Universul, august 1896 (Anul 14, nr. 180-206)

1896-08-01 / nr. 180

Am­i­siv.—No. 1So _____ __ _ Băni în Capitală. 10 Bani în judet( jou( i­as) August 1896 B­oalele secrete ^efmiiîiia Bărlătească Se vindecă dupe cele mai nouă metode, radi­­cal și fără durere și împedicare, după experiență de 24 ani de specialitate în boli lumești . No. 1. STRADA EMIGRATU, N­o. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voerost Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru tie­care. .I.POEZARU Cu o practică de 6 ani In serviciile de spital ale d-lor Prof. Ass­a­ki si Stoicescu — STRADA ROMANA No. 22 — Consultațiune pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m­ Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația ; de asemenea au un scăzământ însem­nat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu­ bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noul 219 Doctorul MIR­ON Asistent de Profesor la clinica boalelor de piele și sifilitice din spi­talul Colțea. S’a mutat Bulevardul Carol No. 74 Consultațiuni de la 1—4 p. m. 1462 (5) Doctorul ALBESCU Fost medic secundar în serviciul d-lui pro­fesor dr. Stoicescu, întorcându-se din voiagiu, și reia consultațiunile de la 5—7 seara. — Calea Văcărești No. 22 — 385 Boalele de piele, boalele lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la Doctor ]Petelen­î?5 Specialist In boale de femei, copii și ochi _ CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1567_________________________________ Doamna doctor Taîușescu (CHERNBACH) Medic al Spitalelor Eforiei în serviciul special al boalelor de femei Consultațiuni pentru boale de femei și copii Str. Romană No. 86, colț cu str. Dorobanți. 347 Alexandru Ionescu gSüT Chirurg-Dentist Reîntors din străinătate și-a reluat consultațiunile — No. 2, strada Academiei, No. 2 — HOT 5 Sei­dintele 1S1 378_______ 12 CASA DE SANATAIE 51, Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai 1 leu­ S’a redeschis Secțiunea Fumegațiunilor, re­mediu­ sigur contra boalelor syphilitice. POLICLINICA de COPII CASĂ DE SĂNĂTATE 51, Str. Teilor, 51 Policlinica de Copii s’a redeschis de la 1 Mar­ttie a. c. D. doctor Rapaport special în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru săraci 1 leü. lEi/vr.i Se dau cu împrumut r­e ipotecă asupra :—-------— n... .........case sau moșii, etc. Gratis se plaseza banii,p^00,1^­? p0 ■ 1 1 . ..—----—.........— ny poteci sigure Cine voește a cumpăra case, locuri virane, vile, vii, moșii și păduri, hypotecate la credite și cu Înlesnire de plată. Cine dorește a vinde case, locuri virane, moșii și păduri, etc., etc., să se adreseze la AGENȚIA UNIVERSALA Calea Victoriei No. 150 București va fi în termen scurt satisfăcuți. NU SE PLĂTEȘTE ABSOLUT NIMIC î nainte, ci numai după ce afacerea va fi termi­­■­ată prin intermediul Agenției Universale. DIRECȚIUNEA. i­r. THOR încercarea de sinucidere din Cișmigiu. — (Vezi explicația). CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Mercur­ 31 Iulie.— St. Evdochie. Catolic Miercuri 12 August.— Clara. Ros. soarelui 5.01 Ap. soarelui 7.08 București, 31 Iulie. Femeile pentru pace La Paris s’a constituit o ligă a femeilor pentru dezarmarea generală. Liga aceasta are statute în regulă, cari impun membrelor obligațiunea «să combată prin cuvânt, prin condeții, prin toate mij­loacele legitime, războiul sub toate formele sale. Asociațiunea publică un ziar intitulat De­zarmarea Generală și a lansat un frumos manifest prin care face apel la femeile din Europa. După ce arată grozăvenia războaielor, ma­nifestul încheie ast­fel: «Dacă vre­unul are să se plângă de un act nedrept al vecinului seu, să recurgă la judecata tribunalelor. Ceea­ ce e folositor și bun în relațiunile individuale, trebue să fie tot așa în relațiunile de la popor la popor. «Pentru acest cuvânt, cerem statornicirea unui Senat internațional compus din dele­gați ai tuturor Statelor confederate, pentru a da o soluțiu­ne pacinică tuturor dificultă­ților , apoi să ușurăm popoarele de o în­semnată parte din sarcinile ce le impun rui­nătoarele înarmări. Vom da ast­fel tuturor siguranța și vom face să înceteze groaza de un necunoscut amenințător. «La muncă, mame, soții, surori ! «O petiționare universală să ducă dorințele noastre de dezarmare la auzul și inima ace­lora de la cari atîrnă viața a milioane de oa­meni. Guvernele nu pot să dorească războiul, care poate fi funest fie­căruia din ele și ar ruina fatalmente și pe învingători și pe­ în­­vinși ; dar li s’a spus că popoarele lor îl doresc și această greșală e de natură să provoace cele mai înspăimântătoare dezas­tre. «In numele omenirei in­tot­dea­una scâr­bită de a vărsa sînge fără nici un folos, să facem pe guverne să cunoască adevărul prin­­tr’o petiționare ce vom organiza în țările noastre, așa ca manifestațiunea noastră să fie destul de impozantă ca să nu le mai re­­mâne nici o îndoială asupra curentului ne­­rezistibil care împinge popoarele să blăste­­me resboiul. «Femei de toate stările, de toate vârs­tele, de toate neamurile, ridicați-ve! Măsu­rați puterea neînvinsă a drepturilor noastre de mame, în lupta cu Dreptul forței bru­tale. Această comparațiune făcută, resboiul va fi mort, căci Liga Internațională a Ma­melor va fi îngropat pentru tot­dea­una res­boiul sub greutatea ramurilor de măslin ce vor fi făcut să răsară și să crească în ini­ma copiilor lor, amforă inviolabilă a dragos­tei și ambițiunei lor». Să mai adăugăm că Liga organizează și un congres internațional al ziariștilor, care se va ține la Paris în zilele de 3, 4 și 5 No­­embrie st. n. 1896, și că secțiunea din Pa­ris a deschis o serie de conferințe în ve­derea scopului ce urmărește. Cât de departe ne par, în fața acestei mișcări, vremurile când mamele, soțiile și surorile, de­și cu sufletul sbuciumat de te­meri și durere, spuneau fiilor, soților, fra­ților care plecau la resboi să învingă sau să moară pe câmpul de bătaie! Femeea resboinică nu mai există ; locul ei a fost luat de membra Ligei pentru dez­­armarea generală. Dar așa e vremea noasta. Neapărat inițiativa luată de femeile fran­ceze e nobilă ; ea are însă un defect capi­tal , anume că scopul ce urmărește e nerea­lizabil. Lesne e să spui: neînțelegerile dintre popoare se vor limpezi de tribunalele com­puse din delegați ai tuturor Statelor. Dar un asemenea tribunal nu poate judeca drept. Interesele grupează Statele în diferite partide și natural că delegații nu vor ju­deca după dreptate, ci după interesele mo­mentului. Mai departe, care va fi mijlocul de a con­strânge pe un Stat osândit de tribunal să se supună sentinței ? ! Tot forța, neapărat, adică tot resboiul, un soi de resboiu polițienesc. E în zadar. Dezarmarea generală și pacea permanentă e un ideal ce nu se poate atinge în vremurile noastre. 13 in Italia (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Roma 27 Iulie. Chestia alegerilor generale VS semnalez un articol al ziarului oficios «O­­pinione» asupra alegerilor generale. In el se a­­firmă că Rudini nu are nici un motiv de a cere dizolvarea camerei, care i-a dat mai multe vo­turi de încredere, și se adaugă că primul mi­nistru nu are nevoe de a da garanții nici uneia din fracțiunile parlamentare. Sus-zisul ziar vorbește apoi de dorința unor șefi de grupări politice, cari speră că prin a­­legeri își vor mări propriile lor forțe și cari din această cauză fac să circule svonul că guvernul ar avea intenția de a face alegeri noul. «Opinione» conchide în chipul următor : «Fără să depărtăm posibilitatea că Rudini, pentru împrejurări cari în mod eventual s’ar putea naște, să voiască a supune direct țerei vre-o chestiune gravă, credem că agitarea unora de a induce guvernul la alegeri generale în speranța de a se mai întări, nu e și nu trebue să fie un motiv suficient spre a se asigura de pe acum că convocarea colegiilor electorale e decisă în mod definitiv. Menelik prepară nouă ostilități Generalul Baldissera se află de două zile la Roma, chemat în mod telegrafic de Peiloux. Anticipata sa venire, după unii, ar fi relativă la situația coloniei Eritrea. Informațiuni din izvor destul de autorizat con­firmă știrea că Menelik se prepară pentru ostili­tăți la toamna viitoare. Arme și munițiuni au fost debarcate la Gi­­buti. Altele sunt pe drum tot pentru această destinație. Negusul, pe când strînge arme, tratează cu reprezentantul Italiei pentru înapoirea prizonie­rilor și pentru pace, conform obicinuitei sale politici de a întârzia lucrurile. Intre altele el ar fi ordonat lui Mangassa și lui Alula de a evita ori­ce neînțelegere cu italienii, vecini cu ei, și a așteptă întăririle complecte. Generalul Baldissera, abia sosit, a avut o con­vorbire lungă cu Peiloux. Azi dimineață ministrul de războiü și gene­ralul Baldissera au avut o nouă întrevedere. Se pare probabil că s-ar fi decis de a se grăbi pregătirile necesare pentru­ o expediție mare. Ca­ dovadă că ostilitățile pot să reînceapă la toamnă, e și faptul că maiorul Filip Ferrario din regimentul al 6-lea de borsal­ieri și alți ofițeri au primit ordinul de a pleca peste câte­va zile în Africa. Și se asigură că după aceștia vor mai pleca alți mulți ofițeri și soldați. Catedre agrare ambulante Ministrul Guicciardini a vizitat comuna Cam­­pomba, de lângă Portoferraio. El a fost primit de autorități și de o numeroasă mulțime. Seara a avut loc, în onoarea ministrului, o a­­dunare impozantă a comitetului agrar. Ministrul a pronunțat un foarte aplaudat dis­curs, vorbind despre opera bine-voitoare a gu­vernului pentru insula Elba. Atunci când ministrul a declarat că a decis prin decret regal înființarea de catedre agrarii ambulante pentru instrucția agricultorilor, se­­mănarea și îngrijirea viței, a fost salutat cu un tunel de aplauze. Recompensa soldaților din Africa De câte­va zile se lucrează la ministerul de război, un tablou în care se trece numele tu­turor soldaților cari au rămas în viață din lupta de la Adua. Acest tablou e aproape gata și în el se va cu­prinde recompensele ce se vor acorda de către țară fiilor ei cari au luptat pentru patrie. Tabloul are forma unei fascicule destul de vo­luminoase. Cei recompensați sunt împărțiți pe brigade. Tabloul va fi publicat în curând. Un italian judecat de francezi înaintea curtei cu jurați din Aix (Franța), s’a judecat deună­rî procesul unui italian tînăr, a­­cuzat de omor, și verdictul dat de jurații fran­cezi a produs o vie impresie în întreaga Italie. Italianul se numește Pantasso și e acuzat că, în urma unei certe de familie, și-a omorît cu lo­vituri de cuțit pe mama și fratele său, rănind grav și pe un servitor. Cu toate că doctorii l-au declarat neresponsa­bil și procurorul n’a voit să susție acuzarea, renunțând chiar a interoga pe martori, jurații au dat un verdict afirmativ proclamând pe Pan­­­tasso culpabil, fără circumstanțe ușurătoare. Uzând însă de dreptul său,­ în loc de a pro­nunța condamnarea la moarte, președintele a a­­mânat procesul pentru altă sesiune. In Italia această știre a produs o mare emo­­ți­u­­ne «i în Roma s’au ținut chiar întruniri !n care s’au strigat: «Trăiască președintele curții cu jurați din Aix! Jos jurații din Aix!» Un omor misterios Tâmplarul Eduard Barile, de 40 de ani, din Palermo, însoțit de amanta sa, o fată de 25 de ani, anume Taide Bianconi, se întorcea de­ m­ă­­seară de la lucru pe la ora 9 și se ducea acasă. Când amândouă trecură podul Garibaldi, au­ziră din dosul parapetului podului, două lovi­turi de revolver. In același timp femeea își duse mâna la cap strigând : — Vai D-zeule ! Mor! Tâmplarul se uită înapoi dar nu vezu pe ni­meni. De­sigur criminalul trăsese de pe parapetul podului și după ce a priceput din strigătul fe­­meei că nimerise, s-a coborît pe scara care duce sub pod și apoi, profitând de întuneric, a dis­părut. Barile, deși era și el puțin rănit la mână, avu puterea să dea ajutor amantei sale și o transportă cu o trăsură la spital. Sărmana femee însă abia a ajuns la spital și a murit. S-a deschis o anchetă dar cu mare greutate se va putea pune mâna pe criminal, căci nu există nici o bănuială pe nimeni și crima a fost făptuită în cel mai mare mister Antigon. CURIEI JUDICIAR (Tribunalele streine) O condamnare la moarte Din Brünn (Moravia) se scriu urmă­toarele : In comuna Marienthal se stabilise acum câți­va ani un lucrător cu numele Rudolf Borutka, în etate de 28 ani, om cunoscut ca foarte reu din fire, împreună cu nevastă­­sa și cu un copil mic al lor. Boruska a căsătorit a doua oară. Cu înteia sa nevastă s’a purtat nespus de zen. O batea adese­ori până la sânge și o amenința cu moartea.. Moartea a scăpat­ pe nenorocita femee de viața chinuită pe care o ducea. Cu toate acestea nemilosul om a găsit a doua nevastă, care a avut soarta celei d’ânteia. Ca să scape de atâtea bătăi și maltratări, nenorocita femee și-a luat lu­mea în cap. Intr’o zi Boruska a bătut cumplit în casă la el pe o mătușă a sa. Vecinii credeau că au omorît-o. Când a eșit Boruska în stradă, ei l-au luat la bătae. Infuriându-se, Boruska s-a întors în curte, a pus mâna pe un topor și eșind afară din nou, a spintecat cu o lovitură puternică ca­pul unui bătrân, care a și murit imediat. Omorîtorul a luat-o la fugă dar a doua­ zi a fost prins de geandarmi. El a fost judecat de­ună­ri de curtea cu jurați din Brünn. Nevasta lui n’a voit să vie ca martoră să-l acuze. O prinsese mila de el. Procesul a durat puțin și acuzatul a fost condamnat la moarte prin ștreang. Condamnatul a declarat că nu voiește să cear­ă grație.

Next