după obiceiul țărănesc, pe la casele gospodarilor ce au fele­eșile la joc, parte di­n ei, turmentați de beție, se iau la ceartă care în scurt timp degenera în­­tr’o bătae crâncenă. Geandarmii rurali și administrația comu­nală intervenind, făcură mai multe arestări. Sunt vre-o 3 flăcăi grav răniți. — Deună-seară s’a furat din comuna Mo­­cra 32 de oi ale locuitorului Ioan Bârsan. — Asemenea o bandă de rău-facători a încercat a prăda pe preotul Ieremia Poda­­riu din comuna Spineni, stricându’î în cue­­torile de la grajd, unde avea 3 cai.­­In pădurea numită Galbeni, de­ pe teri­toriul moșiei Podoleni, jud. Vaslui, au­ fost prădați de bani și lucruri ce aveau asupra lor d-nii: Vasiliu Titu și Iancu Mocanu, co­mercianți din Bacäu. Hoții erau­ niște țigani mascați. Poliția e pe urma lor. — In ziua de 27 Martie, ciobanul Ion A. Saf­teî de la oile d-lui Iorgu Dimitrescu din apropierea gărei Ruginoasa, îmbătându-se sdaavăn, a încercat a se sinucide tăind S-du

Next