Universul, noiembrie 1896 (Anul 14, nr. 259-284)

1896-11-01 / nr. 259

, Auul ».—No. 259 JEfcoalete seoi*ete îl’eșml­isața I­ân­­ăi«a$ea Se vindecă după cele mai noul metode, radi­cal și fără durere și împedicare, dupe experiență de 24 ani de specialitate în­ boli lumești i­. TN­­O­R — Ko. 1. STRADA EMIGRAȚII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevos Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc Separat de așteptare pentru fie­care. ISS Bootor RAPP APORT SPECIAL PENTRU BOALE DE COPII — Str. Pensionatului No. S — lCon.sTS.rfca.ț­ăa.aa.a <3L& la. S — 7 p. m. 519 (30) Doctor P. A. Șerbănescu Membru al Societăței de Ophtalmologie din Paris — STRADA POPA­TATU No. 69 — Specialist îbi bioane de penaj, gât, Mas și m­edi­l Consultatiuni pentru boale interne și siphilitice — De la 2—6 p. m. —­­Pentru cei din provincie, consultații și prin corespondentă j 711 ’ 12 ! Doctorul Steinhart Special pentru boale de copil — Str&dLa Carol 2STO. ©2 — 743 (30) Doctorul D. BEBEL MALADII INTERNE ȘI DE COPII — Calea Moșilor No. 59 — (Intrarea prin strada General-Florescu) Consultațiuni de la orele 1__ 3 p ^ fE­ntru saraci gratis — ^42 (36) P­FPIPIFPS de a avea. Dinții extrași, alo­­r fi «/A­l­ui eCa solut fără durere printr’o me­todă nouă, vi-o procură doctorul I. Braunstein, medic și chirurg, specialist în boale de gât,­­gurii și dinți. — Consultații de la 8—9 și de la 3—5 —­­ STRADA COLȚEI No. 14­734 C A 8 ĂIdFsaN­AIA T e’ 51, Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Bcalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Se altoesce (vaccinează și revaccinează) cu cel mai proaspăt și sigur vaccin. Consultațiunea numai 1 leü Fumegațiuni, remediu sigur contra boalelor syphili­tice. POLICLINICA de COPII CASA DE SĂNĂTATE 51, Str. Teilor, 51 Domnu doctor h­a raport special în boalele de copii, dă consultațiuni in toate zilele de la orele 3—4 p. m. Se altoesce­­ vaccinează și revaccinează cu cel mai proaspăt și sigur vaccin. Consultațiunea pentru săraci 1 leu. ■v* DEPOZITUL DE VINURI IULIUS S. ROSENTHAL a7, Strada Sf. Vineri, 17 —trimete la domi­ciliu vinuri de masă, pe Următoarele prețuri: Vin alb de Odobești, din vii de prinț. Șutzu 0.60 Vin alb de Drăgășani (Dealul Oltului).­ . . 0.80 Vin negru de Nicorești ....... 0.80 Vin negru de Orevița........................* . 1.00 Oțet de vin natural, garantat....................0.40 Specialitate în cognacurî, ramuri streine, li­­queruri, spumă de drojdie, tescovină, etc. Vinuri negre vechi în butelii, 15 lei vadra. Vinuri Bordeaux, plantat în Drăgășani, vechi, de 5 ani. Butelia de 1 litru, 2 lei. 754 5 "V7,imitați Croitoria Centrală, Pasagiul Român unde a sosit pentru sezonul de toamnă și iarnă un bogat asortiment de stofe fine pentru co­menzi cu prețuri ieftine. Efectuează asemenea și Molie pentru magistrat­ 600 (20)*1 DE VÂNZARE Mai multe terenuri de diferite mărimi și în diferite strade din dosul spitalu­lui Colentina, precum și mai multe case, prăvălii, etc., sunt de vânzare.— A se adresa în strada Luminea No. 37. 732 10 5 Bani ft Capitals, 10 Bani ín indețe *r-tutuit* n~-ii­mT iM­ iniiJnininii«»"Tl..m .m ni.i.ni. "imn ^ÎMW^i»!® I­îî9»«JfȘÎ^ g CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Joui 31 Octombrie .—Ap. Stahie și Amfie Catolic Joui 12 Noembrie.—Martin P. Res. soarelui 6.54 Ap. soarelui 4.34 Crima oribilă de la Buciumi. —(Vezi explicația). București, 3­1 Octombrie Pământurile țărănești Sunt ani de zile de când, prin acest or­gan, am semnalat răul colosal de care sufer țăranii, din pricină că pământurile date lor prin legea de la 1864, n’au fost nici­odată hotărnicite individual și pietruite, conform dispozițiunilor legei. In nenumărate rânduri am arătat cum ță­ranii nu posedă tot pământul ce li s’au dat și pentru care au plătit dreaptă răscumpă­rare, fiind-că, neexistând hotărnicire, au fost încălcați de marii proprietari, sau chiar și de cei mai puternici dintre ei. In sfârșit, ni s’a urît cerând în fie­care an, să se revizuiască inginerește pământurile de la 1864 și să se dea țăranilor lipsurile ce se vor constata. Nici­odată până acum­ n'am avut însă fe­ricirea ca reclamațiunile noastre legitime să pășească în presa de partid. O întâmplare, un început de revoltă țărănească în județul Teleorman, face acum pe o gazetă guver­namentală să bage de seamă răul, și să ceară îndreptarea lui. Iată despre ce e vorba, după relațiunea pe care o dă acest ziar : «Un incident agrar, care ar fi luat pro­porții grave, s'a întâmplat zilele trecute în­­tr’un sat din județul Teleorman. Cauza este aceiași, care se repetă aproape periodic de la 1864, data aplicarei legei rurale, adică neînțelegerile dintre posesorii de moșii și locuitorii împroprietăriți pe acele moșii, în privința delimitării pământurilor. «Acest nou caz de conflict agrar, arată că o intervenire din partea Statului este ab­solut necesară. «Dar să istorisim faptele: «Pe moșia Ștefănești, din jud. Teleorman, fosta proprietate a răposatului Rădulescu, țăranii fuseseră frustați, cu 37 pogoane, prin delimitarea de la 1864 a pământului cuvenit lor după legea rurală. «La început această lipsă n’a fost simțită. Mai târziu, când țăranii au angajat pe ingi­nerul Lupulescu, ca să le măsoare și să le împartă individual pământul, s’a constatat că le lipsesc acele 37 de pogoane, lipsă pe care proprietarul Rădulescu consfințise a le-o împlini. In acest scop inginerul a și în­semnat prin movili partea cuvenită locuito­rilor. «După moartea lui Rădulescu, moșia, tre­când prin moștenire, în proprietatea d-lui D. Orbescu, fostul primar al Capitalei, a­­cesta n’a mai voit să recunoască dreptul țăranilor asupra acelor pogoane, silindu-i ast­fel să-i facă proces de revendicare. «Țăranii neavând cu ce susține judecata, și întemeiați pe dreptatea lor, s’au pus cu toții și au arat acele 37 de pogoane până în movilele făcute de inginer. D. Orbescu reclamă administrațiunei locale respectarea dreptului său de proprietate. Cum a pro­cedat cei chemați a restabili posesia d-lui Orbescu nu știm. Știm numai că a recurs la forța publică, și numai mulțumită pru­denței și tacticei d-lui lt.-colonel Dănescu, s’a putut evita conflicte față cu atitudinea prea agresivă a țăranilor». * * * Pe noi ne bucură foarte mult că răul a început să fie simțit și în cercurile guver­namentale și nu dorim alt­ceva de­cât ca să­ i se pue cât mai curând capăt. Măsura pe care organul guvernamental o propune în acest scop, ni se pare insufici­entă. Iată un adevăr ce propune acest ziar: «Cazurile de această natură sunt nume­­meroase în țară și ele au dat naștere nu numai la nemulțumiri, dar chiar la grave incidente agrare. Țăranii nu pot lupta în procese cu proprietarii, căci ,nu le pot sus­ține cu toată dreptatea ce au. «Guvernul național-liberal ar trebui să vină, printr’o lege, ca să se constituie arbitru în toate neînțelegerile ce au ca bază neapli­­carea sau nedreapta aplicare a legei rurale, între proprietari și țărani» Chiar dacă s’ar face aceasta, dezlegarea chestiunii, în întregul ei, s’ar amâna pe cine știe câtă vreme. Noi nu vedem soluțiunea practică și se­rioasă de­cât în revizuirea tuturor pămân­turilor țărănești. DIN ANGLIA [Corespond. particulară a ziarului a Universul») Londra, 27 Octombrie. Pedepsirea lui Li-Hung-Ciang Aci ca și în toata Europa a produs o mare mirara vestea despre pedepsirea lui Li-Hung- Ciang, vice-rege al Chinei, care de curând a vi­zitat Europa și care, îndată după întoarcerea sa în China, a fost numit ministru de externe al vastului Imperiu Chinez. Toți se întrebau care să fie cauza unei așa disgrații. Insă aci în Anglia cel puțin, opinia publică se ocupă prea mult de afacerile Chinei, vecina imediată a In­diei, pentru ca ziarele să nu caute a da cât mai curând lămuririle necesare. Ast­fel iată ce s’a aflat: Toată caravera cu Li-Hung-Ciang își are izvorul în posițiunea pe care Li-Hung-Ciang caută s’o ca­pete la­ curtea chinezească. G­­a mai mare influ­ență o are acum la curte fosta împărăteasă re­gentă Tsi-An, a doua nevastă a răposatului împărat Ghienfung și mătușa actualului împărat Kwangsu. Când a murit, în anul 1875, urmașul lui Chienlung, împăratul Tungtze, Tsi-An a de­venit a doua oară regentă luând epitropia asupra lui Kwangsu, fiul surorii sale, hotărît ca urmaș la împărăție și care era atunci numai în vârstă de 4 ani. Vineri 1 (13) Noembrie 1896. i ESS«* Acum cinci anî Kwangsu a­­ luat...el- Însuși în mână frânele guvernului, iat’íceta­'recentă Tsi- An s’a retras din afaceri. Totuși dânsa, din cauza înrudirei sale cu împăratul, posedă și azi o mare influență nu numai asupra acestuia, ci și a întregei curți și a miniștrilor. In toate a­­facerile de stat trebue să-șî spună și eu cuvîntul. Toți trebue să țină seamă de dânsa nu numai pentru că e rudă cu împăratul, ci și pentru că împărăteasa cea tînâră e o nepoată a ei, care o ascultă în toate. E lesne de înțeles că în așa împrejurări tre­buiau să se producă neînțelegeri, desbinări și certe la curte. Ba încă certele s’au întins foarte mult printre miniștri și mandarini. S’au format două partide din care unul e de­votat fostei regente, căutând a’î susținea influ­ența pe toate căile, pe când cel-i’alt se silește să emancipeze pe împărat de influența mătușei sale; însuși împăratul, care de alt­fel, precum se spune, nu trăește de loc bine cu nevasta sa, stă între aceste două partide dându-se când la unul când la altul. Li-Hung-Ciang, care mai înainte a fost «per­sona gratissima»­a fostei regente, și consilierul ei intim, a ascultat de impulsiunea inimei sale, și de tradițiunile chinezești, punându-se acum din nou la dispozițiunea fostei regente. Dînsul a făcut ex-regentei o vizită, lucru de care s’a fo­losit dușmanii săi pentru a întărită pe împărat contra lui. Acești dușmani au sfătuit pe împă­rat să destitue pe Li-Hung-Ciang din toate func­țiunile sale, însă, împăratul, considerând că nu mai are un om așa de capabil căruia să’l în­credințeze conducerea politicei exterioare, s’a mulțumit să’l pedepsească numai cu oprirea le­­fei lui pe un an. Foametea in China Din India vin următoarele știri îngrijitoare: Prețul alimentelor e deja de două ori mai mare de cum era acum 2 ani pe vremea asta și asta în toate provinciile de­­ Nord-vest, cari au sin­gure ele o populație de peste 40 de milioane de locuitori. Sărăcia o să devie în curend și mai mare, chiar dacă plouă. In Pendjab recolta de primă­vară șși YvS lO­­ au deosebire la drap ' flea­ în altă re­coltă Strî­ ufécuințează pentru plata angaralelor. Acolo situațiunea se poate îmbunătăți­­ dacă va cădea ploaie. In cele­ în alte părți însă pământul e așa de crăpat de secetă și iarba așa de uscată, în­cât ploaia nu mai poate să îndrepte nimic a­­nul acesta. Oamenii rătăcesc flămânzi prin pă­duri, unde cad pradă fiarelor sălbatece. Anima­lele fag pe câmp. Guvernul indian a luat măsuri grabnice pen­tru ajutorarea nenorociților. Insă e foarte mult împiedecat în asta de obiceiurile de castă. Indienii nu vor să se lase a fi ajutați. Dânșii nu vor să lucreze la un loc cu alții la­ clădirile pe cari le face guvernul numai pentru ca să le dea de lucru. Bolnavii preferă să moară în drum de­cât să intre în spitale, unde sunt doctori eu­ropeni. D’a lungul fluviului Indus s’au înființat până acum trei­zeci de bucătării populare unde nevo­iașii găsesc supă și pâine. Celor cari nu vor să lucreze nu li se dă mâncare de­cât trei zile. Chinezii la judecată Ediția care apare la Londra, a ziarului «New­ York Herald» publică următoarele : Intr’o sală de tribunal stau pe banca acuzați­lor opt chinezi cu coade lungi, de meserie spă­lători. Dînșii au fost surprinși pe când jucau Pan-Fan, un joc de cărți chinezesc, aspru oprit. Cea mai mare parte din asistenți sunt chinezi cari ascultă cu nepăsare desfășurarea procesului. Vinovații sunt osândiți la câte zece dolari a­­mendă. După condamnare, chinezii cari ascultaseră la proces, se grămădesc înainte și se amestecă cu condamnații. Când judecătorul vrea să le încaseze amenda, după obiceiu, nu mai putea să recunoască între toți chinezii pe cei opt condamnați. Poruncește atunci la casier ca să închidă u­­șile. — Nimeni să nu iasă. Ușierul Încuia toate ușile. Atunci președintele zise : — Dacă cei opt condamnați nu vin acum aci pe banca acuzaților, atunci toți chinezii vor plăti amenda totală de 80 de dolari. Pe bancă nu s’a dus nimeni. Dar îndată toți chinezii au scos pungile și au plătit toată amenda, până la o para, dovedind ast­fel că jocul în cărți Fan-Fan le este la toți plăcut și nu vor să-l părăsească. West. CRONICA O căsătorie forțată E Duminecă. La biserica Albă, din calea Victoriei, e strânsă o mulțime de lume. Din ce în ce numărul se înmulțește, și peste puțin timp biserica e așa de plină, în­cât noui sosiți se opresc pe scara bisericei. E o nuntă. Invitații sosesc mereu și cu toții așteaptă sosirea miresei. Un cupeu se oprește la scară, și din ea, îmbrăcată în alb, se scoboară mireasa, fru­moasă ca un înger. Perul ei, negru ca abanosul, e împestri­țat de beteală aurie. Me apropie să o văd la față . e Constanța. Curios să văd ginerile, pătrund cu mare greutate în interiorul bisericei și ajung a­­proape de altar. Nu departe de mine, zăresc pe Marioara, la brațul soțului ei. Știind­ o prietenă bună cu Constanța, mă apropia!. — Se mărită Constanța?

Next