Universul, martie 1897 (Anul 15, nr. 51-76)
1897-03-01 / nr. 51
Anul xv.—No. 51. ____. 5 Bani în Capitala. 10 Bani în județe m Uli I ■ I «im» li'«l .1 ■ TM m. . NI ■ [UNK] ........... ......... " .. .....sâmbătă. 1 (13) Martie 1897. CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Vineri, 28 Februarie.—Cuv. Vasile Mărturisitorul. Catolic Vineri 12 Martie.— Grigore cel mare. Res. soarelui 6.20 Ap. soarelui 6.1 Boabele secrete Neputința Hărbăteascâ Se vindecă după cele mai nouă metode, radical și fără durere și împedicare, după experiență de 25 ani de specialitate în boli lumești. Hr. THOR — No. 1. STRADA EMIGRATII, No. 1 — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc. s“Pî rîu de ostentare pentru fierare Hr.I.POENARII Cu o practică de 6 ani in serviciile de spital ale d-lor Prof. Assaki si Stoicescu — STRADA ROMANA No. 22 — Consultațiuni pentru ori uo boale de 1—3 p. m. Gel fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 21. 50b. visita la domiciliul bolnavilor și 11. 50b. consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi 219 DOCTORUL COBÎLOVICI de la facultatea de medicină din Paris Special La BOALE de FEMEI și COPII MA MOȘ Consultatiunî în toate zilele de la 2—3 p. m. 18. STRADA CAROL, 18 1012 39 DOCTORUL GÂLÎHIA de la Facultatea din Paris Special pentru boalele de stomac — 57, Strada Doamnei, 57 — Consultațiuni de la 2—4 812 ’ 75 Br. Steine 1, Curea IX Pelikangasse—No. 1O, Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena. Boalele de piele, boalele lumești (siphilitis) la ambele sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la doctorrii Emmt Specialist in boale de femei, copii și ochi — GALEA RAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1048 12 DOCTOR I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de gură și dinți in New-York De 18 ani specialist în boalele de gât, gură, nas și urechi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sad amorțire) Prin mijloace nevetămetoare, însă interzise TTv-----— JU»t)UblSS,JLALIZ VINDECAREA MIROSULUI DIN GORA Consultatiune de la 8—9 și de la 3—5 p. m. — STRADA COLTEI No. 14 — 78 25 Hocíifian Telese« DENTIST Fost șef de clinică la Facultatea dentistică din Philadephia (America) S’a mutat STRADA REGALA No. 10 (etagiul I-itt) 583 36 Casa ág Sănătate 5 i, Strada Teilor .51 — Consultatiuni speciale pentru — BOALE INTERNE Și SYPHILITICS Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consubstituirea numai 1 leii □ Policlinica, de copii CASA DE SĂNĂTATE București.— Strada Teilor No. Lt. — București Direcțiunea Casei de Sănătate, încurajată de succesul și rezultatele satisfăcătoare din anii trecuți, anunță că Policlinica de copii, închisă n tipipai erneî, se va redeschide la 1 Marpa, c. D. dr. Rapaport, special în boale de copii va țră consultațiuni în toate zilele de la 3-4 p.m. Consultatiuni pentru sera 6î 1 lea 61 ’ (10) bastioanele venețiane ale vechiului oraș dădeau alarma. Punctul cel mai inalt al orașului, vastul și pitorescul Konak, care pe guvernul turcesc îl costase acum patru sau cinci ani suma de 300.000 de piastre, ardea întocmai ca un mare cuptor. In Konac ,și avea sediul comandamentul trupelor internaționale debarcate , deci locuiau comandantul Amoretti, căruia i1 e Încredințată comanda Caneeî, 2—3 ofițeri formând statul șefc major și vr’o 6 marinari cari erau ca furieri. Nici una din numeroasele santinele, cari se aflau in jurul Konakului, nu observară propagarea focului ; toți băgară de seamă de abia atunci când flăcările, cu iuțeala fulgerului, cuprinseseră tot palatul ; atunci dădură alarma, și din cazărmile vecine marinarii alergară, salvând cel de iute, pe comandantul Amoretti și ofițerii săi, cari, cuprinși de violența neașteptată a focului, nu știat în ce parte să fugă de pericolul care creștea pe fiecare minut. Comandantul Amoretti, salvat numai în cămașă, se gândi în acel moment mai mult decât la sine, ca să organiseze oamenii pe cari îi avea la dispoziție, spre a încerca, dacă nu stingerea, dar cel puțin localizarea focului. Ajutoarele în mai puțin de o jumătate de oră, cele 30 de cuirasate, încă în radă, debarcară pompe și marinarii, se puseră cu stăruința pe lucru, în mijlocul leneviei revoltătoare a câtorva sute de musulmani împrăștiați pe cheia, care asistau nepăsători la acel înspăimântător spectacol. La 7 ore dim., ultimele rămășițe ale Konakului se prăbușiră cu un zgomot infernal și din acel imens cuptor eșiau milioane de scîntei, cari puneau în pericol casele de lemn, cari se aflau în apropiere. Și spaima fu așa de mare, încât turcii nu mai ținură seamă nici de Coran și multe turcoaice, fără vel pe față, se arătară țipând și plângând pe la ferestre și mulți turci bogați transportară averile lor in moscheele vecine, fără să se îngrijască de prescripțiile religioase și să-și scoată ghetele. In acest timp marinarii italieni, ajutați de cei englezi, ruși și francezi, lucrară cu multă activitate ca să localizeze incendiul și reușiră numai către seară pe la opt ore. In timpul acestor lucrări, un marinar de pe bordul vaporului italian «Sicilia» a fost rănit; el a fost transportat pe bord, încercare de evadare Două episoade caracteristice s’au petrecut în timpul acestui incendiu. Abia s’a declarat focul și vre-o sută de pușcăriași din carcerile vecine de Konak începură să faci zgomot și să scoată fiarele puțin solide de pe la ferestre. Gardienii turci nu mai știau ce să facă, când sosi un comandant turcesc care ordonă ca să se deschidă porțile închisorilor și să se lase liberi deținuții, cari sunt în cea mai mare parte turci cari au pe conștiință multe crime comise în zilele de teroare care au domnit în Candia și cari trebue să fie niște mari criminali, dacă au fost arestați chiar de autoritățile turcești. Astfel, prin acea liberare, s-ar fi mărit mult numărul turcilor cari furnică prin Cangea și cari jefuesc casele noaptea și ziua. Din fericire sosi tocmai în acel moment căpitanul de stat-major italian Ruggeri, care a dat imediat un ordin cu totul opus celui dat de comandantul turc. Lăcomia turcilor Un alt episod s-a întâmplat când marinarii italieni se căzneau să scoată din flăcări cinci sau șase lăzi de bani, în care se zicea că se află închisă o sumă mare de bani. Lăzile cele mai mici fură ușor scoase din flăcări , însă cu o ladă mare, vre-o 100 de marinari se căsniră mult până să o poată asvârli de la stagiul I în curte. Când lada a căzut jos, s’a spart și vre-o 30— 40.000 de piaștri turcești s’au răspândit pe pământ. Zăngănitul banilor făcu într’un moment ca vre-o sută de soldați turci să alerge în acel loc și voiră să pue mâna pe acel tezaur. Dar el se aflară în fața comandantului Amoretti ofițerii săi și marinarii italieni și austriaci, cari, spre a apăra comoara musulmană, trebuiră să tragă mai multe focuri oarbe în aer. Un maior turc pălmuit Soldații abia fuseseră respinși din jurul banilor și un maior turc înaintă, acuzând pe un marinar austriac că și-a pus în buzunar un pumn de bani. Ofițerul austriac dădu ordin imediat ca marinarul acuzat să fie perchiziționat și în buzunarele sărmanului om nu s’a găsit nici un ban. Dar cum maiorul turc tot mai insista, atunci un ofițer italian s’a înfuriat și i-a tras două palme zdravene și de nu intervenea comandantul Amoretti, desigur că marinarii italieni și austriaci, cari se indignaseră, ar fi azvârlit pe maiorul turc în flăcări. Cauzele incendiului.Acte turcești în flăcări Cauzele acestui incendiu? Sunt foarte multe versiuni în această privință. E sigur însă că nimeni nu crede accidentală distrugerea Konakului, și e de ajuns, spre a vă convinge de aceasta, să vă spun că focul a izbucnit deodată în mai multe părți, pe când cele 8—10 persoane care locuiau în Konak, dormeau. Unii cred că incendiul a fost pus de creștini, ca un răspuns la bombardarea de la Akrotiri, dar această versiune pare de necrezut, căci nimeni nu se putea apropia de Konak, acesta fiind înconjurat de santinele din toate națiunile. Puteau însă să se apropie soldații turci. Iată de ce pare mai verosimilă versiunea care atribue incendiul fanatismului turcesc, care nu poate suferi ocupația Puterilor și cari sunt foarte indignați pe comandantul Amoretti fiind-că nu a permis ca turcii să meargă la Arsenalul din Cancea să se aprovizioneze cu arme și munițiunî, spre a lupta apoi în contra Cretanilor. Dar e o altă versiune care pare cea mai adevărată și după care incendiul ar fi fost pus de un fort în împrejurimile Caucei. — (Vezi explicația). București, 28 Februarie. Atitudinea Hreelor . Micul regat elin se ține foarte bărbătește; el a cutezat să atace imperiul otoman intrând cu trupe înarmate pe una din posesiunile acestuia ; el are curagiul să fie pept presiunilor pe cari Europa le face asupra sa și să nu cedeze față'cu amenințările' și somațiunile marilor Puteri. Atitudinea aceasta a Greciei apare în ochii multora ca o enigmă , de unde are ea atâta curaj ? Să încercăm a arunca oarecare lumină asupra acestei probleme interesante, lucrul e cu, atât mai de folos, cu căt am avea ceva de învățat.* * ¥ . Hotărârea Greciei, energia ei admirabilă, se explică în primul rînd prin situațiunea gravă în care a ajuns din cauza politicei europene în Orient. Când astăzi Puterile reproșează Greciei că pune în pericol pacea Europei, guvernul din Atena poate răspunde că vina e a lor, pentru că nu se pot hotărî să rezolve o dată chestiunea orientală. Prin dezvoltarea naturală a lucrurilor, stăpânirea Turciei asupra unei părți încă destul de însemnare din Europa a ajuns un anachronism care apasă foarte greu asupra mersului civilizațiunii; toate încercările ce s’au făcut pentru modernizarea imperiului otoman și îndrumarea lui pe căile progresului, au rămas zadarnice, ba de multe ori au produs pagube însemnate. Un singur spirit luminat nu mai există care să nu vadă că a venit vremea ca Turcia să se retragă din Europa; din nenorocire însă, Puterile n’au ajuns încă să găsească mijlocul de a rezolva chestiunea și neînțelegerile Lor fac ca nesuferita stare de lucruri din Odest, să se prelungească mereu. Și astăzi ca și acum cinci-zeci de ani. Puterile țin la «integritatea Turciei» ; și chiar când nu mai au încotro, caută toate mijloacele ca această integritate să nu fie prea mult atinsă. Din această cauză, Statele Balcanice sufer în dezvoltarea lor și trec foarte des prin crize din cele mai periculoase. Grecia ne oferă exemplul cel mai desăvârșit al acestei urmări a neputinței Puterilor de a rezolva chestiunea orientală. Fără a mai vorbi de tulburările interne, Statul grecesc a ajuns să nu-și mai poată plăti datoriile contractate în străinătate, fapt care denotă o stare de lucruri foarte gravă. Și nu i se poate imputa Greciei că e nerăbdătoare și că lucrează astăzi cu ușurință. Grecia a așteptat destulă vreme, și a ascultat de Puteri când s’a putut. Așa, la 1885, când iarăși se mobilizase armata grecească, guvernul regelui George, deși făcuse mari cheltueli, s’a supus ordinelor Europei și a dezarmat. Acum însă, după toate aparențele, Grecia nu mai poate asculta fără să risce de a cădea într’o criză din cele mai periculoase, în care însăși existența Statului grecesc ar fi amenințată, și Europa nu poate voi ca, de dragul integrității unui imperiu osândit, cum e cel otoman, să piară un Stat european ca Grecia. * •* * Pe lângă aceste împrejurări, trebue să presupunem, când voim să ne explicăm atitudinea Greciei, că surți, mari puteri europene cari susțin pe subt mână acțiunea guvernului din Atena, deși pe față par a lucra în contra lul. După toate semnele, Statele care susțin în ascuns pe Grecia sunt Anglia, Austria și Italia, cari parcă ar vrea să împingă un pas mai departe soluțiunea chestiunii orientale, fără însă a sparge concertul European. Fără acest sprijin, Grecia ar fi fost până acum silită să se supună. Cu aceasta însă tot n’ar fi desăvârșit explicată energia extraordinară a politicei grecești. Mai e un factor însemnat de care trebue să ținem socoteală și acesta e simțul național, foarte dezvoltat la Greci. Chiar dacă guvernul din Atena ar fi vrut să ducă o altă politică, el n’ar fi putut, căci s’ar fi isbit de simțul național. Din cele ce s’au petrecut, s’a putut vedea ce splendide roade poate să dea acest simț când e dezvoltat și deșteptat. Tot poporul grec e în picioare nu numai în Grecia, ci pretutindeni pe unde se află răspândit și e gata la cele mai mari jertfe, pentru a face să triumfe cauza națională. Finanțele Statului fiind într’o situațiune rea și politica guvernului elin reclamând cheltuieli enorme, s’au găsit oameni cari au dat milioane pentru a veni în ajutorul Statului. Cea mai mare parte a cheltuielilor de până acum au fost acoperite prin subscripții naționale. Faptul acesta e vrednic de admirațiune, și noi, Românii, trebue să luăm pildă de la el și să muncim din toate puterile pentru desvoltarea simțului național în poporul nostru. Srin (Coresip. particulară a ziar. «Universul») Caneea, 18 Februarie. Incendiul Konakului Alaltă eri dimineață, la 5 ore, tunurile năvel amicale bubuiau și sutele de santinele de pe