Universul, octombrie 1896 (Anul 14, nr. 232-258)

1896-10-01 / nr. 232

Universul No. 232. Rial strigă și nici nu se mișcă iringhia ves­tică poliția. Toți cei de față introduseră numai­de­cât un felinar spre a vedea ce face Burdujan. La jumătatea fântânei, de unde Burdujan căzuse, lumina din felinar se stinse din cauza aerului stricat de acolo. Primul procuror, sosind la fața locului, a adresat cuvenitul proces-verbal, dând or­dine de a se scoate cadavrul lui Burdujan. Insă fie­care din lucrători se tem a se vîrî în fontâna spre a nu se asfixia. Până în prezent încă nu s’a putut scoate cadavrul lui Burdujan. Arsă de vie.— In satul Cârpiți, jud. Vaslui, s’a întâmplat o nenorocire care a produs o vie durere între locuitori. Femeea Paraschiva, soția locuitorului Ște­fan Fîntînariu, vroind să ațîțe focul, luă un bidon cu gaz și turnând peste niște căr­buni, luă foc gazul din bidon. Femeea fiind cu un copil în brațe, n’a putut să fugă ime­diat, așa că bidonul, spărgându-se, tot gazul a curs peste ea și copil. La țipetele victimelor, sărind vecinii, cu mare greutate au putut stinge flăcările ce înconjurase pe nefericita femee. Copilul a fost scos mort, iar femeea are arsuri mari pe tot corpul, ast­fel că și via­ța ei se află în pericol. Hoațe prinse.­­ Poliția de siguranță a prins afaltă-seară în Cișmegi și trei femei a­­nume Eva Comșa, Maria Comșa și Ana Ținca, cari se introduceau prin case și furau­ obiecte de valoare și bani. Asupra lor s-au găsit 500 lei și o legătu­ră cu inele și alte juvaeruri. DIN CAPITALA Spîtiri militare ♦ Alaltă­ era la orele 9 dim., s’a săvârșit pe platoul de la Cotroceni, degradarea ca­poralului Țicu, din reg. 5 Vlașca, condam­nat la 5 ani închisoare pentru viol și omor. “ÜäT's ~~=TM O trăsură răsturnată în mijlocul drumului un călător/ zvârlit pe spate și înconjurat de cuiere, iar birjarul în picioare, cu pălăria in mână și scărpinându-se după ureche, iată scena. Călătorul înfuriat: — Asta e a douajrestunare ! dacă vei ur­ma tot așa până la gară, de­sigur că o să mă faci să scap trenul ! — Nu’î scăpați d-le, căci am făcut eu so­coteala timpului... punând la număr și «ac­cidentele» astea. ȘTIM JUDICIARE ♦ Știrea dată de unele ziare cum că d. Hamangiu, loc­țiitor de prim-procuror, și-ar fi dat rechizitorul în afacerea cămătarilor, nu este exactă. Rechizitorul definitiv în această afacere, nu va fi dat de­cât Joia viitoare. Contra durerilor și umflăturilor de oase, se poate da, cu siguranță de succes, urmă­toarea rețetă : In borș de tărâțe se pune făină de grâu până când se îngroașe în așa chip, în­cât să se poate face un fel de mămăliguță. Mămăliguța aceasta, căldicică, se aplică pe partea bolnavă, făcându-se un bandaj. Pentru ca să nu se lipească de corp, se unge pe deasupra cu unt-de-Iemn. Țarul în Franța — Prin fir telegrafic — Plecarea Châlons, 28 Septembrie. Țarul a numit pe d. de Giers maestru al Cu­rței imperiale , pe generalul Fredericks aghiotant general, pe prințul Ortoff, aghio­tant. A dat domnului de Montebello insig­nele în briliante ale ordinului S-tului A­­lexandru Newsky și a remis D-lui Hano­­taux portretul său, cu o dedicație afectuoasă pe care a scris-o sub ochii săi. Pagny sur Moselle, 28 Septembrie. Trenul imperial a părăsit Pagny la unu­­spre­zece ore, fără incident. Darmstadt, 28 Septembrie. Majestățile Lor rusești au sosit azi dimi­neață la 9 ore și au fost primite la gara de familia mare ducală.­ Pe tot parcursul de la gară până la palat, mulțimea le-a făcut o­­vațiuni entusiaste: întreg orașul este decorat. Paris, 28 Septembrie. D-na Faure a sosit aseară la 10 ore și a fost primit în mijlocul ovațiunilor mulțimei. Paris, 28 Septembrie. Ziarele vorbesc de toastul Țarului la Châ­lons în niște termeni cari dovedesc cea mai mare mulțumire. Telegrama Țarului ; răspunsul d-lui Faure Paris, 28 Septembrie Țarul a adresat d-lui Faure telegrama următoare : «Pagny sur Moselle, 27 Sept. 11 ore 40 m. seara «In momentul de a trece granița, țin de a te exprima încă o dată cât de mult sun­tem mișcați, împărăteasa și eu, de primi­rea călduroasă ce ni s’a făcut la Paris. Am simțit inima noastră bătând pentru această frumoasă țară a Franței în frumoasa sa ca­pitală. Amintirea acestor câte­va zile petre­cute printre d-voastră va rămâne adânc gravată în inima noastră, și ve rog să bine­voiți a face cunoscute sentimentele noastre Franței întregi». D-na Faure a adresat Țarului depeșa ur­mătoare : «In momentul când Majestățile Lor părăsesc Franța, țin ca ele să primească noua expresiune a bucuriei ci ne-a cauzat vizita Lor. Urările Republicii franceze în­soțesc pe Majestățile Lor până pe pragul imperiului lor și în tot timpul glorioasei lor domnii». Ful­te scrisori de valoare Demna­zi dimineața, la trenul ce sosea la Montes (Franța) impiegații descoperiră în­­tr’un compartiment, de clas­a I niște scri­sori de valoare, ale căror plicuri fuseseră deschise și conținutul luat. Imediat șefii lor fură avizați, și ancheta făcută de parchetul din Montes a descope­rit că un sac cu bani dispăruse între Sor­­quigny și Lisieux. Acești bani fuseseră trimiși prin mandate poștale din Rouen și din Havre, și erau cu destinație pentru Calvados, și după toate bănuelile, se crede că hoții, după comite­rea furtului, au luat trenul la Lisieux spre a se întoarce la Paris. Sumele furate în acest mod sunt foarte mari. Se crede că hoții au luat peste 500000 de franci. INFORMAȚIUNI LUNI ♦ S’a încuviințat așezarea provisorie, în comuna Bicazu, a spitalului ce este a se înființa în plasa Muntele, din județul Neam­țu.­­ In podgoriile noastre domnește o deose­bită activitate. In Odobești, munca e plătită cu 80 bani până la un leu și 20 bani. Vinurile vechi se vînd cu 2 lei până la 2 lei și 25 bani, iar calitatea de vinuri vechi aflată în depozit la Odobești, Jariștea și Vărsătura se ridică la 90.000 decalitri. De la 6 până la 22 Septembrie, curent, au sosit în Odobești 987 de butoaie goale, cea mare parte din București, Brăila și Galați. De la 6 până la 21 Septembrie, curent, s’au expediat din Odobești 358 butoaie cu vin, cu destinație pentru București, Buzeu, Galați, etc. In timpul acesta, s’a exportat un singur vas pentru Berlin. ♦ Tom­a Cocorescu se numește în funcți­unea de sub-controlor fiscal, în locul vacant. ♦ S’a decis a se repara biserica sf. Voe­­vozî și a se face geamuri celei din dosul palatului, reconstruită de M. S. Regele. ♦ Concursul pentru darea de concesiune de farmacii va începe la 4 sau la 5 Octombre. $ In ultima ședință a consiliului comu­nal s’a votat exproprierea caselor și locu­rilor necesare pentru însănătoșirea acelei părți a Capitalei și prelungirea stradei Nep­tun, făcându-se și un scuar. Totalul cheltu­­elilor se va ui­ca de la 140—150 mii lei. V­ieri, Duminică, s’a inaugurat în comu­na de pe domeniul regal, Sughiț, jud. Il­fov, un nou local de școală, foarte frumos construit. Au luat parte la această inaugurare d-niî­n Kalinderu, administratorul domenilor Co­roanei, și Ștefan C. loan, din partea mi­nisterului de instrucție. ♦ Ni se scrie din Iași că din 108 candi­dați cari s’au prezintat acolo la examenul de’bacalaureat, au reușit numai 51. D. C. F. Robescu, primarul capitalei, a plecat aîastă­ erî la via d-sale de la Valea Călugărească, de unde se va întoarce peste 2 zile. ♦ D. Ion Kinopse, proprietar din județul Buzeu, a dăruit spitalului județului 100.000 lei pentru căutarea bolnavilor. ♦ Oficiul german «Kölnische Zeittung», vorbind despre primire împăratului Frantz- Ioseph în București și despre înfrumuseța­rea Capitalei României, recunoaște că salonul de recepțiune al gărei de Nord, a fost ad­mirabil decorat. «Architectul, care a ornat această gară, zice oficiosul german, s’a întrecut în artă și în gust. Sala se arată atât de cochetă, im­punătoare și, elegantă, în­cât trebuie să ne scoatem pălăria înaintea genialului architect român». ♦ Vaporul englez «Agr», venind din Ale­xandria (Egipt), a fost oprit în rada portului Sulina în observație medicală. Echipagiul este sănătos. ♦ D-ni. Dim. Sturdza, președintele con­siliului și ministrul afacerilor streine , ge­neralul Budișteanu, ministrul de resbel, și general Barozzi, șeful marelui stat-major, au plecat alaltă-seară cu trenul de 11.05, la Galați, împreună cu d. colonel Urseanu, co­mandantul flotilei. Ieri dimineață, d. D. Sturdza, împreună cu cele­l’alte persoane, a visitat portul mi­litar de la Țiglina, și arsenalul Flotilei. La orele 5 p. m., d-ni. Dim. Sturdza, general Budișteanu, general Barozzi și colo­nel Urșianu, s’au urca pe vaporul «România» și s’au dus la Sulina, unde s’au imbarcat pe încrucișătorul «Elisabeta» care a plecat spre insula Șerpilor și apoi spre Constanța. ~ D-niî Dimi. Sturdza, general Budișteanu și general Barozzi, după ce vor asista la manevrale navale, se vor întoarce în Capi­tală prin Constanța. ♦ Consiliul comunal al Capitalei va ține mâine. Marți, o nouă ședință sub președin­ția primarului. ♦ O mișcare va avea loc pe ziua de 1 Oc­tombrie printre casierii generali de districte. ^ D. G. Cantacuzino, ministru de fi­nance, s’a întors alaltă-seară de la Sinaia, unde a fost pentru a supune M. S. Rege­lui tabloul nouilor pensionari ai statului în­scriși la data de 1 Octombrie. ♦ Doi ingineri au sosit din Berlin, pen­tru a supraveghia experiențele cu lumină e­­lectrică de la teatrul din Iași. Aceste experiențe vor începe în cursul acestei săptămâni. moGRQint Șoseaua Kiseleff’, Rondul II Rezultatul alergărilor de ieri La alergările de ieri,—ajutate de un timp frumos pentru acest sport,—a fost un pu­blic nespus de numeros. Toate locurile au fost ocupate. Cursa I juniori.—Biciclete.—2000 metri (8 tururi). Au fost înscriși : E. Dimitriu, Otto Blaschek, Marian Vasile, Georgescu Nico­­lae, Ottonescu Gheorghe și Petre Vladimi­­rescu. Cu toți, cei înscriși, au alergat. Premiul I a fost câștigat de d. Otto Blaschek, al douilea de d. E. Dimitriu și al treilea de d. Petre Vladimirescu. Cursa II.—Profesioniști (Națională).—Bi­ciclete.—3.­000 metri (9 tururi). Au fost în­scriși d-ni: Alois Pucher, E Montesi, De­­metru Vlădoianu și J. Mihăescu. Toți cei înscriși au alergat. Premiul întăi de 100 lei a fost luat de d. I. Mihăescu, al douilea de 50 lei a fost luat de d. Montesi și al treilea de 25 lei de d. Vlădoianu. Cursa III.—Amatori. — Biciclete. — 3000 metri (9 tururi). Au fost înscriși d-nn: Her­nia Hariton, Nițulescu și Revent (Luchian). Toți cei înscriși au alergat. Premiul ân­tăî a fost luat de d. Nițulescu, al douilea de d. Luchian și al treilea de d. Hernia. D. Hariton, care rămăsese în urmă, s’a retras din pistă. Cursa IV.—Profesioniști.—Internaționa­lă.—Biciclete 4.000 metri (12 tururi) Au fost înscriși d-niî J Mihăescu, Deme­­tru Vlădoianu, Nițulescu, E. Montesi, Max Reheis, (biciclist bavarez) și Alois Pucher. Au luat parte toți cei înscriși, afară de Nițulescu. Premiul ântăl,­lei 150, a fost câștigat de d. Max Reheis (alergător bavarez), al doui­lea, de 75 lei, d. Mihăescu și al treilea de 25 lei de d. Montesi. D. Max Reheis a întrecut pe Mihăescu numai cu un lat de mână. La această cursă a mai fost o primă de 40 de lei, oferită de un membru din co­mitet dacă ea va fi efectuată la 5 minute, dar fiind­ că ea a depășit de acest timp, prima n’a fost luată de nimeni. Cursa V.—Quadruplete.—2.000 metri (6 tururi), înscriși la âneia quadrupletă: J. Mi­hăescu, Cantili, Niță Ioan și Montesi, și la a doua quadrupletă: Demetru Vlădoianu, Pucher, Hariton și Nițulescu. Premiul ântăi a fost câștigat de qua­­drupleta Vlădoianu. Cursa VI.—Profesioniști.—Internațională. Tandem.—5.000 metri (15 tururi). Au fost înscriși și au alergat: J. Mihăe­scu— Vlădoianu și Max Reheis—A. Pucher. Premiul ântăi, cu suma de lei 100, a fost luat de A. Max , Reheis — Pucher, iar al douilea cu suma de 30 lei, de d. Mihăescu— Vlădoianu.* Duminică 6 Octombrie vor avea loc marii alergări naționale și internaționale. La aceste alergări vor lua parte cei mai renumiți alergători din țară și din străinătate. D. Mihăescu, care a fost întrecut cu foarte puțin de Max Rebeis, (alergătorul bavarez) a provocat pe acesta la un mare. Cursele de la Velodromul Român din ziua de 6 Octombrie, promițând a fi cât se poate de interesante, îndemnăm publicul bucureștean, doritor de ast­fel de petreceri unicele in țară, de a lua parte la aceste alergări, când va avea loc și matc-ul dintre d. Mihăescu și Max Reheis. * 5 — 28 Septembrie — Edinburg.— Continuarea discursului lordu­lui Rosberg Continuând discursul său, Lord Rosberg dovedește impracticabilitatea propunerii de a detrona pe sultanul și exprimă dorința de a ajunge la înțelegere cu Rusia, dar se pronunță în contra propunerii de a transfera Rusiei administrația câtor­va părți ale Armeniei. Lord Rosberg nu poate să consimtă la propunerile d-lui Gladstone care este cauza indirectă a demisiunei sale. Declară că se va opune cu înverșunare la ori­ce interven­­țiune isolată a Englitezeî în Orient, ceia­ ce ar aduce un rezbel european. Londra.— Părerea ziarelor Cea mai mare parte a ziarelor, aprobă a­­titudinea luată de lord Rosberg în cestiunea orientului. Atena. — Impedicarea debarcărei insur­genților Poarta a trimes două torpiloare pe coas­tele Macedoniei, pentru a împedica debar­carea insurgenților. Paris.—Numire Mai multe ziare confirmă știrea în pri­vința numirea d-lui Schischkin, ca ministru al afacerilor străine, numire ce s’ar fi făcut alaltă­ erî. Paris, 28 Septembrie. D-na Hanotaux a primit după amiazi pe d-na Schischkin cu care s’a întreținut mai mult timp. Berlin.— Germania și Rusia Mai multe ziare constată că la ambasada rusească, nici o preparativă nu lasă să se prevadă vr’o vizită apropiată a Maiestăților Lor rusești. Darmstadt. — Numire Marele duce a numit pe Țar șef al regi­mentului de dragoni nr. 24.­ Berlin. — Urcare de scump. Banca imperiului a urcat scumptul său la 5 la sută. Tours. —înmormântare înmormântarea generalului Trochu s’a fă­cut în mijlocul unei afluente mari, dar a fost foarte simplă. D. Faure era reprezen­tat. Guvernul trimisese o coroană. Londra.­ Proiect de moratoriu Se anunță din Rio-Janeiro ziarului Times că din cauza dificultăților situațiunei comer­ciale și financiare, guvernul a supus con­gresului brasilian un proiect de moratoriu pentru 8 luni și un proiect privitor la spo­rirea impozitelor. Viena.— Din Camera Seniorilor Cu ocazia discuției proiectului de reformă a impozitelor, Camera a respins o propunere a comisiunei sale, care cere suprimarea paragra­fului privitor la publicitatea registrelor de im­pozit, admis de Camera deputaților, a­ a­poi a admis legea în totalul ei,—după proiectul Camerei deputaților,—după un discurs foarte aplaudat al ministrului de finanțe, Sofia.— Depeșă de mulțumire Cu ocazia decorărea tuturor membrilor a­­genției diplomatice rusești de către prințul, spre a comemora ziua intrării Țarului în Franța, gerantul agenției, d-na ’Bopkiné a adresat prințului o depeșe de mulțumiri, la care acesta a răspuns în termeni foarte căldurosi. PRESĂ HOMAHA Adevărul, vorbind despre o alianță ce s’ar fi Încheiat în castelul Peleș între regele nostru și împăratul Frantz Iosef, zice că ea este un tratat de alianță rușinos pentru România, un fel de încorporare militară a țarei noastre la Austro- Ungaria. Constituționalul zice că regimul liberal a dovedit incapacitate destulă, și mai onestitatea ca­valerilor liberali se desvălue cu prisosința. Dreptatea se exprimă ast­fel despre d. prim­­ministru Sturdza : «Acum el se consolează cu laudele ce-i aduc gazetele lui, acele gazete a că­ror independență stă în raport indirect cu tira­­giul lor și în raport direct cu anunciurile ofi­ciale». Epoca găsește că a trecut vremea cea dulce a serbărilor strălucite și după ea a venit vre­mea cea amară — mai­­ amară de­cât se vor fi așteptat mulți. Din înălțimile scăldate în razele soarelui ale serbărilor împărătești, colectiviștii s-au întors iarăș în noroiul lor,—sfârșește con­fratele. Gazeta zice că miniștrii liberali numai de la conservatori și de la ziarele lor n’ar putea să primească pilduri sau povețe. Lumea Nouă zice că se bucură de ordinul dat de ministrul de războiu ca să se pue capăt bătăii în armată, dar totuși sfătuește pe soldați să aibă grija de a trimite­ la redacție denunțări asupra tuturor barbariilor, ca să se poată vedea seriozitatea cu care cei de la cârmă au de gând să-și facă datoria. Liga Ortodoxă protestează în contra deciziei Poștei, de a nu elibera nici bani, nici corespon­dența ziarului și aceasta din cauză că d. Vaian a spus că el e proprietarul acestui ziar, L’indépendance roumaine publică în loc de revistă niște memorii iscălite de d. Carol-Adolf­ Cantacuzen. Naționalul se ridică în contra d-lui Fleva care cere de la guvern lămuriri categorice asu­pra alianței dintre România și Austria, și zice că d. Fleva are pretenții absurde ca guvernul să lămurească această știre de fantazie a unui corespondent de ziar din străinătate. Presa spune că regele vrea ca să se facă o remaniere în guvern și aceasta spre a eși mai mult la iveală neputința liberalilor, și ast­fel a se schimba regimul. Românul a apărut ca număr literar. Timpul zice că guvernanții răspândesc prin ziarele străine tot felul de știri și aceasta fiind­ că vizita imperială s’a resfrînt numai asupra tezei dar nu și asupra partidului liberal. Voința Națională zice că într’adever că există o criză,’dar nu guvernamentală, ci o criză prin care trece opoziția și organele ei de publicitate. Ziarele din provincie Evenimentul (Iași), vorbește despre convenția consulară ce s’a încheiat între România și Ger­­cia, și crede că e de datoria guvernului de a declara ce este adevărat din toate svonurile puse pe socoteala acestei convenții. Galații, vorbind despre vizita d-lui Stolojan la Galați, zice : «Ceea ce a obținut d. Stolojan în Galați, care l’a și mulțumit peste măsură, este amânarea întrunirei orășenilor pentru o altă zi nehotărîtă și nimic mai mult. Urăm guvernului ca ast­fel de reușite să obțte în toate întreprin­derile sale în politică». C?r@aib­a finaiaeiar« Foarte puțin lucru e de zis despre disposi­­țiunile actuale ale târgurilor din străinătate ; ele nu s’au modificat de fel în cursul săptămâ­­nei de­oare­ce situațiunea generală nu s’a schim­bat de­cât foarte puțin. Bursele stau supuse tuturor eventualităților ce comportă încă crisa monetară de la Londra și crisa orientală. Târgul Londrei a fost slab și a influențat și pe acela al Parisului. Berlinul s’a amestecat și el prin vînzări provocate de scumpirea raportu­rilor prin liquidația de finele Septembrie. Rentele franceze sunt cam desitante; consoli­date din nou în scădere, 109.50, fondurile ruse căutate, iar otomanele în progres. Arangjamentul tractatului italo-tunisian a produs peste tot locul un bun efect și rentele italiane au profitat cu deosebire. In ce privește fondurile române la Paris și la Berlin, cu toată nestatornicia târgurilor, ele sunt cantate cu preferință în urcare, favorizate de excelenta noastră situație economică și de starea satisfăcătoare în care se găsește tesaurul public român. 5 °­# român face la Berlin 100.50, iar la Paris 100.45 . 40­, din 1890 cotează la Berlin 87 40 , acela din 1891, 87. 60 iar cel din 1896, 87. 30. La Paris 40.1, face 98.50 iar acela din 1896, 87.20, mai toate cu tendințe de urcare. Exportațiunile noastre de cereale continuă pe o scară întinsă și dau loc la o mișcare cum de mulți ani nu s’a văzut, ast­fel că balanța de co­merț pe anul 1896 promite a se încheia în fa­voarea exportațiunilor. Din această cauză nu­merarul este abundent și rentele noastre cotează în urcare : 5 *10 perpetuu 102 ’1l.­­ 5 eL amortiza­bil 100 3L ; 4 ° 10 împr. 32 milioane 87 ’[4 ; 4 •[* împr. 274 milioane 87 '12 ; 6 °­9 Rural convertit 102 s|4 cu sentințe de a atinge 101.. La 1 13 Oc­tombrie 1896, va avea loc tragerea la sorți a acestor din urmă titluri. La 1 Octombre st. n. a avut loc tragerile la sorți ale diverselor împrumuturi cu rentă amor­­tisabilă 4 și 5 °­,. Plata titlurilor eșite împreună cu aceia a cupo­nului de Ianuarie 1897, se va face cu începere de la 1 Ianuarie 1897. Municipalele de Bucuresci fac 5 ° 10 din 1883, 951­,­­ acele din 1890, 961­ , iar 4M, ° 10 din 1896 92—91. Pensiunile se mențin ferm la 292 — 290 ; oblig. 6*|„ Bazalt la 97—97”|.. Târgul Creditelor fondare a fost toată săptă­mâna neîntrerupte : 50|0 fond­ar rural 93s|4 în urcare. 5 °|0 fond­ar urban de București 89 con­tra 88.70 acum opt zile. Fond­arul de­ Iași 5 ° 1 0, 83. Direcția Creditului fond­ar Urban de București face cunoscut că la 16/28 Octombrie 1896 va avea loc tragerea la sorți a scrisurilor sale fondate 5 ° 1 C. Direcția Creditului Fonc­ar Rural anunță și ea tragerea pentru ziua de 19 (31) Octombre 1896. In compartimentul acțiunilor, Băncile Națio­nale au progresat cu 20 franci în cursul săptă­­mânei din causa Bilanțului său foarte favorabil, ele au închis cu 1670—1678 termen contra 1635 —1640 săptămâna trecută, Băncile Agricole cău­tate 222; Dacia-România 434—435 ; Naționala de Asigurare 457—455 ; Bazaltul Artificial 305 —295 ; Construcțiunile 201—200: Patria de Asi­gurare în sine 115—110. In devise cotăm : Dec : Londra 35.12.14 ; Paris 99.87IL ; Viena 2.10; Berlin 123.35; Belgia 99.70.—Trei luni: Londra 24.25 ; Paris 99.35; Viena 2.073­4 ; Ber­lin 122.20 ; Belgia 99.10. 1§1 € 3 viade 2 PERECHI DE CASE situate în calea Flo­­reasca No. 47, construite într’adins pentru vân­zare. •— Adresa : Galea Floreasca No. 1 sau str. Putu­ele piatră No. 4. 1­610 ia Marțî, 1(13),Octombrie 1896. SI ® ARENDAT de acum Moara cu turbină de la moșia Flo­­reasca lângă București, cu eleșteu, restaurant, grădini, încăperi bune de locuit și magazii pen­tru producte. Asemenea se arendează și fabrica de cără­midă cu carierile de nisip și pietriș tot pe Flo­­reasca, de lângă șoseaua Ștefan-cel-Mare, cu în­cepere de acum. Sunt și locuri de vânzare pen­tru case, prăvălii, etc. Adresa : Strada Romană No. 19. 611 12 Pentru un INSTITUT de fete se închiriază casele d-lui doctor Pas­­tia, din București, strada General Flo­­rescu No. 6, dimpreună cu mobilierul. 621­3 m v ceketi­­ ®a APA MINERALA ' MEJbEDBC (Buzeü) Aprobată de înaltul consiliu, de higiena FERUGINOASA-FOSFATATA Suverană pentru Chiorosa (Anemia) și puter­­­nică în contra perderea puterilor organice. Depoul general la: Chartreuse Montandon la Filaret, București 405­45 D-na Socot. S. este rugat a ne înapoia ceasoarnicele pe cari i le-am încredințat. mwosni ■a.si Mitruxmmtaaua Circul Regal Român CESAR SIDOLI a fost la Brün, Cracovia și acum se află la Lemberg, unde, cu cei o sută de cai și o sută cinci­ zece artiști de primul rang ai săi, a obținut și obține necontenit cele mai mari succese. In curând va veni în București, unde va da obicinuita serie de reprezentații. A nu se confunda prin urmare acest mare circ, cu circul George Sidoli, care se află actualmente în Capitală. D­ucându-mi la d-na Marița Alexoiu, din str. Nisipar No. 2, mi-a ghicit prin cărți tot a­­­deverul din trecut și din prezent și spre re­compensă o public în jurnal. Maria N. Manu. Din caua plecărei Se vinde mobilierul a mai mul­tor odăi din str. Traian No 158. 626­­­2 O­enfiorsifa închiriază și altei aubiciciie societăți localul său pentru ședințe. A se adresa la magazinul G. Bor­­neanu, str. Carol I No. 42. 6354 S3 oalele ,ecsip ete neputința Hân­seâteascâ Se vindecă după cele mai nouă metode, radi­cal și fără durere și împedicare, dupe experiență de 24 ani de specialitate în boli lumești — No. 1, STRADA EMIGRATA, No. 1. — intrarea numai prin strada sfinții Voevo. Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. CASA DE SANATATE 51, Strada Teilor 5­ — Consultatiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHÍLITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 40—12­ dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Se altoesce (vaccinează și revaccinează) cu cel mai proaspăt și sigur vaccin. Consultățiunea numai 1 leu Fumegațiuni, remediu sigur contra boalelor syphilitice. CASA DE BĂBUTATE 51, Str. Teilor, 51 Domnu doctor Rapaport special In boalele de copil, dă consultatiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Se altoesce (vaccinează și revaccinează cu cel mai proaspăt și sigur vaccin. Consultațiunea pentru srad­ 1­lea La 2 Octombrie 1896 Se vor vinde prin licitație la trib. Ilfov sec­ția de notariat trei perechi de case într’o curte, str. Popa Tatu No. 30, drumul principal din oraș la gară, colț cu noua str. Neptun, posițiune admirabilă pentru prăvălii. 627 6. Doamnele și domnișoarele sunt rugata a vizita atelierul de croitorie din strada Teilor No. 164. DE ÎNCHIRIAT O pereche de case în strada Romană 65 com­puse din patru camere, o anticameră, bucătarie, odae de servitor, pivniță, magazie, grădină și instalație de apă. Chirie anuală 1200 lei. BASTOANE! BASTOANE! Mare și bogat asortiment de bastoane cu pre­țuri excepțional de eftin se găsesc la adminis­trația ziarului «Universul» str. Brezoianu No. 11 și în Sucursala calea Victoriei No. 102 vis-a- vis de Palatul Regal. . ____ _... Dr. THOR

Next