Universul, mai 1897 (Anul 15, nr. 125-149)

1897-05-01 / nr. 125

Universul No. 125. Două trăsnete. — Jouî, pe la orele 8 seara, o mare panică a cuprins pe elevele de la asilul «Elena Doamna». In timpul ploei, trăsnetul a căzut în cur­tea asilului, pe o baracă de scânduri. Focul a fost stins de servitori. »as Tot în acest timp, un alt trăsnet a căzut în grădina institutului medico-militar trăsnind 2 arbori cari au ars aproape cu desăvârșire. Descărcătura electrică a fost atât de pu­ternică în­cât mai multe geamuri de la clă­dire s-au spart. Furtul din str. Trifoiului.­­ Ioan Ștefănescu, din Ploești, ne­având ce să facă la el acasă, a venit în București unde a fost primit în gazdă de verul său Gheorghe Grădinaru­, sergent de oraș, locuind în str. Trifoiului. Pe când Grădinaru era bolnav în infir­meria corpului de sergenți, Ion ’î-a spart un cufăr și­­ î-a furat 328 lei, tot ce agoni­sise sărmanul sergent. Pungașul se duse apoi în târgul Moșilor unde se apucă să facă chef și unde a fost prins de poliție. La el s’a găsit suma de 211, lei restul banilor fusese cheltuit prin Moși. ILUSTRAȚIA 1 MOASTRA Am dat eri o corespondență din Sucea­va, în care se vorbia despre pagubele cau­zate locuitorilor din comuna Borca, de pe domeniul Coroanei, de trei urși cari au mâncat un număr de vite ale locuitorilor. Acești urși, cari omoară și mănâncă vite, sunt în adevăr o excepție în speța lor. Până acum se știa că urșii, și mai cu seamă cei din România, se hrănesc în timpul verei cu diferite plante, cu rădăcini, cu faguri de miere și alte asemenea lucruri. Când se întâmplă ca un urs să se ia la ceartă cu un om, apoi el făcea asta mai mult de resbu­­rare, de năcaz, iar nu de flămânzeală. Deci am crezut să dăm azi ca o curiosi­­tate o schiță trimisă de corespondentul nos­tru și care reprezintă pe acești trei urși minunați. Duminecă, 1 Iunie și Luni, 2 Iunie (Rusaliile), vor avea loc la VELODROMUL ROMAN de pe Șoseaua In­seleff, condu­­și Mari Alergări DE BICICLETE ȘI TANDEM Alergări de Dame foarte interesante NOUTATEA ! NOUTATE­A ! Pentru cea­ dantei­oară Alergări de Militari Inceputul la orele 5 și jam. preeis PRETURILE LOCURILOR: Loial, lei 16.— Loja Il, lei 12.—Stal I, lei 3.—Stal II, lei 2.— In mijlocul Velodromului, 1 lei.— Galeria, 50 bani. Transportul gratis de la Sf. Gheorghe și de la Capul Podului la Velodrom cu tramvarele pen­tru toate persoanele cari vor cumpăra bilete de la 1 leu­ în sus. Grecia.­­Ziarele antidinastice acuză sfân­tul Sinod că s’a pus In serviciul dinastiei eșind din atribuțiile sale. E fapt cert că de câte­va zile clerul a devenit înfocat apărător al regelui și prințului-moștenitor. Mitropolitul a adresat un mare număr de scrisori către șefii de fami­lie mai influenți, Îndemnându-l de a se abține de la ori­ce manifestație în contra familiei re­gale, cu atât mai mult că asta ar putea provo­ca intervenirea Puterilor, cari se tem de un a­­tentat în contra familiei regale. Italia.— Un grup de ofițeri italiani a tele­sporat ziarului «Figaro» protestând in numele tuturor ofițerilor cari au fost prizonieri în Abi­sinia, în contra Insinuărilor răutăcioase culese de prințul Enric d’Orleans în Abisinia. Rusia.—îndată după manevrele mari dintre Vielostok și Somja, perechea imperială se va duce să locuiască trei săptămâni în castelul Bielorye, iar de aci se va duce să petreacă toamna în Crimeea. Turcia.­­ Ambasadorii Angliei, Rusiei și I­taliei, au trimes pe secretarii lor In Tessalia spre a studia situația de acolo și a aduce in­formații cari să servească la fixarea condițiuni­­lor de pace. Experții numiți în chestia despă­g­­ubire­ de războiu și în aceea a capitulațiunilor tractatele cari dau privilegii grecilor din Turcia­ și au început lucrările preliminare. Grecia și Turcia -Prin fir telegrafic— întrunirea ambasadorilor Constantinopol, 29 Maia. Azi a fost o întrunire a ambasadorilor. Conferința a patra pentru negocierile de pace s-a amânat pe Sâmbătă. Amiralii au decis sä trateze cu as­prime pe insurgenții agitatori Caneea, 29 Maia. Șefii insurgenților au fost la amiralul Ca­­nevaro, care i-a sfătuit să roage pe ami­cii lor din Grecia de a nu mai veni în Creta. Amiralii au decis să trateze cu as­prime pe agitatori. Calcularea exactă a resurselor Greciei Atena, 29 Maiü. Ministerul de finanțe este ocupat să cal­culeze exact resursele Greciei. Această lu­crare va servi de basă la fixarea indemni­tății de rezbel și se va comunica d-lui Loca, atașat financiar englez la Constantinopol. Această știre, precum și aceea a numite­ comisiunea însărcinată să fixeze granița greco­­turcească, se consideră ca un semn favora­bil pentru încheierea păcii. STII­L JUBAICIAfIAE"“ ♦ Următoarele numiri s'au făcut la ministe­rul justiției: D. Al. Bârsescu, actual judecător de instrucție la tribunalul Covurlui, a fost permutat în aceeași calitate la tribunalul Brăila, în locul d-lui Al. D. Oprescu, care trece în locul d-lui A. Bâr­sescu; d. Gr. Călinescu, actual judecător de in­strucție la tribunalul Covurlui, a fost permutat, în aceeșl calitate la tribunalul R.­Sârat, în locul d-lui C. Gheorghiu, care trece în Locul d-lui Gr. Călinescu; d. I. Panaitiu, fost președinte de tri­bunal, a fost numit judecător la ocolul Săvenî (Dorohoiu), în locul d-lui G. Rezu, demisionat. UN SFAT PE ZI Mâncarea in stomac.—D-rul Eichenberg a­udiat cu sonda procesul mistuirii în sto­mac și a găsit că oamenii cari mănâncă foarte sărat mistuesc cu mult mai repede mâncarea. Sarea grăbește cu 15 la sută mis­tuirea, piperul și alte mâncări iuți cu 12 la sută; alcoolul luat în mică măsură cu 10 la sută. Alcoolul luat mai mult—un litru de bere sau vin—nici nu grăbește nici nu în­târzie mistuirea. Apa e indiferentă, poți bea 1 litru și jumătate și mistuirea merge re­gulat. Berea multă însă întârzie mistuirea cu 30—80 la sută, ba une­ori face ca mân­carea să rămâe nemistuită. Din Sinaia (Coresp. particulară a ziarului UNIVERSUL) Sinaia, 20 MaitL Un furt însemnat D. Niță Morasianu, din bulevardul Ghica /­Q trînfl=go moi j »a/ujjta r» njî gîîțo pe prețul de 3000 de lei. Un oare­care Țigana Vasile, cunoscând aceasta și știind c­ă banii se află incă în casa lui Morasianu, a profitat de prima ocazie în care nu era nimeni acasă, a intrat înă­untru, a spart o ladă și a luat dinăuntru suma de 1000 lei pe care a găsit-o. Apoi și-a luat nevasta și cel douî copil, s’a urcat în tren și a plecat spre Ploești. Descoperind că a fost jefuit, păgubașu a reclamat poliției, care a dat circulari prin toate părțile pentru prinderea holului. Până in prezent însă, el n’a fost desco­perit. V. ȘTIIM ȘCOLARE # Examenele Conservatorului de declamație din Capitală s’au fixat ast­fel: Anul I și al II-lea, clasele d-nei Aristița Ro­­manescu și d-lui Constantin Notar», în ziua de 5 Iunie, iar anul al 3-lea, clasa d-lui Ștefan Ce­­lescu, în ziua de 9 Iunie. STI­U PRIN POSTA Anglia.—Ziarul «Daily Telegraph» anunță că guvernul grecesc are motiv să presupună că Puterile au de gând să instituească un control financiar internațional, care va fi exercitat nu numai de Puterile interesate și care va fi tot una cu sfârșitul ne­atârnărei Greciei. Austro-Ungaria- La sfârșitul lui August se va lăsa pe apă în mod solemn, în prezența împăratului, a miniștrilor unguri și austriac­, noul și marele încrucișător Jaguar, unul din cele mai frumoase vase de războiu austro­­ungare. Bulgaria.—închiderea universităței din So­fia, în urma unei dispoziții a primului minis­­tru,Stoilow, care după o neînțelegere, a voit să se curețe de ministrul instrucțiunei, a pro­dus în țară o mare amărăciune.­­ E temere de demonstrații studențești. Se vorbește despre o criză ministerială parțială. Franța. — Panamiștii au încercat cu Banca Franței nouă scandaluri, dar toate încercările lor au fost zadarnice. Germania.­­ Congresul convocat la Berlin pentru medicina internă s’a deschis printr’un discurs al doctorului Leyden, citit de doctorul Schmidt de la Frankfurt. Congresul a ales ca președinți de onoare pe ducele Carol Theodor din Bavaria (doctor), pe ministrul de instrucție prusian Bosse, pe medicul șef militar Coler. S’a început apoi lucrările la ordinea, zilei printr’o disertație asupra reumatismului articular. — Studenții la drept, de naționalitate ger­mană, atât din Germania cât și din Austria, hotărîseră să ’și țină anul acesta obicinuitul lor congres la Graz, în Austria. In ultimul mo­ment, s’a renunțat de a se ține la Graz din cauza certei dintre cehi și germani în Austria, ceea ce ar fi făcut pe studenții germani să manifesteze în favoarea conaționalilor lor și ar fi produs scandal. T3L -A. Zi . Soțul (înfuriat).— Iarăși o rochie nouă ? Oh! de ce nu trăim în Africa! Soția.—Pentru ce ? I , Soțul.—Pentru că acolo, fiind cald, fe­meile umblă despuiere... Starea Prințului Moștenitor Era de dimineață la orele 8 și jum., d. din, de Leyden împreună cu medicii curanți ai A. S. Regale Principele Ferdinand, s’au întrunit în consult și după ce au examinat pe Augustul bolnav au dat următorul bu­letin : «30 Maiți, 9 ore dimineața «Pe ziua de eri, Alteța Sa Regală a a­­vut un acces de căldură mai puțin tare și mai scurt ca cel de alaltă­ ori. «Noaptea a fost bună­«Astă­zi temperatura este aproape nor­mală.­­ «Viitorul buletin se va da mâine dim. «D-m­. E. von Leyden, Cantacuzino, Bui­­cliu și Kremnitz». ¥ * . • Eri la orele 9 și jum. dim.. M. S.Regina a fost din nou la Cotroceni și a stat până la ora 11. • * Eri la ora 9 dim., dd. Dim. A. Sturdza, președintele consiliului, și G. Cantacuzino, ministru de finanțe, au fost la palatul de la Cotroceni. * « Bolnavului nu i s’a dat de ieri dimineață de­cât numai un pahar cu lapte. Bulionul ce i s’a dat de trei zile încoace i-a fost interzis cel puțin pentru 48 de ore. ★ ¥ ¥ In urma buletinelor medicale de rouî și ieri, ce s’au dat cu privire la starea­ sănă­­tăței A.S. Regala Prințului Ferdinand, pu­blicul din Capitală a început a se îngriji din nou de starea Alteței Sale și, cu toate ploile de alaltă­ eri și eri, lumea a continuat a 3 — se duce la Castelul de la Cotroceni pentru a afla noutăți. Aproape din toată țara sosesc telegrame la Castel cerând informații despre mersul sănătăței Prințului Ferdinand. * ¥ ¥ Persoane în curent cu cele ce se petrec la Cotroceni, au asigurat că micile variații ce se produc în starea sănătăței Prințului moștenitor nu sunt de­cât variațiile inhe­rente convalescenței.. *• » ¥ La ora 7 doctorii curanți, împreună cu d. dr. prof. Leyden, s’au întrunit din nou un consult. ¥ .¹ La ora 7 și luna, nu s’a comunicat prin telefon că doctorii terminaseră consultul și au constatat că starea A. S. R. e aceeași ca și azi de dimineață. DIN EDIȚIA DE IERI PENTRU CAPITALA INFORMAȚIUNI VINERI ♦ Guvernul a acordat d-lui C. Dobrescu- Argeș, deputat, o bursă ca sa-șî complec­­teze studiile în străinătate. ♦ S-tul Sinod a hotărît să retipărească o carte de cuvîntări bisericești, după una din cele vechi cunoscute, adică , sau după cea de la Câmpulung, tipărită la 1642, sau după cea de la Govora, sau după aceea a lui Var­­laam, Mitropolit al Moldovei, sau, în fine, după cea de la mânăstirea Dealului, tipărită la 1644. ♦ De mai multe zile, s’a dat Museului nostru de geologie, din partea casei Cer­­lenti, o bucată de lignit de foarte bună ca­litate, provenind din comuna Bogdănești, ju­dețul Vâlcea. îndată ce ploile vor înceta, d. Grigore Ștefănescu, directorul acestui mu­­zeu, se va duce la Bogdănești să studieze acest culcuș și să-i determine vârsta geo­logică. ♦ Următorul personal a fost înființat, de­o­cam­dată, la biuroul central al direcțiunei serviciului pentru construcțiunea portului Constanța : Un inginer-șef al biuroului teh­nic ; douî conductori desemnatorî ; un comptabil; un secretar ; un archivar-registrator ; douî po­­piștî-verificatori și patru oameni de serviciu. ♦ Conform regulamentului pentru preve­nirea conjuctivitor granuloase, se vor ține și în anul acesta conferințe speciale, orga­­nisate de direcțiunea generală a serviciului sanitar, pentru medicii civili și militari. Aceste conferințe se vor ține în două serii: la București, în localul spitalulu Brân­­covenesc, și apoi la Teiș și la Iași, în spi­talul militar central. Prima serie la 3 iunie* a doua serie la 16 iunie. Conferințele vor fi ținute, la București, de d. profesor dr. Manolescu și de d. dr. colonel Gr. Petrescu; cel din urmă va merge cu medicii la Teiș, în Tărgoviște, unde se află spitalul militar pentru gra­nulași. La Iași, conferințele vor fi ținute de d. profesor dr. Socor și de d. dr. colonel Corvin. ♦ D. dr. Dragomir Demetrescu, directo­rul cultelor, a primit o epistolă din partea Sanctităței Sale Constantin al 5-lea, patri­­arh­ul ecumenic al Constantinopol­ului, prin care fi face cunoscut suirea sa pe tronul patriarh­al. Înaltul prelat, a fost coleg de studii și promoțiune la Atena cu d. Dragomir De­­metrescu. ♦ In jud. Bacäu s’a ivit din nou epizootia de seară aftoasă. Ministerul de interne a oprit exportul și importul vitelor și productelor animale din acest județ. ♦ Au fost numiți: d-nii V. Vergulescu, comisar de poliție cl. II la București; N. Tănăsescu, ajutor de sub-prefect la plasa Ba­­badag (Tulcea), și Zaharia Mitzopol, oficar în corpul sergenților de oraș. ♦ Mâine, Duminică, la 10 ore dimineața, d. G. F. Robescu, primarul Capitalei, va împărți 100 diplome și mai multe premii, în bani, exposanților din târgul Moșilor. ♦ Școalele de adulți din București, în­ființate de comitetul central al societăței funcționarilor comerciali, funcționează re­gulat. Până acum sunt înscriși, pentru a urma aceste cursuri, peste 1.200 elevi, ast­fel că va fi nevoie să se înființeze și o a treia școală. E vorba să se înființeze și o școală de adulți specială pentru domnișoare. La aceas­tă școală, cursurile vor fi predate de doam­ne și d-re bacalaureate, sau absolvente de externate secundare. ♦ D. dr. Răutzoiu a fost delegat din partea primăriei Capitalei, să asiste la al 12-lea congres internațional de medicină, ce se va ține la Moscova, între 7 și 14 August a. c., în locul d-lui dr. Petrini-Galațî, care și-a declinat această însărcinare. ♦ Eri dimineață, la ora 7 și jum., d-ra Cazimir, d-na baroneasă Rodlman, d. baron Giedesel și d. general Robescu, au plecat la Sinaia, de unde­ se vor întoarce astă­­seară. D. baron Giedesel, aghiotantul Marei Du­cese de Hessa, vizitează pentru prima oară Sinaia. ♦ Mercur­ s’a întrunit la Budapesta co­mitetul de două­spre­zece al Românilor, Slovacilor și Sârbilor, ca să discute bazele unei acțiuni comune. La această consfătuire au luat parte d-nii dr. Ion Rațiu, V. Lucaciu, Iuliu Coroianu și V. Mangra din partea Românilor; d-niî M. Polit, Gavriila, Dimitrievicî și încă unul din partea Sârbilor, d-niî Pavel Mudron, Samo Daxner, Ștefanovicî și Hurban din partea Slovacilor. Comitetul a decis să convoace cât mai curând un mare congres al naționalităților și să elaboreze un memorand comun, pe care să-l ducă o delegație de mii de repre­zentanți ai celor tre­i naționalitățî, la Viena, și să-l predea Împăratului Francisc­ Iosif. Ultime Informațiuni Sâmbătă . D. Gr. Tocilescu, profesor universitar, va reprezenta țara la congresul de arheo­logie ce se va ține în luna August la Dun­­kester în Anglia și la congresul de filologie din Drezda. In congresul de la Dunkester, d. Toci­lescu va face comunicațiuni asupra lucrări­lor de la Adam-Klisi. ♦ Jouî s’a ținut la­ ministerul lucrărilor publice licitația pentru darea în întreprin­dere a lucrărilor de construcția calei ferate Comănești-Palanca pentru lotul I și II. S’au prezentat la licitație pentru lotul I nouă concurenți și anume : Locatelli și Bau­­vier, Schwalbach, societatea Veneta, Facan­­te, Peraldi, Luigi Pelli, Rozazzo,­Fratelli, Kaunitz, N. Gabrielescu și Monetti David. (Lucrările lotului I, în valoare de 1.550.000 s’au adjudecat asupra d-lor Locatelli et Bou­­vier.­­ Pentru lotul al II-lea s’au prezentat cinci antreprenori și anume : Locatelli et Bouvier, Bizzardi și Durando, Fratelli, Karnitz, N. Gabrielescu, Monetti și David. Lucrările în valoare de 1.300.000 au fost adjudecate tot asupra d-lor Locatelli și Bou­vier, lăsând sub deviz pentru lotul 1­8.50 și 23.70 pentru lotul al II-lea. ♦ Veselia, care a apărut era dimineață, Sâmbătă 31 Maiü, cuprinde o materie va­riată din cele mai hazlii și o mare ilustra­ție de actualitate, în ș­ase colori, reprezen­tând Tîrgul Moșilor. Veselia se vinde cu­ 10 bani numărul în toată țara. ♦ Prin mai multe comune din județul Ia­și s’au ivit lăcustele. Autoritățile au luat măsuri pentru stârpi­­rea lor. ♦ A.A. L.L. R.R. Marea ducesă de Hessa și Principesa Maria au vizitat Joua la orele 11 a. m. targul Moșilor. A.A. L.L. R.R. au fost primite cu urale de publicul cel mare ce mișuna prin târg. ♦ D. A. Saligny, director general al G. F. R., a intervenit pe lângă ministerul lu­crărilor publice, să ceară consiliului de mi­niștri deschiderea unui credit extraordinar de un milion 500.000 lei, pentru repararea podurilor și terasamentelor stricate în urma inundațiilor și ploilor. ♦ Jour la ora 2 p. m. au fost primiți în audiență de M. Sa Regele d. dr. Manoles­cu, președinte al congresului medicilor din țară, d. dr. Kiriak, vice-președinte și d. dr. Bardescu, secretar general, cari au exprimat M. S. devotamentul corpului medical. Suveranul s-a întreținut mai mult cu dis­tinșii medici asupra­ scopului asociației și a laudat pe inițiato­ri. ♦ Au sosit în portul Galați următoarele vapoare: vaporul «Adros» sub­ pav. ger­man din Hambrug cu diverse, și vaporul «Russu» sub pav. rus din Rusciuc, deșert. Toți cumpératorii ziarului nostru cu numărul, precum și toți abonații, pri­mesc în fie­care zi, împreună cu «Uni­versul», și Suplimentul, care cuprinde romanul «Soția blestemată » și im­portanta operă «Voiag­ul la Polul Nord al lui Nansen»* Cine nu-l primește este rugat a ne înștiința. Artileria italiana in Abisinia Prințul Enric d’Orleans, care călătorește în Ethiopia, a avut ideia de a scrie ziaru­lui Figaro, din Paris, o scrisoare prin care sunt insultați foarte grav prizonierii italieni cari se aflau la Adis-Abeba. Cum în această scrisoare, prințul s’a fă­­ ­»nf ÖRhoill »ir*r»r» e.fllomriîi ♦?*» C O Ii t Pil üFÜIS- riștilor italieni, locotenentul Moltedo, care era în numărul prizonierilor, a scris urmă­toarea scrisoare căpitanului Pisciceli și pe care ziarul Italie ce ne-a sosit era din Roma, o reproduce : «Dragă Giacomino, «Ieri trecând prin Messina, pe bordul vaporului W­ash­ington- mi s’a adus un ziar local în care am citit o corespondență din din Paris a ducelui de Orleans, care că­lătorește în momentul de față prin Abisi­nia. In această corespondență între alte lu­cruri neplăcute, se zice cum că ofițerii i­­talieni au tras tunuri în onoarea Negusului. Nimic nu e mai fals ! «Cum trebue să plec pentru afacerile mele private ,ți las grija de a desminți acest lucru. «De aceia află că în ziua de 2 Iulie (ser­bare națională franceză) ful deșteptat tare de dimineață și invitat să mă duc la pala­tul imperial al Negusului. «Cum mi-am amintit de dată și de ser­­­­bare și am ghicit motivul pentru care eram chemat,­ am refuzat cu insistență de a mă duce la Palat. «A fost chemat și De Gennaro, un alt o­­fițer de artilerie prizonier. El s-a dus la pa­lat. Acolo a găsit, spre marea sa uimire, mai multe tunuri încărcate și artileriști ita­lieni care o așteptam «Aflând de la persoanele de față motivul pentru care fusese chemat și pentru care soldații se aflau acolo, fără să piardă timp, el le-a explicat purtarea pe care trebuia s-o aibă și le-a ordonat imediat să părăsească «Ghebe» (incinta palatului). El se supuseră imediat. «Dormeam încă, când auzii focuri de tun, și aflai că două tunuri, așezate în fața casei Larouvet trăgea salve în semne de sărbă­toare. Aflai tot­ d’odată că aceste tunuri erau trase de abisinieni. «Acesta e un lucru care interesează ar­tileria și onoarea armatei, și de aceia ’și dau ție vechiul meu prieten, explicațiile necesare. «Te rog încă, de a desminți în mod for­mal tot ceea ce a fost afirmat de ducele d’Orleans. «Amicul teu, «Guido Moltedo». uurmneca, i im, ii»nb­xov. 1­ 3DEPEȘI — 29 Maiu 1897 — Petersburg.—Nașterea unei principese ruse împărăteasa a născut o principesă, la a­­miază, Petersburg. — Mari inundații In Rusia In Taurida se semnalează inundațiuni mari. Pagubele materiale sunt enorme. — Sunt numeroase victime umane.— Multe vite au perit. New­ York.­Aruncarea unui tren în aer.­ 100 de morți După știri din Havana, insurgenții au fă­cut să sară în aer un tren, la 12 mile de a­­cest oraș. Peste o sută de persoane, printre care mulți soldați, au fost omorîte sau rănite.­­ Paris.— Din camera franceză Animație mare.— D-nu Jaures depune o propunere tinzând să limiteze excluderea deputaților spre a-i garanta în contra pasi­unilor majorității. D-nu Jaures reclamă urgența, care este respinsă cu 370 voturi contra 110. Camera reia apoi discuția asupra privile­giului Băncii Franței și respinge cu 422 vo­turi contra 118 o propunere a d-lui Viviani tinzând la crearea u­nei bănci de Stat. D-nu Bascon desvoltă o moțiune invitând camera să nu abordeze discuția articolelor proiectului, înainte ca guvernul să fi făcut cunoscut clausele contractului cu Banca, re­lative la tesaurul de resbel. D-nii Cochery și Meline cred că este in interesul apărării naționale de a refuza să se facă cunoscut clausele acestei convenți­­uni secrete. Moțiunea d-lui Bascon este respinsă cu 298 voturi contra 122 și trecerea discuțiunei articolelor s’a votat cu 424 voturi contra 107. Vicența.—Bătălie între liberali și cle­ricali; mai mulți răniți O învălmășeală s’a produs azi între liberali și clericali cu ocazia serbărilor comemorative ale apărării de la 1848 , sunt câți­va răniți. Trupele au trebuit să intervie pentru­ a protege municipalitatea clericală. Paris.—Călătoria «d-lui Felix Faure in Rusia După «le Temp», proectul de credit pri­vitor la călătoria d-lui Faure în Rusia, va­ fi precedat poate de un mesagiu al­ preșe­dintelui republicei către parlament, pentru­ a da un caracter mai solemn acestei nouri manifestați­uni de simpatie pentru națiunea rusească. Grossbecskerek— Luptă sângeroasă­ între civili și geandarini. 4 morți ! O luptă sângeroasă s’a produs la ElenieF între niște geandarmî și niște burghezi. Douî geandarmî și douî civili au fost o­i­morîțî. Amănunte lipsesc. Thesaromini Adevărul vede In limbagiul de acum al «Drapelului» o mare deosebire de acela din pri­­mele luî numere,—numere în cari făgăduia un limbagii moderat; confratele sfârșește zicând că nici nu putea fi alt­fel, dar că prea și-a dat re­pede arama pe față noul ziar. Constituționalul polemisează cu «Libera­lul» care a spus că d-nii Take Ionescu și Carp au reușit la alegeri prin buna-voință a liberali­lor și spune că aceasta nu e adevărat, fiind-că guvernul și-a avut candidații în contra celor 2 candidați ai opoziției. Dreptatea, vorbind despre alegerea de la Ploești, zice că există o mare deosebire între a,­­această alegere, efectuată de poliție, și alege­­­rile făcute sub d. Fleva, cari au fost absoluții­ 1 bere și în contra cărora nimeni n’a putut să zică ceva. Drapelul, sub iscălitura d-lui Dimitrescu- Iași, susține din nou că rezultatele alegerilor parțiale din ultimii timpi au dovedit numai un început de favoare a opiniunei publice către con­servatori, dar nu o favoare propriu-zisă. Epoca zice că liberalii nu fac alt­ceva de­cât să mănânce veniturile statului, pentru a se­ sătura de lipsa de mâncare pe care au dus-o în timpul opoziției. L’Indépendance roumaine spune că din răspunsul pe care l’a dat ziarul «Constituționalul» «Timpului» reese că junimiștii și conservatorii ar fi constituiți pe principiul împărțirea benefi­ciilor, dacă vom­, cât despre perdere, ele vor fi suportate numai de conservatori. Lumea Nouă spune că îndreptarea actualei stări agricole nu stă nici în proprietatea mică țărănească, nici în cea mare boerească, ci în cultivarea pământului de muncitori agricoli a­­sociați, cultivare în mare și din care să tragă folos toți și nu mai ales o mână de mari pro­prietari. Liberalul, într-un articol intitulat «Dobrogean spune că prezența la putere a partidului liberal care a prezidat la mai toată transformarea Do­­brogei o garanția cea mai solidă că Statul ro­mân nu se va opri la jumătate drum, și va continua cu facerea de îmbunătățiri în această provincie. Războiul crede că trebue să se reguleze­ o dată dreptul de proprietate rurală al străinilor în România, drept care a fost oprit prin artico­lul 7 al Constituției, căci se fac o mulțime de abuzuri. Românul e sigur că o ruptură s’a produs între conservatori și junimiști, precum o ruptură s’a făcut și între d. Aurelian și d. Sturdza. Timpul spune că în urma ultimei jurispru­­dențe a Curtii de Casație cum­ că­­ străinii au drept numai la valoarea imobilelor s’a compli­cat și mai mult chestia art. 7 din Constituție relativ la situația străinilor față cu o avere imobi­liară ce se deschide în folosul lor. V­oința Națională spune că presupunând imposibilul că acum 2 luni conservatorii ar fi luat puterea, azi am fi avut o situațiune din cele mai încurcate în urma certei dintre junimiști și conservatori. Ziarele din provincie Evenimentul (Iași), e în contra desființarea rezumatului președintelui curtei cu jurați și zice că acest rezumat e folositor pentru ușurarea juraților la memorizarea amănuntelor acuzare­ și apărare! Galații reproduce după «Epoca» un articol în care se face comparație între activitatea tre­cutului și a actualului regim. Confratele gă­sește că cu mult mai multe au făcut conserva­torii de­cât liberalii pentru țară. Opinia (Iași) crede că există multe dezbinări în sînul partidului liberal, dezbinări care îl vor face în curând să se prăvălească.

Next