Universul, septembrie 1896 (Anul 14, nr. 207-231)

1896-09-01 / nr. 207

LICEUL MODERN DE FETE DlRECTOIRl: MARIA ENÍÜ RÄLTEAHÜ Bucurescu, CALEA MOȘILOR, No. 162 In Septembre viitor, această școală intră în al 2-lea an de la înființarea ei. In anul trecut, primul ei an, a avut Liceu complect, cursuri secundare, clase primara și grădină de co­pii. Eleve interne, externe și­ semi-interne. Personalul didactic ales în condițiile școalelor Statului. Regim și local igienic. Educație sănă­toasă. Anul trecut, deși primul, s’au prezentat 5 eleve la bacalaureat, din cari 4 au reușit pe deplin. Se trimit PROSPECTE ori­cui va cere. 442 de­­ Institutul ile eiafice pentru Daupre „DESPINA DOAMNA“ 19 Str. Radu Vodă, București 13a.finaa.ța.t 1887 Cu începere de la 1 Septembrie îșî redeschide cursurile primare, secundare și liceale. Inscrierele se fac în cancelaria institutului în toate zilele de la orele 9—12 și 4—7. Prospecte se trimit după cerere. Directoare : Ana Bonnis, Paulina Haralambie. 446 (26) Liceu­ modern de fete Directoare: Maria Em­u Bălteanu 162, BUCURE­SCI, Calea MOȘILOR 162 Aducem la cunoștința onor­ familii cari voesc să-și așeze copilele în pensioane, că acest in­stitut are Curs de liceu­ complect cu pro­grama Statului, Cursuri SECUNDARE FA­CULTATIVE, CLASE PRIMARE si GRA­DINA DE COPII. Elevele pot­ fi interne, externe și semi-interne. Direcția acestui pension pune un deosebit in­teres pentru instrucția, educația și sănătatea elevelor sale. In acest scop, personalul didactic e ales din bunii profesori, conduita elevelor e supraveghiată cu seriozitate, regimul alimentar substanțial și higienic, localul sănătos și chiar spațios, căci în vederea multelor eleve venite chiar din primul an, Direcția a mai adaos la local și casa în care se afla Institutul Englez. Chiar anul trecut, adică în primul an al în­­ființărei acestei școale, am avut cursul liceal de 7 clase complecte și am prezintat 5 eleve la ba­calaureat, din care 4 au reușit, anume : d-șoa­­rele Caragea, Crețu, Penescu și Pascal. Afară de aceasta, am avut 4 clase primare, grădină de copii, etc., cari au reușit toate bine. S’au luat măsuri de nouă schimbări și îmbu­nătățiri pentru anul viitor. Prospecte se trimit ori­cui va cere. Institut de domnișoare „Școala Nouă“ Internat și Externat Cursuri liceale, primare și grădină de copii București.—Calea Moșilor—Str. Armeană 1 Direcțiunea d-nei L. S. NEGOESCU Aduce la cunoștința părinților că la 25 August încep înscrierile­ pentru anul școlar 1896—97. Cursurile încep regulat la 9 Septembre. 485­5 Institutul de băeți „SAPEI" București.—Str. Știrbei-Vodă, 37 Se aduce la cunoștința familiilor, cari au co­pii de așezat în pensionare, pă direcțiunea In­stitutului de Kapir din București, în urma au­torizării ministerului instrucțiunei publice și cultelor, a trecut asupra subsemnatului. In acest institut se primesc interni, semi-interni și ex­terni. Se fac cursuri pentru clasele primare și pentru clasele secundare. Pentru informațiunea de detalii a se adresa la direcțiunea institutului strada Știrbei-Vodă No. 37. C. S. Stoicescu PROFESOR Licențiat în litere și filosofie 453 ’ ’ 16 Uceul Bisedera IDE BASTI Calea Victoriei No. 190, — București Sub direcțiunea d-lor profesori Dr. M. BRÂNDZA și Gr. C. DRAGU Cursuri primare, secundare, secție pregăti­toare pentru bacalaureat, preparațiuni pentru școala militară, școala de poduri, etc. înscrierile pentru anul școlar 1896—97 încep la 20 August, pregătirile pentru corigenți la 24, și cursurile regulate la 8 Septembre 1896. Prospecte se trimet la cerere. 315 15 CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Sâmbătă 31 August.— Pri. bunului M. Domn. Catolic Sâmbătă 12 Septembrie.— Guido. Res. soarelui 5.37 Ap. soarelui 6.15 București, 31 August. Frații de dincolo Vizita Ini Frantz-löset Tribuna, organul partidului național ro­mân de peste munți, s’a ocupat într’o serie de articole cu chestiunea vizitei împăratului Austriei la București, din punctul de ve­dere al Românilor din Transilvania și Un­garia. Fără a vedea în această vizită semnul unei alipiri depline a României la tripla alianță, organul fraților de peste munți consideră totuși acest eveniment ca un pas în direc­țiunea aceasta și caută să arate piedicile fi­rești ce stau în calea acestei apropieri din cauza conflictului între români și maghiari. In vederea deosebitei importanțe a ches­tiunii, reproducem aci câte­va pasaje din ultimul articol al «Tribunei». * * * Fire­ai populară peste munți, se întreabă «Tribuna», o alipire a României la politica triplei alianțe, cât timp nimic nu se va face pentru noi Românii din Transilvania și Un­garia, cât timp prigonirile contra noastră vor continua, cât timp nedreptățile ce în­durăm se vor îngrămădi mai multe și tot mai mari ? Răspundem cu un categoric nu! Abisul dintre români și maghiari nu s’a închis, nu s’a umplut, ci din contră tot mai mare și mai afund s’a făcut. De la venirea la cârmă a d-lui Sturdza încoace, puterea statului maghiar a comis din nou o sumă de violențe în contra ro­mânilor . Cei 7 membri ai comitetului, cari au sub­­cris «Manifestul», au fost osîndiți la închi­soare și amende, s’au făcut din nou pro­cese în massă românilor «pentru nimicuri» și născociri de ale geandarmilor, aplicân­­du-li-se maximum pedepsei ; s’au împroce­­suat din nou ziarele române, așa în­cât alte osînde ne așteaptă; ne-au silit să serbăm mileniul în școale și biserici, deși­ noi nu avem nimic de a face cu această serbare național-maghiară a descălecării lui Arpad ; pe țăranii cari au cerut o admini­strație cinstită ,i-au împușcat; conferența națională a fost oprită, ceea­ ce e un abuz de putere de o extremă gravitate ; ni s’a tăgăduit până și naționalitatea, — și aceasta în chip oficios ! Iar în ce privește perspectiva ce ni se deschide în viitor, să cugetăm puțin la proiec­tele ce așteaptă să ia la toamnă, la redes­chiderea simulacrului de parlament din Bu­dapesta, forma definitivă de legi, — cum e proiectul despre judicature Curiei,—și să cugetăm la chestiunea congr­ei și la pro­blemele puse înainte de al doilea congres didactic la îndemnul ministrului de instruc­țiune !... Dispreț de legi, violență și înăbușire for­țată a ori­cărei manifestări de viață națio­nală în prezent , perspectiva celei mai în­drăznețe maghiari sărî, surparea celor două coloane pe cari se sprijină edificiul nostru național, —biserica și școala,— în viitor... Iată situațiunea! Câtă vreme cauza națională a Românilor din Transilvania și Ungaria nu va fi rezol­vată în favorul acestora, o alipire a Româ­niei la politica triplei alianțe nu va fi po­pulară în România, guvernul care va face-o nu va avea aprobarea națiunei române, dar regimentele române de dincolo, ca și cele de dincoace de Carpați, nu vor lupta cu a­­celași entusiasm în contra dușmanului, în cazul unui eventual răsboiu, ca­ și­ când Ro­mânilor li­ s’ar fi făcut dreptate și când ei s’ar bucura pe pământurile lor străbune de drepturile lor sfinte și imprescriptibile. * * * La cele spuse de Tribuna, n'avem alt­ceva de adăugat de­cât că tot acesta a fost punc­tul de vedere al partidului național român și până acum. Pentru ca o înțelegere durabilă să se fa­că, e absolută nevoie de o înțelegere între maghiari și români. Din TURCIA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Constantinopol 27 August Situația în Macedonia — Nimicirea bandelor revoluționare Acum câte­va zile trupele turcești au avut, nu de­parte de Monastir, o încăierare sângeroasă cu banda de insurgenți greci, de sub conducerea lui Pappadima. Banda aceasta, compusă din 45 de inși, a fost nimicită aproape cu desăvîrșire. Numai 6 inși au reușit să fugă peste graniță, în Grecia. 7 inși au fost făcuți prizonierî iar ceî-l’alțî au căzut morți în luptă. Pappadima de asemenea a fost omorît. El era unul dintre cei mai îndrăzneți șefi de insurgenți; în multe rânduri a bătut trupele mici turcești trimise în urmărirea lui. Aceeași soartă au avut-o și insurgenții de sub conducerea lui Berberas. Puțini dintre ei s-au putut refugia pe pământul grecesc. Berberas a fost împușcat. Actualminte se află puține cete de revoluțio­nari greci în Macedonia și se crede că și ele vor fi nimicite în curând! Reformele pentru Macedonia Introducerea reformelor proiectate pentru Ma­cedonia și Serbia veche întâmpină mari dificul­tăți. Prima reformă cerută de Macedoneni e în­ființarea unei geandarmerii din care să facă parte și creștini, proporțional cu numărul lor. In chi­pul acesta geandarmeria din unele localități ar fi compusă numai din creștini. Mahomedanii se opun la aceasta. Afară de aceea, în Serbia veche s’au ivit mai multe bande de arnăuți cari au băgat groaza în populația sârbă. Arnăuții au săvîrșit până acum o mulți­me de omoruri și de jafuri. Mulți creștini s’au refugiat pe teritoriul sârbesc. După o știre sosită din Kossova, într’o co­mună din Serbia veche, o bandă de arnăuți au omorît pe preotul din sat, pe doui proprietari bogați și au dat foc satului. Un număr mare de case au fost prefăcute în cenușă. Guvernatorul a trimis trupe de soldați împo­triva lor, dar ele n’au­ reușit până acum să îm­prăștie bandele de arnăuți, cari se înmulțesc pe zi ce merge. Armenii cari au atacat banca otomană.— Amănunte Vaporul francez «Gironde» care a pornit spre Marsilia cu cei 17 armeni cari au atacat banca otomană din Constantinopol, s’a oprit o zi și luni, în Pireu. Armenii cari locuesc aci nu au cu­noscut pe nici unul dintre cei 17 conjurați. S’a aflat însă că aceștia au trăit în ultimii ani prin­­ diferite orașe europene. Unii vorbesc franțuzește alții englezește sau nemțește, alții italienește și grecește; toți știți rusește. Ei n’au voit să spue, cu toate întrebările puse, de unde au avut bom­bele cu dinamită și de unde au venit la Cons­tantinopol. Șeful lor a declarat că au sosit la Constantinopol numai cu 2 zile înaintea de a­­tacarea băncei otomane și că dînsul a cheltuit pentru acest plan peste 30.000 de fi. De unda a primit banii aceștia, nu a voit să spue, ci a zis că familia sa e foarte bogată, fără să spue însă în ce parte locuește. Cei 17 armeni erau luxos îmbrăcați și se crede că ei aveau asu­pra lor o sumă considerabilă de bani. In general se crede că cei 17 inși a fi fost an­gajați pentru acest scop de către o persoană ne­cunoscută. Ei s-au adunat din diferite țări în Bulgaria, la Filipopol, și de aci au plecat la Con­stantinopol. Un intervis­ cu șeful conjuraților Un ziarist a întrebat pe șeful conjuraților dacă­ bănuia ce se va petrece la Constantinopol,­­după ce ei vor ataca banca otomană. _ — Noi nu credeam că Poarta va procede cu a­­tâta prevedere și că ne va lăsa în pace. Eram hotărîți să aruncăm banca în aer și, negreșit, periam și noi sub dărîmături. Eram hotărîți­ să ne jertfim pentru cauza armenească. — Ați scăpat, însă, și fapta d-voastră a avut de resultat masacrarea a atâtor mii de armeni. — Poliția și autoritățile trebuiau să știe că populația turcă se va revolta, dar totuși n’au luat măsuri de cu vreme. Dar nu face nimic ; cei măcelăriți sunt martirii cauzei noastre; au mai fost mulți alții înaintea lor, și o să mai fie, până ne vom câștiga drepturile. — Ce aveți să faceți de aci ’nainte ? — Sperăm­ că în Marsilia vom primi o sumă mare de bani. Din Marsilia vom pleca la New­ York. — Și acolo ? — Acolo vom organiza pe baze mai temeini­ce comitetul secret revoluționar și când ne vom­ mai întoarce... Șeful conjuraților tăcu­ți la cele­l­alte între­bări ale ziaristului, n’a mai voit să răspunză. Manifestul musulmanilor din Creta In urma acordare­ de reforme cretenilor, mu­sulmanii din această insulă sunt foarte indig­nați. Ei amenință cu revolta și e temere să nu isbucnească în curând grave tulburări. In Caneea au fost împărțite o mulțime de manifeste adresate poporului turc. Manifestele se termină ast­fel : «Reformele acordate creștinilor însemnează nimicirea noastră națională. » «Să punem așa dară toții mâna pe arme și să apărăm până la ultima picătură de sânge drepturile patriei noastre !» Levant. C­RONICA O biciclistă Voiți să știți cum a devenit d-na Aureanu o femeie foarte corpolentă și cheltuitoare, biciclistă ? Iată cum : Într’o zi, bărbatul ei, d. Aureanu, ședea la masa lui de scris; lângă el se afla un teanc de socoteli; dânsul aduna: «35 cu 9 fac 44» murmura Aureanu melancolic — «și cu 7... 51 și cu 8 fac 59. Așa­dar 5984. Cucoana a cheltuit anul acesta pentru rob­ii 5984 de fr., fără să mai socotesc și gologa­nii. Aceasta n e cam ustură. Ce-i dreptul, cucoana nu-i tocmai slăbuță, și-î trebue ca să îmbrace multă stofă! Dar totuși nici o uriașe n’are nevoe de atâta stofă. Și de înțeles nu se poți înțelege cu ea odată cu capul ! Dacă­ î fac cea mai mică și mai blândă observație, îmi răspunde cu dispreț. O femee, care a adus bărbatului ei o zestre de 60.000 de fr. are dreptul să nu umble în sdrențe. 60.000 de fr. zestre și 6000 de fr. anual pentru garderobă,... asta-i mizerie !» Aureanu chete din umeri și ca să-i treacă dispoziția rea, începu să bată cu degetele toba, în geam. Pe stradă treceau unul după altul veloci­­pediști și velocipediște îmbrăcați în fel de fel de costume, unele mai originelle ca altele. Dar priveliștea aceasta nu îndulci amarul grămădit în inima lui Aureanu în urma so­cotelii contului nevestei sale, la croitoreasă. * * * Ușa se deschise brusc și d-na Aureanu, a cărei greutate se ridică la 140 de chilogr., intră în odae. — Ascultă Aurică—la vezi costumul meu cel nou—zise ea cu un ton ce conținea po­runca aspră a unui compliment. D-na Aureanu era îmbrăcată cu un costum nou, la care bărbatul ei se uită cu ochi speriați. — 800 de fr.­... Hai?... Nu’înșacă’Î chi­lipir ? Ce zici? Aureanu, foarte mâhnit în sufletul lui, murmură: — Iarăși o haină nouă ! — Eu, eu cred... isbucni de o dată d-na Aureanu, că dacă o femee aduce 60.000 de fi... — Restul îl știu, suspină Aureanu. _ In acel moment în stradă căzu un velo­­cipedist și era cât p’aci să fie călcat de un tramway. _— Cocoană, zise Aureanu cu furie stăpâ­nită, de ce nu umbli cu velocipedul ? D-na Aureanu, care se apropiase de oglindă ca să vază cum îi șade rochia, răspunse : — Ce, ești nebun ?

Next