Universul, mai 1897 (Anul 15, nr. 100-124)

1897-05-01 / nr. 100

SEPARATION! DE 6EASOA5HIÖE 1®“ ©MAȚI® *181 Mulți ceasornicari sunt în țară, dar o mare parte din el e lucru constatat că, în loc de a repara ceasoarnicele, nu fac de­cât să le strica mai rou­. Administrația ziarului Universul, spre a mulțumi pe cititorii sei, a adus chiar din El­veția, 3 lucrători ceasornicari, elevi ai școalei de ceasornicărie din Geneva, și cari au­ fost premiați cu mai multe medalii pentru lucrările executate de dânșii. Prin urmare, cine are vre-un ceasor­nic de reparat, să vie la Universul, strada Bre­­zoianu No. 11, unde se fac reparații cu 30 la sută mai eftin de­cât ori­unde. Se garantează mersul regulat al ori­cărui ceasornic reparat în atelierul nostru timp de un an, și în caz când n’ar merge bine, se repară gratis. Intre liriile 12—1 și jum., atelierul de repara­tion­ este închis. S­oarele secrete îl­ ei: satirila Se vindecă după cele mai nouă metode, radi­cal și fără durere și împedicare, după experiența de 25 ani de specialitate în boli lumești B*. Tit&l­ — No. 1. STRADA EMIGRA­TII, No. î. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevos Consultații de la 10—1 dimineața­ și de la 5—8 seara Loc separat de asteptare pentru ne­care. DOCTORUL GaliIlIB de la Facultatea din Paris Special pentru boalele de stomac — .27. Strada Doamnei, .2­7 —. Consultatiuni da la 2—4 812 lftr. fr .ii *"­ laic not VU­W __ ale d-lor Prof. Assaki și Stoicescu — STRADA ROMANĂ Ho. 22 — Consulta­țiuni pentru ori­ce­­ foare da la 1—3 p. va. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2 1. 50b. visita la domiciliul bolnavilor și 1 1. 50­b. consultația; de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi ROCTOR­L BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de gură și dinți în New-York De 18 ani specialist în boalele de gât, gură, nas și urechi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN AN­EST­ESI­A (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevătămetoare, însă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIRO­SULUI DIN­ GURA Consultatiuni de la 8—9 si de la 3—5 p. m. — STRADA COLTEI No. 14 — Policlinica de Copii București.— Strada Teilor No. St. — București Policlinica de Copii s’a redeschis la 1 Martie a. c. D. doctor Rapaport, special în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la 3—4 p. m. Consultațiuni pentru serac. 1 leii N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamen­tul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. De vânzare O PRĂVĂLIE în centrul stradei principale din Roșiori-de-Vede, fostă Lețu. Doritorii se vor a­­dresa: LEȚU 328 Gara Stâlpeni. Ori­ ce tuse vindecata Cina vrea să se vindeca sigur și în scurt timp de ori­ ce tuse, să cumpere numai capurile de catramină ale cele­brului chimist dr. Bertelli din Milan, apro­bate de consiliile sanitare superioare din Italia și România. O cutie costă numai lei 2.95 , patru cu­tii, lei 10.95. De vînzare în provincie la toate farmaciile și în București la drogueria centrală Mihail Stoenescu, str. Academiei No. 2; la dro­gueria Ilie Zamfirescu, str. Academiei No. 4 și la drogueria la «Câinile Negru» Ion Țetzu­, strada Lipscani, București. Toate cutiile cari nu vor avea în interiorul lor o instrucție în limba română cu ștam­pila administrației ziarului «Universul», se vor ref­uza­ ca falsificate. CASA DE SANATATE CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Mercuri 30 Aprilie. — Apostolul Iacob Catolic Mercuri 12 Maiü.— Pancrațiu Rus. soarelui 4.37 Ap. soarelui 7.17 eu același succes cu care o vor face când s’ar găsi în mijlocul întregului popor român și ajutați de el.­­­­ Unii din marii proprietari, cum e cava­lerul de Gorigorcea, înțeleg perfect acesta și merg cu curentul cel nou, ba chiar in fruntea lui. Se poate prin urmare spera că proprie­tarii cei mari nu se vor despărți de popor și că națiunea română se va prezintă unită înaintea dușmanilor și rău-voitorilor ei de tot soiul. București, 30 Aprilie. Românii din Bucovina O mare și îmbucurătoare prefacere se să­vârșește în viața politică a Românilor din Bucovina ; după o lungă amorțire, în care enorm au perdut pe toate terenurile, frații noștri se deșteaptă acum și se pun voinicește la treabă. Aproape patru­zeci de ani, mișcarea națio­nală a Românilor Bucovineni a fost parali­zată ; în vremea aceasta, evreii, polonii, dar mai ales rutenii au făcut progrese uimitoare, apăsând necontenit elementul autoh­ton ro­mânesc, sărăcindu-l și excluzându-i de la viața politică. O reacțiune sănătoasă începe acum să se producă și inima noastră nu poate să nu se bucure de aceasta. De un lung șir de ani, cauza națională a Românilor Bucovineni e condusă, fără nici un drept, de o singură clasă: aceea a ma­rilor proprietari. Aceștia au constituit un comitet care și-a arogat dreptul să hotărască despre poporul român din Bucovina și să lucreze în nu­mele lui. Cum firesc era, până la un punct, marii proprietari, în tot ce au făcut, s’au îngrijit numai de interesele clasei lor, neavând alt­ceva în vedere de­cât să’șî menție rangu­rile și să’și facă treburile. Poporul nu era consultat de dînșii asu­pra celora ce erau de făcut, nici nu ’i se co­munica ceea­ ce se făcea. Acestei nenorocite stări de lucruri i se datorește părăsirea în care a ajuns elemen­tul românesc. Se pare că acum poporul s’a deșteptat și nu mai vrea să tolereze această gospodărie rea. Deja de multă vreme elementele se­rioase naționaliste, înțelegând calea greșită pe care merg marii proprietari, au refuzat să’î urmeze și au căutat să lumineze popo­rul. Plângeri și reclamațiuni numeroase s­au ridicat în anii din urmă și acum s’a pornit în sfârșit o acțiune temeinică de îndreptare. Semnalul reacțiunii sănătoase l’a dat un tînăr om politic, mare proprietar și el, dar om legat de popor cu trupul și cu sufletul. Acesta e d. George Popovici, ales deputat la ultimele alegeri pentru Camera din Viena ; el e sufletul nouei mișcări. ■ ★ Un semn ca mișcarea e serioasă, este fap­tul că «Gazeta Bucovinei,» organul comite­tului conducător de până acuma, a încetat de a apare. Conducerea scade din ce în ce mai mult din mâna vechei direcțiuni. Astă­zi se agită în Bucovina, în mod foarte viu­, ideia formării unui nou și adeverat partid național român, în care nu numai marii proprietari, ci toate elementele poporului românesc care se interesează de mersul tre­­bilor publice, să ia parte la conducerea mișcării. Partidul acesta, așezat pe baze largi, se va numi probabil partidul Românilor-tiner, după modelul Gehilor­ tineri și al Rutenilor­­tineri. Comitetul lui, în care vor intra elemente din toate clasele societății românești din Bucovina, va scoate un nou ziar, adevărat organ național.* ¥ ¥ E lesne de prevăzut succesul pe care îl va avea noul partid național român buco­vinean. După atâta amorțire, poporul român este setos de acțiune și capabil de mari sforțări. Bine condus, partidul va ajunge în scurtă vreme să se impue și guvernului provincial din Cernăuți, care de multă vreme își bate joc de români și guvernului central din Viena, care se arată favorabil tuturor ve­neticilor din Viena, numai românilor au­tohtoni nu. Exemplul cehilor tineri, cari în câți­va ani au ajuns să înfrângă încăpățânarea ger­manilor­ liberali și să impună Vienei voința lor, stă luminos înaintea Românilor bucovi­neni. Lucreze și ei tot așa de energic și de stăruitor, și vor învinge. * * * Gât despre marii proprietari români, ni­­meni nu-i împiedică să-și îngrijească inte­resele lor de clasă. Ei pot să-și menție organizația lor. Dar, e lesne de înțeles că, singuri, la o parte, nu vor putea să-și apere interesele .DÎN SPANIA (Corespondentă parte a ziarului UNIVERSUL) Madrid, 25 Aprilie 1897, Cuba și Filipinele Ultimele știri primite din Cuba sunt cu totul optimiste. Ele sunt în acord a recunoaște că insurecția e în descreștere. Gom­ez și Quinitin Banderas nu mai au sub ordinile lor de­cât vre­ o câte­va detașamente. In regiunea Santa-Spirito, Placetas și Santa-Clara, nu mai sunt insurgenți; în provincia Las Vallas, sunt numai câte­va bande de rebeli. Guvernul s-a decis să aplice în provinciile pa­cificate reformele acordate insulei Cuba, ceea­ ce a provocat un mare entusiasm la Havana. Guvernul a socotit să încredințeze generalu­lui Veyler grija de a aplica nouile reforme, dar această soluție aci e foarte discutată, căci e te­mere că comandantul-șef din Cuba, care de si­gur că nu are pentru rebeli o mare dragoste, să nu neglijeze punerea reformelor în aplicare. U­neisbândi în această privință ar fi cea mai mare nenorocire pentru spanioli.’ Generalul Pclavoeja, considerându-și misiunea terminată în Filipine, s'a reîntors în Spania, nîmai lăsând succesorului său decât să supună rămășițele insurecției. Ast­fel e aproape înăbușită revolta cea mai grozavă care s’a văzut vre­ o dată în arhipela­gul insulelor Filipine, revoltă care, la un mo­ment dat, număra numai în provincia Carite 60 de mii de oameni armați. Juliu Sanguily După moartea lui Antonio Macceo, trei perso­nalități distinse au rămas în fruntea revoluției noi în regat, din causa antecedentelor din viața sa de erou. Sanguily, general în revoluția anterioară, nu e numai un războinic de faimă, dar și un scriitor distins și o inteligență superioară. Tatăl său, și el general în antecedenta revo­luție cubană, a fost un irod­iu adevăratul sens al cuvîntului. Rănit grav, așa în­cât a trebuit să i se am­puteze ambele picioare, el a pus să -l lege cu fringhie de cal și a continuat să se lupte. Un glonț i-a sdrobit brațul stâng, care a tre­buit să-I fie de asemenea amputat. Nemulțumit, într’o luptă următoare a înfruntat din nou inamicul în fruntea trupelor sale și printr’o stranie fatalitate fu rănit la brațul drept, care a fost și el amputat. Totuși el a continuat să comande trupele. Când a murit bătrânul general, nu mai era de­cât un trunchiu de om. Fiul său, actualul general, e demn în totul de­ el. In 1872 a fost luat prizonier și a rămas două ani în închisoarea din Cabana. Putând să dove­dească însă că e cetățean american, a fost liberal, împușcarea anarhiștilor din Barce­lona V’am trimis pe scurt știrea telegrafică cu pri­vire la executarea acestor anarhiști. Iată acum amănunte: Ieri de dimineață în castelul Montm­icht o în­chisoare fortificată lângă Barcelona, au fost exe­cutați Tom­as Aschezi, Josef Moias, Antonio Nogues, Joan Alsina și Luigis Mas, acuzați ca autori ai atentatului cu o bombă de dinamită în contra procesiunei «Corpus Domini», care s-a întâmplat la 26 Mai, anul trecut la Barcelona. Procesul se făcuse în contra a 130 de anar­hiști, sau considerați ca atare, și mulți din ei fură achitați, alții condamnați la mai mulți ani de muncă silnică și cei cinci citați mai sus) con­damnați la moarte: primul ca autor material și ce­­l­alți patru ca cooperatori ai crimei. In noaptea precedentă a execuției, preotul în­­chisorei, Mr. Martorei­, cu alți douî preoți, după ce au luat permisiune de la autorități, au in­trat în celulele condamnaților spre a le oferi în­grijirile religioase, dar au­ fost respinși. Când preoții au intrat în biserică, Moias cânta imnul anarh­ist, întrevederi dramatice Noaptea, condamnații au fost vizitați de rude. A venit soacra, sora și soția lui Alsina. Aceasta din urmă avea cu ea un copil de 3 ani. Au ve­nit apoi nevasta și trei copii ai lui Nogues, u­­nul de patru ani, unul de două și unul de două luni; familia lui Molas, compusă dintr-o soră și patru fii ai acestuia și la urmă a venit mama și două surori ale lui Mas. După cât narează impiegații închisorilor, între­vederea, care a avut loc în biserică, a fost foarte dramatică. Alsina a blestemat pe directorul Tessolo, acu­zând­u-l că l-a arestat pe nedrept, apoi se în­dreptă spre familia lui, zicând soției ca să infil­treze în mintea copiilor săi ideea­ că el era ino­cent și să o crească pe calea binelui. Malas fu sfătuit de sora sa să se spovedească, dar el zise că nu avea de ce să se spovedească, fiind­că era inocent și știa cine sunt autorii crimei pentru care era condamnat la moarte. Nevasta lui Nogues vorbi cu soțul ei în fața preoților. Nogues a refuzat în mod absolut de a se împăca cu religiunea catolică, după cum îl ruga soția sa, și s’a arătat foarte mâniat, fiind­că ’i maltrataseră spre a’i smulge mărtu­risiri. Nogues a insistat mult în a spuie că cer

Next