Universul, mai 1896 (Anul 14, nr. 101-127)

1896-05-01 / nr. 101

Universul No. 101 m­analele, plasa Filipești, poartă numerul 103 și e din Septembrie. D. Dobrescu, prefectul de Ilfov, este în Capitală și a cerut 30 de jandarmi ca să înconjoare pădurea unde sunt țiganii refu­giați. Este probabil că țiganii aceștia sunt aceia cari au făcut isprăvile de la Grevedia, de pe șoseaua Târgoviște. CORPURILE LEGIUITOARE CASIERR. Ședința de la 29 Aprilie Ședința se deschide la ora 1.45. Prezenți 93 deputați. Presidează d. C. Nacu, vice-președinte. Se votează împrumutul de 20.000 lei al orașu­lui C-Lung, vot rămas nul din ședința prece­dentă. Se­ intră în ordinea zilei. Se procede la votarea comisiunei pentru lua­rea socotelilor Statului, pentru care s’a decla­rat balotagiu în ședința precedentă. D. Politimos roagă pe d. Președinte ca să pună în vederea membrilor, cari se vor alege în acea comisiune, că nu vor lua diurnă de­cât b­. zilele când vor lucra. (Ilaritate). 1). Iarca atrage serioasa atențiune a biuroului ca să observe să nu se mai găsească în urnă mai multe bilete de­cât numărul votanților, cum s’a întâmplat Sâmbătă. Votarea se face cu liste și cu apel nominal. După sfârșitul votărei, se proclamă deputat al colegiului l-iu de Suceava, d. G. Ghițescu, și Camera trece în secțiuni la ora 2. 30 m. La redeschidere, ora 3, se depune proiectul de lege prin care se pensionează d-nii Poplileanu și Prodan, membri la Inalta Curte de Casație, și d. Costescu, membru de la Curtea de Apel, cari cad sub previsiunile modificărilor introduse în legea de organizare judecătorească. Se aleg membri în comisiunea pentru luarea socotelilor statului, d-ni: Al. Moscuna (60 vo­turi), Ciocazan (53 voturi), Horia Rosetti (23 vo­turi), Gogu Ștefănescu (50 voturi) și Al. Vilner (47 voturi). Se votează un împrumut de 1.400.000 lei co­munei Iași pentru construcția a 10 locale de școală și alte câte­va proiecte de legi de inte­res local. Se votează proiectul de lege prin care se des­chide ministerului de interne un credit extra­ordinar de 130 mii lei pentru cumpărarea tere­nurilor necesare construcțiunei de localuri tele­­grafo-poștale. După o mică discuție, la care iau parte mai mulți deputați, proiectul se votează după ce se resping mai multe amendamente prin care se cer cuprinderea mai multor orașe între cele spe­cificate de proiectul de lege. Ședința se ridică la ora 5 fără 5. SE1TATÎIL Ședința de la 29 Aprilie Ședința se deschide la orele U/a sub președin­ția prințului D. Ghica, președinte. Prezenți 64 d-ni senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-ni: Dim. Sturdza, P. Poni și C. I. Stoicescu. D. Dim. Sturdza, primul-ministru, depune ur­mătoarele proiecte de legi: 1) Modificator al taxelor poștale în ceea­ ce privește ziarele. 2) Prin care comuna Craiova este autorizată a contracta pavarea mai multor strade; 3) Un indigenat ; și 4) Legea pozițiunei ofițerilor. D. căpitan Manoliu întreabă pe d. ministru al lucrărilor publice, ce se face cu linia Noue- Suințe-Dorohoi, pentru care s-au făcut studii în­delungate. D. Stoicescu, ministrul lucrărilor publice, răs­punde că va studia chestiunea. D. doctor Butărescu întreabă când se va pune la ordina zilei interpelarea sa, privitoare la existența boalelor infecțioase în județul Brăila. Biuroul hotărește ca interpelarea să fie pusa la ordinea zilei pe mâine Marți. D. general Anghelescu întreabă pe d. minis­tru de război dacă bustul defunctului general Cernat sau acela al generalului Florescu, vor fi așezate în fața comandamentului. D. general Budișteanu, răspunde că nu cu­noaște încă chestiunea dar că se va proceda așa cu­m­ trebue. D. Petre Grădișteanu întreabă pe guvern dacă n’ar fi necesar să numească o comisiune parla­mentară care să cerceteze chestiune dacă pușca Manlicher este în adevăr un ciomag sau un baston High-Life, după cum a declarat d. ministru de resboi­). D. Sturdza răspunde că trebue să avem încre­dere în acțiunea ministrului de răsboiü și să nu se scormonească niște asemenea cestiuni arzătoare în ajunul închiderei, sesiunii. D. Dim. Ghica, președintele Senatului, zice că ar trebui să se spună că se va aviza, ca țara să fie bine armată, și ast­fel opinia publică se poate liniști. D. N. Ionescu zice că cu un ast­fel de cuvânt teatral, că se va aviza ca țara să fie bine înar­mată, chestiunea nu se rezolvă. Ministrul a de­clarat că pușca Manlicher este un ciomag și ast­fel de declarații nu pot liniști țara. D. Președinte întrerupe pe d. Ionescu și intră în ordinea zilei. Se votează proiectul de lege prin care se des­chide un credit de 2.550.568 lei, bani 30 pentru restaurarea monumentelor istorice și construiri școlare. Se votează un proiect prin care ministerul cul­telor este autorizat a ceda Academiei Române pentru construirea uni edificiu al ei, casele foste Pilier, cu tot locul lor din calea Victoriei și un 1% din str. Sf. Voivozi. S’­­­’ Otează proiectul de lege prin care Eforia Spitalelor civile este autorizată a ceda comunei Sinaia 2 hectare de teren pentru înființarea unui cimitir. Se citește proiectul de lege prin care Epitropia Spitalelor’ sfântului Spiridon din Iași este auto­rizată a contracta un împrumut de 611.000 lei. D. col. Budișteanu întreabă ce s’a făcut cu ancheta de la sf. Spiridon, pentru ca în calita­tea sa de membru la casa de Depuneri, să știe dacă trebue să acorde sau nu acest împrumut. D. D. Sturdza răspunde că este știut că la E­­pitropia Sf. Spiridon din Iași s’au comis mari neregularitățî și că împrumutul acesta se face pentru a se pune capăt relelor socoteli din trecut. In ce privește ancheta, nu s’a terminat, și nu s’a depus încă raportul. Discuția se închide și proiectul se votează. Se votează proiectul de lege pentru acordarea unui credit de 1.240.500 lei, pe seama minis­terului de interne, pentru penitenciare. Se votează proiectul­ de lege pentru acordarea unui credit de 1.000.000 lei pentru terminarea construcției casei de depuneri. Se citește proiectul de lege prin care se acordă un credit de 10.000.000 lei, pe seama ministe­rului lucrărilor publice, pentru înființarea ser­viciului de navigațiune­ maritimă comercială. D-nii colonel Budișteanu, Nicolae Ionescu și Le­­ondache, cer ca pe­ vapoarele române să se pue­n serviciu numai români, căci azi pe vapoarele car.‘mers la Cons­tantinopol sunt numai evrei, nemți și unguri, așa că românește nu se vor­bește de loc. D. colonel Obedeanu cere ca marina maritimă comercială să fie pusă sub conducerea minis­trului de lucrări publice, iar nu a căilor ferate. D. Stoicescu spune că de nevoe acest servi­­ciu s-a trecut sub conducerea căilor ferate, însă mai târziu se va trece sub o conducere mai in­dependentă. Dacă «Meteorul» mai funcționează azi aceasta se datorează numai personalului teh­nic al căilor ferate care este destul de complect. Dacă pe vaporul «Meteor», sunt streini, aceasta e din cauză că atunci când s’a cumpărat, s’a luat cu condițiune ca personalul aflat pe el, să nu se depărteze pe un timp oare­care, așa că nu avem bani de pierdut ca să înlăturăm acel personal și să’l plătim de­geaba, căci trebue să ne ținem de acel angajament.­­D-sa termină ru­gând Senatul a vota acest proect. D. Dim. Sturdza zice că ori­ce țară, ca să meargă bine, trebue să aibă totul în mâinele ei și aceasta a fost deja un început, prin răscum­părarea căilor ferate și a transporturilor de măr­furi, deci azi mai trebue să avem și un serviciu de navigațiune maritimă comercială, pentru a avea și transportul cerealelor. D-sa crede că ar fi bine ca să se voteze chiar azi acest proiect. Discuția se închide și legea pusă la vot a în­trunit 46 voturi contra 5. Ședința se ridică la orele 6 și un sfert. Alergările de la Hipodrom Ziua­ I Duminecă a avut loc la hipodromul de la Băneasa prima alergare din această primă­vară. Timpul de dimineață nu lăsa de loc să se prevadă ploaia ce era rezervată pentru sfârșit și de aceea publicul venise în foarte mare număr. A. S. R. prințul Ferdinand a onorat cu prezența la aceste alergări, cari s’au petre­cut foarte bine și în regulă până la cursa V, când de­odată a început să fulgere, să sune și să cadă o ploae torențială. Lumea a căutat să se adăpostească cum a putut: o parte în tribune, iar publicul de pe pistă, sub rarele umbrele aduse de câți­va prevăzător!, în și sub trăsuri. In același timp s’a început o cursă ne­bună și în toate sensurile a trăsurilor care î­și cautau stăpâni­ și clienții, pe care firește nu puteau să­ î găsească cu mare înlesnire în învălmășala ce s’a produs. In sfârșit, după ce ploaia s’a mai potolit, s’a făcut un pod de scaune pentru ca da­mele să poată trece la trăsuri și încetul cu încetul ipodromul s’a golit. Iată rezultatul alergărilor: «Premiul de deschidere».—Distanța 2000 metri. A eșit Intâiü «Florin», al d-lui Al. Marghiloman, câștigând 2000 lei, al doilea «Daisy­ Bell», al d-lui căpitan Paianu. La pariuri s’a plătit pentru 20 lei, 80 lei. «Premiul Marș».—Distanța 1600 metri, g­eșit íntâiü «Seny», al d-lui maior Popescu, câștigând 1300 lei. al doilea «Traian» al d-lui loc. Gulășescu. La pariuri s’a plătit pentru 20 lei, 112 lei. «Premiul Queen-Mary».— Distanța 2400 metri. A eșit întâiu «Paradox», al d-lui Al. Marghiloman câștigând 3500 lei , al doilea «Morchris-la-Marche», al d-lui M. Marghi­loman. «Premiul Didi».—Distanța 2400 metri.—A eșit întâiu­l Liliput, al d-lui Miclescu, câș­tigând 3500 lei și al douilea Mare­ Riot, al d. Păianu. La pariuri s’a plătit pentru 20- 52 leî. «Premiul Damelor.»— Distanța 1200 me­tri.— A eșit Intâiu­l Perrache, al d-luî Mă­­răscu câștigând 1000 leî și un obiect de artă și al douilea «Sarrazin,» al d-luî Rădulescu Pentru premiul cel mare Regal, de 4000 leî, nu s’a putut face, din cauza ploaei, aler­gare. Sportsmann. ȘTIRI 4 D. general Sali­en, președintele comi­siunei de primire a remontei pentru cavale­rie, a primit săptămâna aceasta 230 cai cumpărați din­­ Austro-Ungaria de d-niî colo­neii Beller și Baldovici. Comisiunea de remontă a plecat la Arad pentru a complecta remonta. ♦ A apărut «Evoluția partidelor». Auto­rul se ascunde sub pseudonimul «Rezeșul de la Scurta». Prețul unei broșuri 3 lei. ♦ D. G. Ghițescu, fost prefect de Su­ceava, a fost ales Duminică deputat guver­namental al colegiului I de Suceava. O «Gazeta Transilvaniei» află că Vineri seara autoritățile din Făgăraș serbând Mille­­niul prin o retragere cu facle, întreg cor­tegiul s’a oprit înaintea caselor d-lui Dr. loan Șenchea și după ce l’au huiduit, au spart toate ferestrele casei cu pietre. ♦ D. Petre Negel, fost sub-prefect, a fost numit polițaiu al orașului Bacäu, în locul d-lui Talianu.­­ Ministerul de războiu a numit o comi­siune compusă din colonelul Zossima și ve­terinarul de divisie Constantinescu, pentru a vizita hergheliile particulare și a face a­­chisițiunea iepelor și armăsarilor de prăsilă admisibili la Cislău. Comisiunea va vizita întâi herghelia Alba­tros de lângă Buzău. ♦ Din gara Buftea se telegrafiază că Vi­neri noaptea pe șoseaua Tîrgoviște, d­intre această stație, și Grivina, o bandă numeroasă de țigani, au schingiuit și au prădat pe trei călători, luându-le mai toate obiectele ce aveau cu el. Banda a fugit în spre plasa Dâmb­ovi­ța. ♦ In noaptea de Vineri spre Sâmbătă, pe la orele 11, locuitorul Costache D. Gulue, din Calafat, a prins pe concetățeanul său M Droja în flagrant delict de adulter cu so­ția lui. Bărbatul încornorat și-a făcut dreptate singur, omorînd cu mai multe lovituri de cuțit pe amantul nevestei sale. A apărut No. 1 (anul Intáia) al broșu­­rei mici literare întitulată „Cărticica septă­­mânea”, sub direcția lui Flișki, colaborator la „Evenimentul” din Iași. Numărul conține o materie variată și aleasă; apare în fie­care luni. Prețul unui număr 10 bani. E3 Din R.­Vâlcea nu se scrie cu data de Duminecă, cum­ că în ziua aceea, între ore­le 1 și 2, o ploaie deasă cu grindină, în MARȚI — 3 — mărimea ouelor de pasăre, a căzut asupra acelui oraș și în împrejurimi. Semănăturile au fost distruse. ♦ S’au arestat indivizii George Mirea și Simion Blebea din capitală alaltă-seară pe la Ö și jum., dînșii au eșit înaintea d-nei Mari­­nescu, soția d-lui Marinescu, franzeîar la Hotel de France, șii au încercat să’î fure cer­ceii. Un cercel chiar i l’au smuls cu forța rupând urechea d-nei Marinescu. ♦ Nicolae Pescaru, din șoseaua Raionu­lui în Capitală, a venit Duminecă pe la ora 11 noaptea acasă cu nevasta de la petrece­re. La ora 4 și 8­ i a fost apucat de o du­rere intestinală, și a încetat din viață. ♦ Citim în Naționalul : «Sâmbătă seara între orele 6—7, în drep­tul Episcopiei, locotenentul Rosnovanu a a­­tacat o doamnă care se plimba pe stradă, aplicându-i mai multe palme. D. locotenent a fost arestat de un voinic sergent și dus la poliție.» ♦ Telegrame sosite din Turnu-Severin ne vestesc că apele Dunărei au început din nou a crește. ♦ Duminecă, I. P. S. S. Mitropolitul Ghe­­nadie a oficiat la Dobreni cununiile obștiei țiganilor din acea comună, cari au fost bo­tezați acum un an. O mulțime de curioși se duseră din Bucu­­rești înadins ca să asiste la aceste cununii. ♦ Astă seară la ora 5.50 A. S. R. Prin­cipele Ferdinand, însoțit de aghiotantul său, va pleca la Viena iar de acolo la Coburg, unde se află și A. S. R. Principesa Maria. ♦ Eri s’a presintat, la secția a II-a a Curții de Casație, recursul în afacerea Bre­­nning-Șapira. Judecarea s’a amânat însă pentru 15 Mai­, din cauză că dosarul afacerii fusese trimes la Galați acum 3 zile. ♦ Alaltă-erî a murit la Galați d. Ștefan Burghelea, profesor și ajutor de primar. Reposatul a fost și corespondent al mai multor ziare din capitală. ♦ Holera face ravagii la Alexandria. S’au luat severe măsuri carantinate la Constan­ti­nopole. Consiliul nostru sanitar a luat dispozițiile prescrise de legea sanitară pentru bastimen­tele ce sosesc în portul Tulcea. ♦ La spitalul central al Sf. Spiridon din Iași, în urma concursului depus, se vor numi medici secundari : D-mnî­t­ r. P. Botezatu, la secția chirur­gicală : Alex. Pilescu, la secția medicală I, și Anibal Bălăceanu, la secția oftalmologică. ♦ Dri dimineață, M. S. Regele însoțit de un aghiotant, a vizitat și inspectat școala specială de artilerie și geniu din calea Gri­­viței. La intrare, M. S. Regele a fost în­tâmpinat de d. general Budișteanu, minis­tru de rezbel și de directorul școalei. ♦ Ploaia care a căzut, alaltă­ erî, a fost a­­proape generală. Pe la munte a dat piatră de mărimea oului de porumb producând stricăciuni.­­ Pelerinagiul la mormântul lui I. G. Brătianu va avea loc Dumineca viitoare. Delegații din toate județele vor sosi Sâm­băta în Capitală, de unde se vor duce în corpuri prin trenuri speciale la Florica. Miniștrii vor lua parte la pelerinagiu. ♦ M. S. Regele a grațiat era din distric­tul Olt, pe preotul Ion Zamfirescu, condam­nat la o pedeapsă corecțională ca sperjur și care a produs acte dovedind inocența sa. Ministrul de justiție a trebuit să solicite grația preotului condamnat pe nedrept, căci revizuirea procesului nu era posibilă, fiind­că codul de procedură civilă, nu admite re­vizuirea de­cât pentru procesele criminale. ♦ Secția II a Curtei de casație a stabilit o jurisprudență importantă. Acum câte­va săptămâni, consiliul de răz­­boiu al corpului 2 de armată a condamnat pe locotenentul Ionescu, din reg. de Teleor­man, la 5 ani recluziune și la degradarea militară pentru furt, condamnând în același timp la două ani închisoare pe numitul West­­fried ca complice la furtul comis de ofițer. Westfried a făcut recurs pentru incompe­­tința consiliului de războiu. Curtea de casație a casat fără să trimeată la altă curte sentința Consiliului de războiu, declarând că un civil nu poate fi judecat de­cât de tribunalele civile. Budapesta.—Votul universal în Ungaria Azi, o adunare politică convocată de de­putații extremei stânge, a adoptat o reso­­luțiune în favoarea sufragiului universal.— Erau de față aproape 20.000 de persoane. Poliția a luat drapelul roșiu­ al socialiștilor, ceea ce a provocat o luptă între poliție și lucrători.—S’au făcut numeroase arestări.— Sunt două­zeci de răniți. Roma.—Italienii in Africa Se anunță din Massauah «Agenției Ste­fani» că vasul Agostafari a înapoiat pe lo­cotenentul Cimino și 14 soldați pe cari îi ținea ca prizonieri. Rotterdam.— Grevă Descărcătorii greviști au decis să conti­nue greva. Madrid.—din Cuba «Imparcial» din Havana zice că generalul Weyler crede neapărată execuția fi­bustie­­rilor prinși pe bordul vaporului «Competi­dor» și declară că dacă guvernul din Ma­drid ar fi de părere contrarie, în urma re­­clamațiunei Statelor­ Unite, el și-ar da de­misia îndată. New-York, 28 x\prilie Cei cinci prizonieri ai vaporului «Compe­tidor», condamnați la moarte sunt: două cubane, două americani și un supus britanic. Avis publicului consumator La 21 Aprilie, s’a redus taxa fiscului pe bere de la 30 la 15 bani pe litru, dată de la care am redus și noi prețul cu 15 bani pe litru pentru vânzarea en gros. Fabricele Luther și Bragadiru 120 DE BERE 28 Aprilie 1896 Candia.—­ Amnistie Amnistia pentru delictele politice s’a pre­lungit până la 17 Mai­.— Administrația cu­rățelelor s’a disolvat după cererea consulului grecesc. Washington.— Spania și America Știrea în privința condamnării americani­lor de pe bordul vasului Competidor a cauzat o emoțiune vie.—D. Cleveland a cerut mi­nistrului spaniol să insiste pe lângă guver­nul seu pentru ca prizonierii să nu fie e­­xecutațî. Paris.­ Resultatul alegerilor de balotagiu Cele 28 balotage din Paris pentru alege­rile municipale dau rezultatele următoare : 5 republicani socialiști, 11 radicali, 3 radi­­calî-socialiștî și 9 socialiști; s’au reales 22 foști consilieri și ș­ase consilieri noi. Com­­posiția noului consiliu este identică cu aceea a celui vechiu. Belgrad. O Constituție nouă S’a obținut înțelegerea pentru compune­rea comisiunei însărcinată să studieze noua constituție. Această comisiune numără 4 radicali, 4 progresiști, 4 liberali și 4 m­em­­bri cari nu aparțin nici unui partid. Această comisiune se va întruni foarte în curând. Generalul Frassanovicî va pleca Luni pentru serbările încoronărei de la Moscova. Alexandria.—Holera La Cair s’au produs 23 de cazuri noul de holeră dintre care 16 urmate de moarte. "PRESA ROM­A­NA Adevărul, ocupându-se de procesul ce a avut loc între Ștefănică Petrovici—«Armis» și locui­torii Cioroieni, zice că locuitorii, căpătând ju­decata dreaptă în contra netrebnicului milionar, pot striga, după cum a strigat morarul de la Sans-Souci lui Frederic cel Mare . Ciocoiule­ a­­vem judecători in Călărași. Constituționalul spune că expunerea de mo­tive a legei prezintate de d. ministru­­ al lu­­crărilor publice pentru reconstruirea căei ferate Cernavodă-Constanța este proba cea mai evi­dentă că răscumpărarea acestui drum a fost o operațiune necorectă și puțin onestă a guvernu­lui liberal. Dreptatea în loc de articol publică expunerea de motive precum și proiectul prin care este in­terzis ori­cărui membru din parlament de a participa, fie direct sau indirect, la o întreprin­dere comercială sau industrială căreia i s’ar fi votat vre­ o favoare în timpul sesiunei din care face parte. Acest proiect e iscălit de 18 deputați. Epoca, ocupându-se de disidențele partidelor politice, zice că, pe când lupta între disidenții­ conservatori era pusă pe tărâm științific, ia­ li­berali toate acuzațiunile nu se învârtesc de­cât în jurul cuvântului­ «Hoț». Asta însemnează că partidul liberal e un partid putred. Gazeta spune că îndată ce adversarii unui guvern caută să o împedice a lucra, în loc să îl împingă înainte, când eî ’i fac greutăți la re­­petitele sale cereri de a activa lucrările parla­mentare, o asemenea purtare nu micșorează pe guvern ci și pe adversari îi înjosește. L’Independance Roumaine zice că sfârșitul acestei sesiuni este foarte instructiv, căci el dovedește că Parlamentul apare în realitate ca un simplu biurou de înregistrare. Lumea Nouă spune că legea pentru acorda­rea unor nouă avantagii pe timp de 15 ani pen­tru fabricele și rafineriile de zahăr ce se vor în­ființa de aci înainte, e o adevărată lege pana­mista. Naționalul, ocupându-se de chestiunea mace­doneană, zice că cu toții am salutat Eforiile, dar s’a văzut în urmă că rezultatele sunt negative, așteptările noastre și a multor chiar dintre das­călii de la Eforii, au început să murmure și să se plângă cu amărăciune perzând iluziile și spe­ranțele lor. Romanul spune că corectitudinea președin­telui Camerei, d. Aurelian, e numai aparentă, căci atunci când trebuește a se face vre-o căl­care a regulamentului, d-sa lasă în locu-î pe vre-un înlocuitor cu mai puține scrupule în această privință. Timpul, vorbind de proiectul prez­entat de câți­va deputați pentru ca membrii parlamen­telor să nu facă parte în nici un chip din afa­ceri pentru cari se votează un privilegiu, zice că el e un pumn de noroi, aruncat în fața co­lectiviștilor. Voința Națională publică în loc de revistă discursul rostit de d. ministru Cantacuzino la Cameră cu ocazia discuției proectului pentru re­construirea liniei Cernavoda-Constanța. Ziua zice că parlamentul român sub liberali, e o adevărată mașină de votat, mașină care vo­tează toate prostiile și legile defectuoase ale re­­regimului, aproape fără discuție. BURSA CEREALELOR Viena, 27 Aprilie Grâu de toamnă 7 fl. 14 er. Grâu de primă­vară 7 fl. 15 er. Grâu (Main-Iunie) 7 fl. 12 er. Secara de toamnă 6 fl. 20 er. Secară de primă­vară 6 fl. 71 er. Secară (Mai.-Iunie) 6 fl. 58 er. Ovez de toamnă 5 fl. 93 er. Ovez de primă­vară 6 fl. 71 er. Ovez (Main-Iunie) 6 fl. 57 er. Po­rumb (Main-Iunie) 4 fl­­­ 34 er. Porumb (Iulie- August) 4 fr. 47 er. .Răpită (August-Septembrie) 10 fr. 75 er. 100 kgr. Marsilia 27 Aprilie. Grâu (lună curentă) 18 fr. 70 b. (Iulie­-Aug). 18 fr. 90 b. Ultimele 4 luni 18 fr. 40 b. Secară (luna curentă) 10 jfr. 90 b. (Iulie­-Aug). 10 fr. 90 b. Ultimele 4 luni 10 fr. 90 b. Ovez 15 fr. 40—15 fr. 50 b. 100 chgr. 13istre>a. Orvilâi Pe ziua de 28 și 29 Aprilie Născuți 24, Morți 37, adică : Rebeca Zeilich­iai 55 ani, Valentin Fabră 54 ani, Enache Dam­­biel 63 ani, Nae Popescu 36 ani, Balașia Anton 45 ani, Man ța Ion Baciu 2 sept., Maria G. Ma­­teescu 32 ani, Elena G. Ghicoș 1­an și 2 luni, Moise Mărgărit 60 anî, Natalia Zucherman 1 an și 4 luni, Leanca Ionescu 40 ani, Alexandrina Rădulescu 70 ani, Iosefina Ignatz Ob­izetz 33 anî, Vasile Ionescu 36 anî, Gheorghe Dincă 40 anî, Ion Glamar­u 55 anî, Bădiță Gheorghe 34­ anî, Gheorghe Man­caș 54 anî, Ioniță Stan 60 anî, So­fia T. Bădescu 29 anî, Pavel G. Constantinescu 59 anî, Ștefan Popescu 30 anî, Ion Radu 55 anî, Keminger Teodor 60 anî, Vergil Dragomir Ma­teiii n. m., Justinia Juker 4 luni, Alexandru Margareta Petrescu n. m., Niță Duță 58 anî, Rozalia Cafea 58 anî, Melisma A. I­­elidon 9 ani Petre Sandu 68 anî, Niculae Costache Petre 4 anî, Maria Bărbescu 5 luni, Ion Mihaiu­ Dobosin 2 luni, Alexandru Pop­­­an, Safta Iamandi 27 ani, Nae Semăscu 40 anî. SPECTACOLE COLOSEUL OPPLER.­­ La 2 Maiti se a face deschiderea Circului de vară. De­­marcat printre artiștii angajați: Juan Fessi, stăreț, spaniol pe un taur; mr. Cooke, cu 4 cai dresați în libertate; Brothers Hugos­­is, oameni sburători; Vigo cu August cel rost și alți ar­ti­ști; GRADINA STERESCU , GEORGESCU Mercurî 1 13 Maiu­ 1890 (fosta Marinescu).—In toate serile cântă cu­noscutul șansonetist român I. D. Ionescu și Lanzetta, imitator de dame , asemenea în «Sala Alcazar» teatru de varietăți._____ INSERȚII și RECLAME In câte­va din ziarele din capitală, s’a trecut o e­­roare, pentru care ne rog să bine-voițî a da loc următoarelor rînduri: Se pretinde, prin acea eronată informațiune că o profesoară care a fost licențiată din insti­tutul de fete «Școala­ Nouă» al d-nei L. Negoe­­scu a amenințat că va face cu ajutorul dinami­tei să sară în aer numitul institut. Parchetul, zice acea informațiune, a fost sesizat despre a­­ceasta și firește că a urmărit afacerea în sensul indicat de d. C. Negoescu, fratele d-nei L. Ne­­goescu. Informațiunea aceasta este neexactă și pentru că parchetul ca și d. Negoescu, a bănuit pe o persoană inocentă, iar eu nu vreau un moment să planeze asupra nimănui un fapt al cărui autor sunt eu însumi , am și scris parchetului, prin scrisoare recomandată, că eu sunt autoarea scrisorilor primite de d-nul și d-r.a Negoescu, și că d-lor știul foarte bine de unde vin acele scrisori și din ce cauză. In același timp am lă­murit parchetului ce înțeleg­ea prin dinamită. D-na Iulia V. Păun. Bulevardul Elisabeta. Liceul Lazăr. Extract de oțet de la FABRICA DE PRODUCTE CHIMICE D-l C. COSM­ER Acest extract dă amestecat cu multă apă un oțet higienic, gustos și eftin, admis pentru con­sumație în țară de către Consiliul Sanitar superior Recomandabil d-lor băcani, birtași, administratori de moșii, fabrican­ți de oțel, de murături, ere Pentru ori­ce informațiuni a se adresa la biuron:1 — Str. Smârdan IO, București — 119 T)a STICÍittiG'l' s^r‘ Teatrului No. 9, JJV lUOUlIItll) un apartament, etajul de jos, compus din 6 camere, magazii, pivniță, instalație de apă, gazometru, curte separata spre teatru. La Moșia Băbăița Clănița județul Vlașca, se găsesc de vânzare 240 oi cu miel și 140 berbecuți. A se adresa acolo sau la Giurgiu la Frații L. Angelescu.­­ 118 Stele! Stele! Stele­li — Fine de lână — Pentru Costume și Pardesiurî Asortiment bogat, desenurile cele mai moderne vin de en detail — CU PREȚURILE FABRICEI — G­RÜN­Z­O­ îe Depositul fabricelor reunite — 26 Strada Șelari 26 București — Fabrica de umbrei Frații A.­­P. Fantini — Calea Victoriei No. 110 București — Bogat asortiment de umbrele, umbreluțe și­ bastoane. Se efectuează orî­ ce comandă după­ moda cea mai nouă. Se primește orî­ ce repa­­­rație.. Prețurile moderate. 1 102 Apa minerală naturală de Vichy se răspăn­­desce la noi din ce în ce mai misila, aceasta reputație a Apei de Vichy nu există da astăzi, ci de secole. Sursele Vichy- Celestins, Vichy- Grande-Grille și Vichy-Hôpital sunt­ proprietatea Statului francez subtit al cărui control sunt­ exportate. Spre a nu fi indusă , ín erróre cereți în­toto­deuna dupe ordonanța Medicului una din sursele : Vichy - Celestina, Vichy - Grande - Grille, Vichy-Hőpital. Buteliile sunt­ cu etiquete, dopuri și capsule purtând numele sursei: Vichy - Celestins, Vichy - Grande - Grille, Vichy-Hôpital și un osebit pe capsulă se află imprimat seaza anului curent. " LURÎMS PAEÎS * 55, Rue S»-Anne, % PAEÎS Sar/caect attitré is l'^rtstocreíti Les Produits de lubím : Eau de Toliette, ' Savons, Extraits, Dentifrices, etc., sont ű’une finesse inimitable, ils sont aussi \ les plus hygiéniques. les pareonnes élégantea st raffínées n’emploient ‘ quo la Parfümerie BXJBIN qu’on troura ‘ dans toutes les bonnes Matsons de la Roumanie. ! /'VV’V'V' lift In ! Eftin 1 CEL MAI MARE DEPOZIT din ȚARA de Umbreluțe de So» — PENTRU DAME — Frumoase și elegante umbreluțe de mătase negre și colorate, pentru dame, se vând la ad­ministrația ziarului «Universul», str. Brezoianu No. 11, și la sucursală, calea Victoriei No. 102, în fața palatului Regal, cu prețurile de lei 6.50, 8, 11.50, 18 și 18.50. Soliditate, eleganță și ieftinatate N.S. Nici un magazin și chiar nici o fabrică din țară nu poate vinde umbreluțe mai ieftine de­cât noi, de­oare­ce noi am cumpărat cu bani gata, o mare cantitate de umbreluțe. N’avem cheltueli mari și ne mulțumim numai cu un mic câștig de 5 la sută, spre a mulțumi pe nume­­roasele noastre cititoare. SAWWWWWWWW

Next