Universul, iunie 1896 (Anul 14, nr. 128-153)

1896-06-01 / nr. 128

jÉöj ^ís8 __________ 5 Ban­ in Capitala. ID Bani în județe sâmbătă, 1 (13) iunie ....__1 .........................................w^n. ........................................................... ..——».im ................im »m—....................... som.............masam.... 13 oalele secrete Ne­)Mttati si Sfân’Isaieascâ Se vindecă după cele mai nouă metode, radi­cal și fără durere și împedicare, dupe experiență de 24 ani de specialitate in boli lumești Ur­ T­H­OR — No. 1. STRADA EMIGRATU, No. 1. — Intrarea, numai prin strada sfinții Voevoz Consultații d­e la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. b­hmmmm Con­sultațiuni speciale Bele nervose și bule de ochi Examen atentif și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la facultatea din Paris Consult, de la 2—4 p. m. Calea Văcărești 102. Dr.I. POEM All U Cu o practică de 6 ani în serviciile de spital ale d-lor dr. Prof. Assaki și Stoicescu — STRADA ROMÂNĂ No. 22 — Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. mr Cel fără mijloace au­ o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. visitala domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai nouă 219 für. C. BELCIUGĂTEANU — de la Universitatea din Neapole — No. 205.—STR. MOȘILOR.—No. 205 dă consultațiuni pentru BOALELE INTERNE și SIFILITICE orele de consultației—3 p. m. și 0—7 p. m. Doctorul VINEȘU — MALADII de COPII și INTERNE — După o practică îndelungată în spitalele din Paris (clinicele profesorilor Grandier, Pétain, Jules Simon), întorcându-se s’a stabilit în calea Moșilor No.­­53. Consultațiuni de la orele 1 și jum.—3 și jum. — Pentru săraci gratis — 186 _____________ Boalele de piele, boalele lumești (siphi- fitis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la Doctor ]Peterei­z Specialist în boala de femei, copii și ochi — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1567 DOCTOR I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de­ gură și dinți în New­ York De 18 ani specialist în boabele de gât, gură, nas și urechi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevătămătoare, însă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultațiuni de la 8—9 și de la 3—5 p. m­. — STRADA COLȚEI No. 14 — POLICLINICA de COPIl CASA DE SĂNĂTATE 5­­, Str. Teilor, 51 Policlinica de Copil s’a redeschis de la 1 Mar­tiie a. c. D. doctor Rapaport special în boalele de copil, dă consultațiune în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru săraci 1 leii. CASA DE SANATATE 51, Strada Teilor 51 — Consultatiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai 1 leu S’a redeschis Secțiunea Fumegațiunilor, re­mediu sigur contra boalelor syphilitice. Doctor Velescu DENTIST Fost șef de clinică la Facultatea dentistică din Philadephia (America) s’a anun­tat STRADA REGALA No.10 (etagiul I-in. Catastrofa din Moscova. (Vezi explicația). CALENDAR PE ANUL 4896 Ortodox Vineri, 31 Main.—Apost. Ermil și Mart. Ermil. Catolic Vineri 12 Iunie. — Basiliedes. Res. soarelui 4.16 Ap. soarelui 7.43 București 31 Maiű. Administrarea bisericilor Chestiunea administrarea averilor biseri­cești, de care ne-am ocupat într’un număr trecut, interesează pe foarte mulți; intere­sul acesta nu crește, dacă e adevărat ceea ce anunță unele ziare că ministerul de in­terne ar pregăti un proiect pentru seculari­zarea averilor tuturor eforiilor și bisericilor. In legătură cu chestiunea administrării bisericilor, onoratul d. I. C. Petrescu, se­cretar al M. S. Regelui, ne amintește prin­­tr’o scrisoare propunerile făcute de d-sa în această privință, la 1889, Primăriei Capitalei. Propunerile acestea fiind vrednice de cea mai serioasă atențiune, le facem cu plăcere loc în această coloană.★ In expunerea de motive a acestor propu­neri, d. Petrescu arată cât de greșită și de vătămătoare pentru buna­ stare a bisericelor e actuala sistemă de administrare. Mai departe, d-sa relevează greșeala ce s’a făcut, admitendu-se și chiriașii la ale­gerile de epitropi; s’a dat ast­fel drept de dispunere asupra averii Bisericei unor oa­meni cari sunt în trecere prin suburbie, mu­­tându-se peste câte­va zile în altă suburbie. «In fața acestei stări neregulate, vătămă­toare atât intereselor materiale ale biseri­cilor, cât și respectului datorit religiei, —zice d. Petrescu,— mișcat, acum ca și altă dată, de un simțământ de bună ordine, îndeplinesc cred o datorie de bun cetățean, reproducând aici propunerile mele, cari sunt cele următoare: «1. Suprimarea epitropiilor actuale și nu­mirea la fie­care biserică a unul adminis­trator plătit cu atât la sută din venitul bi­serices , quantum echitabil, corespunzător cu sarcina mai mult sau mai puțin laborioasă, după cum veniturile ar fi mai mult sau mai puțin mari, căci ast­fel administratorul s’ar îndemna să le sporescă după putință. «2. Instituirea în fie­care enorie a unui comitet compus din trei membri, aleși de enoriași, cu titlu onorific, având misiunea de a asista cu consiliurile sale și de a con­trola pe administrator, care să fie dator a lua avisul prealabil al comitetului,ca să poată cere aprobarea primăriei în cazul când o autoritate specială este trebuincioasă. «3. Cererea unei garanții administratorului, pentru încasarea veniturilor , și în cazul când acesta nu ar putea-o da, să se încredințeze casa unuia din membrii comitetului, tot cu garanție. «4. înființarea la primărie a unui biurou, însărcinat special cu serviciul administrărea bisericilor. «5 Escluderea chiriașilor din lista ale­gătorilor, pentru cuvintele sus arătate. «6 înființarea de cutii, în bisericile fără venituri, și venirea în ajutorul lor, potrivit cu prevederile lege! pentru bisericile sărace. «Administratorul, a cărui sarcină ar fi prea ușoară în acest caz, ar găsi totuși o indem­nitate relativă.* * * Pentru cazul când nu s’ar seculariza ave­rile bisericelor, neapărat că propunerile ono­­­ratului d. Petrescu sunt foarte practice și ar aduce o mare îmbunătățire în adminis­trarea bisericilor. Alt­fel vor merge lucrurile, de­sigur, cu un administrator numit și plătit, trebuind să depuie garanție pentru gestiunea venitu­rilor. Ori­cum și ori­ce s’ar face însă, chesti­unea fiind la ordinea zilei, ne facem o plă­cută datorie atrăgând atențiunea ministrului de interne sau a Primăriei asupra propune­rilor d-lui Petrescu. DIN RUSIA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Petersburg 27 Main Tulburările din Petersburg. — Lupta popo­rului cu soldații In timpul încoronării Țarului s’au întâmplat în Petersburg grave tulburări. In seara încoro­nării, orașul era splendid iluminat. Pe bulevar­dul Newsky se adunase o mulțime de sume din Masa de jos a populației. Atât bărbații cât și femeile erau turmentați de băutură. Oamenii au început să strige «ura» și unii s’au repezit asu­pra sergenților de stradă și i-a­u luat la bătae. S’a dat numai de­cât de știre prefecturei poli­ției. S’au trimis o mulțime de polițiști ca să restabilească ordinea. Oamenii au asvârlit cu pietre în polițiști. Un ofițer de gardiști a­­ fost rănit de moarte. Comandantul orașului a trimis numai de­cât cazaci călări ca să împrăștie mulțimea. In vre­mea aceasta lupta între popor și polițiști deve­nise mai înverșunată. O parte din oameni se a­­pucaseră să spargă ferestrele caselor. In timpul acesta, sosesc cazacii călări. Ei dau iureș prin mulțime și încep să dea orbiș cu săbiile în dreapta și în stânga. Morții și răniții.­Arestările Poporul înfuriându-se și mai tare s’a repezit asupra cazacilor și pe mulți dintre ei i-au tras jos de pe cai și i-au bătut într’un mod îngro­zitor. Soldații, văzând că nu mai au încotro, ați început să tragă focuri de pușcă asupra mulți­­mea. Atunci s’a iscat o panică și o învălmășală de nedescris. Mulțimea a luat-o la fugă prin diferitele străzi ale orașului. O alta încăerare de felul acesta s’a întâmplat­ în seara următoare. De astă-dată trupele de sol­­­dați au sosit din vreme și în număr mare cari au’ împrăștiat repede pe tulburători. Numărul celor omorîți și răniți în aceste în­­căerări se ridică la 250. Vre-o 500 de lucrători de prin diferitele fabrici au fost arestați. Unele ziare spun că tulburările acestea au fost ațâțate de revoluționarii ruși din Petersburg. Visul unic al Împărătesei Se știe că teribila catastrofă de la Moscova, cu ocazia căreia au fost omorîți aproape 2000 de oameni și tot pe atâtea mai mult s’au mai puțin grav răniți, s’a întâmplat în dimineața zilei când a avut loc împărțirea paharelor comemorative. Iată cum povestește lumea din Moscova despre chipul ciudat cum a primit țarul știrea despre această catastrofă.. Spre dimineața acelei zile, țarina a fost chi­nuită de un vis urît de tot: împărăteasa văzu în somn cum se deschide ușa odăei ei de dor­mit. Pe ușă intră, sprijinită de o cârjă, o călu­gărița bătrână. — Ce cauți aici ? întrebă țarina pe călugă­riță și o frică groaznică o coprinse. Tânăra ța­rină se svîrcolea în pat și nu se putea deș­tepta. —■ Ce să caut. Am venit tocmai din fundul Siberiei, ca să fiu și eu de față la sărbătoarea strălucită a ta și a a soțului tău. Dar vezi, fiica­­mea, cazacii tei când m’au văzut, au scos Săbiila și sunt hotărîți să mă omoare. Bătrâna, care stătea în mijlocul odăii, începu să plângă cu hohot. Apoi își făcu cruce și clă­tinând din cap dispăru, dar nu pe ușă ci prin­­tr’un perete al odăii. Țarina se deșteptă din somn speriată. După­ ce s-a sculat și țarul Nicolae, țarina i-a istorisit visul și l'a întrebat de nu cum­va s’a petrecut vre­ o nenorocire în oraș și el nu î se spune nimic. Țarul întrebă peste câte­va minute prin te­lefon pe ministrul curții imperiale. Ce-i nou prin oraș ? E liniște sau s’a întâmplat ceva ? Ministrul i-a răspuns tot prin telefon istori­­sindu-i grozava nenorocire întâmplată pe câm­pul Chopinsky. Țarul a fost foarte impresionat de întâmpla­rea aceasta tragică, iar țarina nu mai poată uita visul urît pe care l-a avut în dimineața zi­lei de jale. Reprezentantul Sultanului atacat de bandiți ruși ! » Din Odesa vine știrea despre un atentat în­­drăsneț a cărui victimă era să fie Zia-pașa, re­prezentantul Sultanului la serbările încoronării țarului. Zia-pașa plecase cu trenul din Moscova spre Odesa. In timpul nopții se deschide deodată ușa vagonului—salon, în care se afla trimisul sulta­­nului și înăuntru pătrund câți­va indivizi mas­cați și bine înarmați. Secretarul lui Zia-pașa, văzând primejdia, dejci numai­de­cât alarma. Numai­decât sosi conducă­torul trenului însoțit de câți­va frânări și de fo­chist. Ei au reușit să dezarmeze pe tâlhari și să-i lege cu fringhiile. S’a deschis o anchetă și s’a dovedit că sluj­bașii de pe linia ferată înlesniseră bandiților in­trarea în vagonul lui Zia­ pașa. Răpirea unei fete Din Tiflis se scria următoarele : Nu departe de oraș s’a săvârșit o crimă, cari a emoționat adânc pe toți locuitorii. Crima a fost săvârșită ziua în ameaza mare. Fata unui proprietar bogat a fost surprinsă, pe când se plimba, de niște bandiți, cari au le­gat-o, au pus-o într’o căruță și au dus-o cu ei, nădăjduind că vor căpăta de la părinții fetei o sumă mare de bani, ca s’o libereze. Autoritățile fiind înștiințate, o trupă de sol­dați a fost pornită în urmărirea tâlharilor. Aceștia au fost găsiți într’un mic cătun situat la poalele munților. Cătunul acesta e cuibul ban­diților din ținutul acela. Soldații au găsit fata într’o stare desperată. După o luptă crâncenă cu tâlharii ea a fost scă­­­pată din mâinile lor. Un bandit a fost împușcat, iar două au fost arestați. 7. Inundații In urma unor ploi torențiale, apele fluviului Volga s’au revărsat în partea de jos a Faza­nului. Mai multe comune au fost inundate. Apele au distrus semănăturile și livezile. Mai multe case s’au prăbușit. Mulți oameni au perit în valuri. Pagubele materiale sunt foarte mari. Mizeria e la culme. Locuitorii sunt foarte dis­perați. S’au instituit comitete de bine-facere pen­tru ajutorarea celor sărăciți. Kaminsky. CURIER JUDICIAR TRIBUNALELE ROMANE Furt din dragoste Lita Niță este o femee vrednică. Fiind văduvă și ne­având avere, lucra ca bucătă­reasă la o familie boerească și, din econo­miile ei, strângea căpitanul pentru a-și dota o copiliță ce ajunsese deja în vârstă de 15 ani. Când­ colo ce sa vezi, fata ei Joi­ța, in­tră în relațiuni de dragoste cu un tiner, mi­nor și el, un anume Gheorghe Petrescu, care reușise deja a fura tinerei fete capita­lul pe care ori­ce fată îl are de zestre de la natură și era pe drum de a risipi și micul capitalaș material adunat cu multă muncă de nenorocita ei mamă. Dar, pe cât timp Petrescu câștiga ceva la o fabrică, unde era ca lucrător relațiunile de dragoste mergeau strună. Când tînerul Pe­trescu însă a fost concediat din fabrică, nu

Next