Universul, martie 1897 (Anul 15, nr. 51-76)

1897-03-01 / nr. 51

Anul xv.—No. 51. ____. 5 Bani în Capitala. 10 Bani în județe m Uli I ■ I «im» li'«l .1 ■ T­M m. . NI ■ [UNK] ........... ......... " .. .....sâmbătă. 1 (13) Martie 1897. CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Vineri, 28 Februarie.—Cuv. Vasile Măr­turisitorul. Catolic Vineri 12 Martie.— Grigore cel mare. Res. soarelui 6.20 Ap. soarelui 6.1 B­oabele secrete Neputința Hărbăteascâ Se vindecă după cele mai nouă metode, radi­cal și fără durere și împedicare, după experiență de 25 ani de specialitate în boli lumești. Hr. T­HOR — No. 1. STRADA EMIGRA­TII, No. 1 — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc. s“Pî rîu­ de ostentare pent­ru fie­rare Hr.I.POENARII Cu o practică de 6 ani in serviciile de spital ale d-lor Prof. Assaki si Stoicescu — STRADA ROMANA No. 22 — Consultațiuni pentru ori­ uo boale de­­ 1—3 p. m. Gel fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50b. visita la domiciliul bolnavilor și 11. 50­b. consultația ; de asemenea au­ un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu­ bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi 219 DOCTORUL COBÎLOVICI de la facultatea de medicină din Paris Special La BOALE de FEMEI și COPII M­A MOȘ Consultatiunî în toate zilele de la 2—3 p. m. 18. STRADA CAROL, 18 1012 39 DOCTORUL GÂLÎHIA de la Facultatea din Paris Special pentru boalele de stomac — 57, Strada Doamnei, 57 — Consultațiuni de la 2—4 812 ’ 75 Br. Steine 1, Curea IX Pelikangasse—No. 1O, Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu spe­cialiștii de la facultatea de medicină din Viena. Boalele de piele, boalele lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la doctor­rii Emmt Specialist in boale de femei, copii și ochi — GALEA R­AH­OVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1048 12 DOCTOR I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de gură și dinți in New-York De 18 ani specialist în boalele de gât, gură, nas și urechi SCOATEREA­ NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sad amorțire) Prin mijloace nevetămetoare, însă interzise TTv-----— JU»t)UblSS,JLALIZ VINDECAREA MIROSULUI DIN GORA Consultatiune de la 8—9 și de la 3—5 p. m. — STRADA COLTEI No. 14 — 78 25 Hocíifian Telese« DENTIST Fost șef de clinică la Facultatea dentistică din Philadephia (America) S’a mutat STRADA REGALA No. 10 (etagiul I-itt) 583 36 Casa ág Sănătate 5 i, Strada Teilor .51 — Consultatiuni speciale pentru — BOALE INTERNE Și­ SYPHILITICS Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consub­stituirea numai 1 leii □ Policlinica, de copii CASA DE SĂNĂTATE București.— Strada Teilor No. Lt. — București Direcțiunea Casei de Sănătate, încurajată de succesul și rezultatele satisfăcătoare din anii tre­cuți, anunță că Policlinica de copii, închisă­­ n­ tipipai erneî, se va redeschide la 1 Mar­­p­­a, c. D. dr. Rapaport, special în boale de co­pii va țră consultațiuni în toate zilele de la 3-4 p.m. Con­sultatiuni pentru sera 6î 1 lea 61 ’ (10) bastioanele venețiane ale vechiului oraș dădeau alarma. Punctul cel mai inalt al orașului, vastul și pi­torescul Konak, care pe guvernul turcesc îl cos­tase acum patru sau cinci ani suma de 300.000 de piastre, ardea întocmai ca un mare cuptor. In Konac ,și avea sediul comandamentul tru­pelor internaționale debarcate , deci locuiau co­mandantul Amoretti, căruia i1 e Încredințată comanda Caneeî, 2—3 ofițeri formând statul șefc major și vr’o 6 marinari cari erau ca furieri. Nici una din numeroasele santinele, cari se aflau in jurul Konakului, nu observară propagarea focului ; toți băgară de seamă de abia atunci când flăcările, cu iuțeala fulgerului, cuprinseseră tot pa­latul ; atunci dădură alarma, și din cazărmile vecine marinarii alergară, salvând cel de iute, pe comandantul Amoretti și ofițerii săi, cari, cu­prinși de violența neașteptată a focului, nu știa­t în ce parte să fugă de pericolul care creștea pe fie­care minut. Comandantul Amoretti, salvat numai în că­mașă, se gândi în acel moment mai mult de­cât la sine, ca să organiseze oamenii pe cari îi a­­vea la dispoziție, spre a încerca, dacă nu stin­gerea, dar cel puțin localizarea focului. Ajutoarele în mai puțin de o jumătate de oră, cele 30 de cuirasate, încă în radă, debarcară pompe și marinarii, se puseră cu stăruința pe lucru, în mijlocul leneviei revoltătoare a câtor­va sute de musulmani împrăștiați pe cheia, care asistau nepăsători la acel înspăimântător spectacol. La 7 ore dim., ultimele rămășițe ale Konaku­lui se prăbușiră cu un zgomot infernal și din acel imens cuptor eșiau milioane de scîntei, cari puneau în pericol casele de lemn, cari se aflau în apropiere. Și spaima fu așa de mare, în­cât turcii nu mai ținură seamă nici de Coran și multe turcoaice, fără vel pe față, se arătară ți­pând și plângând pe la ferestre și mulți turci bogați transportară averile lor in moscheele ve­cine, fără să se îngrijască de prescripțiile reli­gioase și să-și scoată ghetele. In acest timp marinarii italieni, ajutați de cei englezi, ruși și francezi, lucrară cu multă acti­vitate ca să localizeze incendiul și reușiră nu­mai către seară pe la opt ore. In timpul acestor lucrări, un marinar de pe bordul vaporului ita­lian «Sicilia» a fost rănit; el a fost transportat pe bord, încercare de evadare Două episoade caracteristice s’au petrecut în timpul acestui incendiu. Abia s’a declarat focul și vre-o sută de puș­căriași din carcerile vecine de Konak începură să faci zgomot și să scoată fiarele puțin solide de pe la ferestre. Gardienii turci nu mai știau­ ce să facă, când sosi un comandant turcesc care ordonă ca să se deschidă porțile închisorilor și să se lase liberi de­ținuții, cari sunt în cea mai mare parte turci cari au pe conștiință multe crime comise în zilele de teroare care au domnit în Candia și cari trebue să fie niște mari criminali, dacă au fost arestați chiar de autoritățile turcești. Ast­fel, prin acea liberare, s-ar fi mărit mult numărul turcilor cari furnică prin Cangea și cari jefuesc casele noap­tea și ziua. Din fericire sosi tocmai în acel moment că­pitanul de stat-m­ajor italian Ruggeri, care a dat imediat un ordin cu totul opus celui dat de comandantul turc. Lăcomia turcilor Un alt episod s-a întâmplat când marinarii italieni se căzneau să scoată din flăcări cinci sau ș­ase lăzi de bani, în care se zicea că se află închisă o sumă mare de bani. Lăzile cele mai mici fură ușor scoase din flă­cări , însă cu o ladă mare, vre-o 100 de mari­nari se căsniră mult până să o poată asvârli de la stagiul I în curte. Când lada a căzut jos, s’a spart și vre-o 30— 40.000 de piaștri turcești s’au răspândit pe pă­mânt. Zăngănitul banilor făcu într’un moment ca vre-o­ sută de soldați turci să alerge în acel loc și voiră să pue mâna pe acel tezaur. Dar el se aflară în fața comandantului Amoretti ofițerii săi și marinarii italieni și austriaci, cari, spre a apăra comoara musulmană, trebuiră să tragă mai multe focuri oarbe în aer. Un maior turc pălmuit Soldații abia fuseseră respinși din jurul ba­nilor și un maior turc înaintă, acuzând pe un marinar austriac că și-a pus în buzunar un pumn de bani. Ofițerul austriac dădu ordin imediat ca marinarul acuzat să fie perchiziționat și în bu­zunarele sărmanului om nu s’a găsit nici un ban. Dar cum maiorul turc tot mai insista, atunci un ofițer italian s’a înfuriat și i-a tras două palme zdravene și de nu intervenea comandantul Amoretti, de­sigur că marinarii italieni și aus­­triaci, cari se indignaseră, ar fi azvârlit pe ma­iorul turc în flăcări. Cauzele incendiului.­Acte turcești în flăcări Cauzele acestui incendiu? Sunt foarte multe versiuni în această privință. E sigur însă că nimeni nu crede accidentală distrugerea­ Konakului, și e de ajuns, spre a vă convinge de aceasta, să vă spun că focul a iz­­­bucnit de­odată în mai multe părți, pe când cele 8—10 persoane care locuiau în Konak, dormeau. Unii cred că incendiul a fost pus de creștini, ca un răspuns la bombardarea de la Akrotiri­, dar această versiune pare de necrezut, căci ni­meni nu se putea apropia de Konak, acesta fiind înconjurat de santinele din toate națiunile. Puteau însă să se apropie soldații­ turci. Iată de ce pare mai verosimilă versiunea care atri­­bue incendiul fanatismului turcesc, care nu poate suferi ocupația Puterilor și cari sunt foarte in­dignați pe comandantul Amoretti fiind-că nu a permis ca turcii să meargă la­ Arsenalul din Ca­ncea să se aprovizioneze cu arme și muni­­țiun­î, spre a lupta apoi în contra Cretanilor. Dar e o altă versiune care pare cea mai ade­vărată și după care incendiul ar fi fost pus de un fort în împrejurimile Caucei. — (Vezi explicația). București, 28 Februarie. Atitudinea Hreelor . Micul regat elin se ține foarte bărbătește; el a cutezat să atace imperiul otoman in­trând cu trupe înarmate pe una din pose­siunile acestuia ; el are curagiul să fie pept presiunilor pe cari Europa le face asupra sa și să nu cedeze față'cu amenințările' și so­­mațiunile marilor Puteri. Atitudinea aceasta a Greciei apare în ochii multora ca o enigmă , de unde are ea atâta curaj ? Să încercăm a arunca oare­care lumină asupra acestei probleme interesante, lucrul e cu, atât mai de folos, cu căt am avea ceva de învățat.* * ¥ . Ho­tărâ­rea Greciei, energia ei admirabilă, se explică în primul rînd prin situațiunea gravă în care a ajuns din cauza politicei europene în Orient. Când astă­zi Puterile reproșează Greciei că pune în pericol pacea Europei, guvernul din Atena poate răspunde că vina e a lor, pentru că nu se pot hotărî să rezolve o dată chestiunea orientală. Prin dezvoltarea naturală a lucrurilor, stăpânirea Turciei asupra unei părți încă destul de însemnare din Europa a aj­uns un anachro­nism care apasă foarte greu­ asupra mer­sului civilizațiunii; toate încercările ce s’au făcut pentru modernizarea imperiului oto­man și îndrumarea lui pe căile progresului, au rămas zadarnice, ba de multe ori au pro­dus pagube însemnate. Un singur spirit luminat nu mai există care să nu vadă că a venit vremea ca Tur­cia să se retragă din Europa; din nenoro­cire însă, Puterile n’au ajuns încă să gă­sească mijlocul de a rezolva chestiunea și neînțelegerile Lor fac ca nesuferita stare de lucruri din Odest, să se prelungească me­reu. Și astă­zi ca și acum cinci-zeci de ani. Puterile țin la «integritatea Turciei» ; și chiar când nu mai au încotro, caută toate mijloacele ca această integritate să nu fie prea mult atinsă. Din această cauză,­ Statele Balcanice su­­fer în dezvoltarea lor și trec foarte des prin crize din cele mai periculoase. Grecia ne oferă exemplul cel mai desăvârșit al aces­tei urmări a neputinței Puterilor de a re­zolva chestiunea orientală. Fără a mai vorbi de tulburările interne, Statul grecesc a ajuns să nu-și mai poată plăti datoriile con­tractate în străinătate, fapt care denotă o stare de lucruri foarte gravă. Și nu i se poate imputa Greciei că e ne­răbdătoare și că lucrează astă­zi cu ușu­rință. Grecia a așteptat destulă vreme, și a ascultat de Puteri când s’a putut. Așa, la 1885, când iarăși se mobilizase armata gre­cească, guvernul regelui George, deși fă­cuse mari cheltueli, s’a supus ordinelor Eu­ropei și a dezarmat. Acum însă, după toate aparențele, Grecia nu mai poate asculta fără să risce de a cădea în­tr’o criză din cele mai periculoase, în care însăși existența Sta­tului grecesc ar fi amenințată, și Europa nu poate voi ca, de dragul integrității unui imperiu osândit, cum e cel otoman, să piară un Stat­ european ca Grecia. * •* * Pe lângă aceste împrejurări, trebue să presupunem, când voim să ne explicăm a­­titudinea Greciei, că surți, mari puteri eu­ropene cari susțin pe subt mână acțiunea guvernului din Atena, deși pe față par a lucra în contra lul. După toate semnele, Statele care susțin în ascuns pe Grecia sunt Anglia, Austria și Italia, cari parcă ar vrea să împingă un pas mai departe soluțiunea chestiunii o­­rientale, fără însă a sparge concertul Eu­ropean. Fără acest sprijin, Grecia ar fi fost până acum silită să se supună. Cu aceasta­ însă tot n’ar fi desăvârșit ex­plicată energia extra­ordinară a politicei gre­cești. Mai e un factor însemnat de care tre­bue să ținem socoteală și acesta e simțul național, foarte dezvoltat la Greci. Chiar dacă guvernul din Atena ar fi vrut să ducă o altă politică, el n’ar fi putut, căci s’ar fi isbit de simțul național. Din cele ce s’au petrecut, s’a putut vedea ce splendide roade poate să dea acest simț când e dezvoltat și deșteptat. Tot poporul grec e în picioare nu numai în Grecia, ci pretutindeni pe unde se află răspândit și e gata la cele mai mari jertfe, pentru a face să triumfe cauza națională. Finanțele Statului fiind într’o situațiune rea și politica guvernului elin reclamând cheltuieli enorme, s’au găsit oameni cari au dat milioane pentru a veni în ajutorul Sta­tului. Cea mai mare parte a cheltuielilor de până acum au fost acoperite prin subscripții naționale. Faptul acesta e vrednic de admirațiune, și noi, Românii, trebue să luăm pildă de la el și să muncim din toate puterile pentru desvoltarea simțului național în poporul nostru. Sri­n (Coresip. particulară a ziar. «Universul») Caneea, 18 Februarie. Incendiul Konakului Alaltă­ eri dimineață, la 5 ore, tunurile năvel am­icale bubuiau și­­ sutele de santinele de pe

Next