Universul, februarie 1897 (Anul 15, nr. 27-50)

1897-02-01 / nr. 27

Anul XV.—No. 27. P Bifflî­­n Capitali­, 10 Bani în județe Sâmbătă, 1 (13) Februare 1897 1$ oalei­e secrete fiesc giuli­ta Bârstească Se vindecă dupe cele mai nouă metode, radi­cal și fără durere și impedicare, dupe experiență de 25 ani de specialitate în boli lumești I*r. T i­. © II — No. 1, STRADA EM1GR.ATU, No. Í. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevos Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Doctor CAAINICEANU MEDIC-OCULIST Strada Fontanei No. 5 (casa generalului Dunca) Consultatiune de la 1—3 p. m. 935 Dr.I.POENAIKII Cu o practică de 6 ani în serviciile de spital ale d-lor Prof. Assaki și Stoicescu — STRADA ROMANĂ’ No. 22 — Consultațiuni pentru ori­ce boale da la 1—3 p. m. Gel fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația ; de asemenea au un spățământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai­ noi 219 Ir. Sterie N. Ciurea IX Pelikangasse—No. 10, Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu spe­cialiștii de la facultatea de medicină din Viena. 381­0 Boalele de piele, boalele lumești (siphi­ fitis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la DOCTOR FIK11M Specialist ln boale de femei, copii și ochii — CALEA RATIO­VEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1048 12 Doctor HARALAMB MEDIC AL SPITALULUI GOLDEA Boale da pieie și sifilitice Boale de femei S’a mutat strada Renaștere­ No. 3 Consultațiuni de la 2—5 ora 8637 DOCTORUL GALINII de la Facultatea din Paris Special pentru boalele de stomac — 27, Strada Doamnei, 27 — Consultațiuni de la 2—4 812 ’ 75 Doctor Volescu DENTIST Fost șef de clinica, la Facilitatea dentistică din Plitadephia (America) S’a mutat STRADA REGALA. No. 10 (etagiul l-iu) 583­36 BECTOR I. BRADHSTEÎl" FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de gură și dinți in New-York De 18 ani specialist în boalele de gât, gură, nas și urechi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTE SI­A (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevetămetoare, insă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultațiuni de la 8—9 și de la 3—5 p. m. — STRADA COLTEI No. 14 — 1021 25 DOCTORUL QOBILEVICI de la facultatea de medicină din Paris Special in BOALE de FEMFI si COPII M­AJIOS Consultațiuni în toate zilele de la 2—3 p. m. IS, STRADA CAROL, 18 1012 39 t Doctor MA­Uris­CI­U LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boabe Memo femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 ■— S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea fasp cunoscut că tratează ca sudc­es boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Vineri 31 Ianuarie. — Sf. Ciril și loan, făc. de minuni. Catolic Vineri 12 Februarie. — Eulalia. Res. soarelui 7.6 Ap. soarelui 5.23 București, 30 Ianuarie. Pensiunile m­untene-comanale Apreciând proiectul de lege al guvernului cu privire la pensionarea funcționarilor co­munali și județeni, am făcut apel la aceștia să ne comunice observațiunile lor spre a le putea pune în vederea celor în drept și a ajuta ast­fel ca chestiunea aceasta să fie re­zolvată în chip mulțumitor. Apelul nostru a fost ascultat și din dife­rite părți ale țărei am primit scrisori asu­pra acestei chestiuni. Dăm astă­zi următoarele: Din Botoșani ni se scrie : «Funcționarii comunali și județeni din Bo­toșani, vă mulțumesc din inimă pentru bună­voință ce ați avut, d’a le îmbrățișa cu căl­dură justa lor causă și vă roagă a le purta și pe viitor acelaș viu interes și dragoste, susținând și apărând această sfântă causă până la definitiva ei tranșare, în mod just și echitabil, după cum merită, și să dea d-zeu, ca și cele­ l’alte jurnale să fie inspi­rate de aceeași solicitudine de care a’fî fost d-voastră­ și să ne susție cu aceeași bună­voință și tărie. «Acuma, profitând de buna d-voastră voință de a cunoaște și părerile funcționa­rilor în privința proiectului depus de Mi­nister, avem onoare a vă comunica : «Funcționarii acestei comune și județ, în unanimitate au opinat următoarele: Dacă Pictorul Muncaci.—­Vezi explicați: s’ar putea obține aprobarea de Cameră a proiectului depus în sesiunea trecută de către cei 42 d­ nî deputați, proiect care s’a și aprobat de secțiuni și a fost numit și ra­portor d­e deputat Gorgos, ar fi foarte bine, însă, din fatalitate, n’a apucat a se vota și de cameră atunci, căci acel proiect, singu­rul întrunește toate condițiunile, care ar putea satisface toate drepturile și interesele funcționarilor, fiind-că prevede ca să’și în­­tinză casa de pensiuni a statului administra­ția și asupra județelor și comunelor, adică să încaseze reținerile și să servească pensiunile, prevede unificarea anilor ser­viți de funcționari la stat, județ și comună la un loc și formând un tot. Aceasta e ab­solut necesar, fiind o mulțime de cozuri în care cine­va a servit 9 ani la stat, 9 la ju­deț și 9 la comună în total 27. Ei nu se pot bucura cu tot acest îndelungat serviciu de nici o pensiune, neavând măcar 10 ani la aceeași autoritate, și chiar dacă ar avea de la una pentru 10 ani, pentru ce să piardă cei 17 ani serviți la cele­l­alte două autori­tăți. Căci cine poate judeca, dacă este po­sibil ca un funcționar să servească la aceeași comună și județ 30 de ani, și chiar dacă se găsesc atari cașuri, sunt foarte rare, pe când la sfat, ori­unde ar fi permutat func­ționarul, de la un capăt la altul al țăreî, și în ori­ce funcție, toț­i se țin anii serviți în seamă la pensie, pe lângă cele­l’alte bene­ficii de avansare, care la județe și comune lipsesc cu desăvârșire. «Dacă nu s’ar putea obține aceasta, atunci măcar funcționarii cari vor avea la punerea în aplicare a legei, 20 ani serviți, să fie dispensați a restitui sau depune reținerile pe acei ani din trecut, spre a se bucura și ei de atâta recompensă pentru un așa ser­viciu îndelungat la una și aceiași autoritate (comună sau județ) , căci greu le-ar veni acelor funcționari cari, precum este bine știut, numai bogați nu sunt, să li se ia în același timp și reținerile pe viitor și pe trecut (2 piei de pe un bon). Dacă nu s’ar putea nici aceasta, atunci să se mai împu­țineze anii de serviciu, adică să se fixeze 25 ani in loc de 30, ca la Stat, când func­ționarii să ’și poată regula drepturile de pensie cu dispensă de etate, pe considerente, cum am mai zis că la județe și comune, cu totul greu este a putea servi cine­va în acelaș loc 30 ani, și să se prevadă în lege ca toți acești funcționari să fie supuși la re­țineri din salare pentru pensie numai de la aplicarea ei, iar reținerile de pe trecut să se constate și să aibă a se reține din pensie, când se va obținea, câte o a 6-a parte pe an, căci alt­fel ar fi tare împovărător». * * Din Prahova ni se trimit următoarele ob­­servațiuni: «Vezând în stimabilul d-voastre ziar cri­tica ce faceți proiectului de lege pentru pen­siunile funcționarilor județeni și comunali, și apelul ce faceți la cei cari se interesează de această lege, îmi permit a vă semnala oare­cari lacune ce v’ați scăpat din vedere. «Mai întâî că medicii și chiar inginerii, după o lege specială, de­și sunt în servi­ciul județelor, dar lor li se fac rețineri din leafă, și aceste rețineri se varsă la casa pensiilor, și ei nu perd nimica dacă sunt în serviciul județelor s­au al statului. Dar este o altă clasă de funcționari cari au fost și rămân nedreptățiți, fiind­că nu s’a gân­dit nimenea la ei. Aceștia sunt telegrafiștii, «încă din timpul pe când începuse a se înființa bi­rourile telegrafice pe la sub-pre­­fecturi, direcția generală, da ordin unui am­ploiat se meargă a dirige acel oficiu. Am­ploiatul se supunea acelui ordin, fiind­că alt­fel era expus a fi destituit, însă, din mo­mentul acela el era deposedat de dreptul la pensie și de dreptul de vechime la avan­sare, fiind-că primea leafă de la județ fără rețineri. «In urmă, sau regulat a li se considera ve­chimea, dar despre reținerile pentru pen­sie, nimenea nu s’a gândit, așa că sunt mulți din acești funcționari cari au făcut câte 10—12 ani la județ, și alți săi Stat­^ și astă­zi nu au­ dreptul la perrsle„­4ß­­ cât, pentru anii serviți la Stat. «Acești nenorociți, cari au muncit 30—35 de ani, sunt oameni în vârstă, nu mai au nici perspectiva de a-și complecta anii de servicii­ la stat, nici de a sta în corp, până să residue casei pensiilor câte 3—400 lei, suma reținerilor. Prin urmare ei sunt con­damnați a fi scoși la pensie cu 80 sau 100 lei, după 35 de ani de muncă silnică, cum e serviciul telegrafelor și poștelor, și asta numai pentru că s’au supus ordinelor supe­riorilor lor. «Iată, d-le redactor, o nedreptate care merită să fie pusă în vederea onor. direc­țiune­, prin ziarul d-voastră». * * « De la un funcționar din Caracal, primim următoarele : «înființarea de case separate pe județe și comune, este în desavantagiul funcționarilor și iată pentru ce : «Eu am servit statului 8 anî, județului alți 9 anî, județului Romanați 9 ani, comu­nei Caracal 9 ani, comunei Slatina 7 ani și comunei Corabia 6 anî; acum sunt în vâr­stă de 65 anî, nu mai pot munci, drept la pensiune n’am, ce să fac? «Prin înființarea unei singure case pentru toate județele și comunele, și acumulându-se toți anii serviți la stat, județ și comună, funcționarul și-ar vedea și el soarta asigu­rată la bătrânețe. «In cât privește reținerile ce urma să fi răspuns funcționarii, să fie obligate județele și comunele să le verse la casa pensiuni­lor,—dacă nu toate, cel puțin pe jumătate, —și funcționarul să fie obligat a răspundă cea­l­altă jumătate din salar, sau din pen­siunea cu care se va regula, prin o reținere echitabilă în timp de 10 ani». Din OLANDA (Corespond. particulară a ziarului «Universul»/ l­aga 26 Ianuarie Manifestațiile lucrătorilor Lucrătorii fără muncă încep din nou să ma­nifesteze în Olanda. Ei fac plimbări zilnice pe străzile Amsterdamului și Hagel. De unä­zi, un meeting revoluționar a fost ținut la Amsterdam în sala Plancius, prezidat de anar­histul Cornellisen. Aproape două mii de per­soane asistau. Cornellisen a afirmat că actualii oameni de stat sunt incapabili de a rezolva chestiunea lip­sei de lucru și a sfătuit pe lucrători să facă pe fie­care zi plimbări prin cartierele bogate, spre a arăta publicului forța și numărul înfometa­ților. Un comisar de poliție, un inspector și mulți polițiști au asistat la întrunire și mai mulți agenți erau postați în fața sălii Plancius­ spre a putea interveni la caz de nevoie. Din fericire aceste precauțiuni au fost de pri­sos, căci întrunirea s’a împ­răștiat fără nici un incident. Crimele din Amsterdam Sinistrul personagiu, care a comis deja trei a­­tentate, și despre care v’am vorbit in trecuta mea corespondență, a încercat să reîncuiască crimele sale ieri dimineață. Această încercare criminală a avut loc la nu­mărul 414, pe strada Govert Flinckstraat. La 7 ore fără 10 minute dimineața ,când toată familia dormea încă la d. Heymaus, care locu­­ește în acea stradă, s’a auzit sunând clopoțelul, din stradă. Fața acestui din urmă, crezând că e brutarul, s’a îmbrăcat în grabă, s’a uitat pe fereastră și­ a văzut o trăsură de brutar, oprită în fața casei. Ea atunci se coborî jos spre a deschide. Abia deschise ușa și un om înarmat cu un cuțit se repezi la densa. Din fericire, ea avu prezența de spirit de a da în lături cu mâna arma care îi l­ijnecă pe lîngă gât. In același timp ea dădu o lovitură de picior Individului, care atunci fugi. Revenindu-și din spaima ei, se grăbi­a înști­ința părinții, cari trimeseră îndată după doctor cu toate că rana era ușoară. Tînera fată a declarat că agresorul purta un pantalon și o bluză de lucrător și pe cap un bo­­net de lână. Să adăugăm în fine că, după primele atentate, poliția a promis o recompensă de 500 fiorini ori­cui o va ajuta ca să se poată prinde acest Îngrozi­tor asasin. Memoria peștilor Se povestește că crapii din eleșteul care se află în grădina Zoologică, aleargă la marginea eleșteului când se apropie o bonă cu copii lângă ea ; crapii nu vin de­cât pentru bucățelele de pâine ce li se aruncă. Până acum s’au dresat peștii să sosească la sunetul unui clopot spre a ’și primi hrana. Dar iată un savant care revoacă această le­gendă ichtyofilă. Un celebru anatomist german, d. L. Edinger, a deschis o anchetă științifică în privința memoriei peștilor. El face apel la pescari și la piscicultori spre a obține observații exacte în această privință. Proces pentru frumusețile maturii Un caz ciudat se va pleda în curând înaintea tribunalului din Haga, în privința permisiunei publicului de a vizita locurile pitorești cunos­cute sub numele de Giant’s Causeway, lângă capitală. S-a format o societate Giant’s Causeway Com­pany, care a închiriat solul acele locuri pi­torești și a ridicat acum pretenția de a interzice publicului să viziteze acele locuri, și azi­e­ra

Next