Universul, iulie 1897 (Anul 15, nr. 150-176)

1897-07-01 / nr. 150

Ori­ ce tuse vindecată Cine vrea sa se vindece sigur si în scurt timp de orî­ ce tuse, sa cumpere numai hapurile de catramină ale cele­brului chimist d­r. Bertelli din Milan, apro­­bate de consiliile sanitare superioare din Italia și România. O culie costă numai lei 2.95 ; patru cu­­lii, lei 10.95. De vînzare în provincie la toate farmaciile și în București la drogueria centrală Mihail Stoenescu, str. Academiei No. 2; la dro­gueria Ilie Zamfirescu, str. Academiei No. 4 și la drogueria la «Câinile Negru» Ion Terzfi, strada Lipscani, București. Toate cutiile cari nu vor avea în interiorul lor o instrucție în limba română cu ștam­pila­­­ administrației ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate. Boalele secrete Neputin­ța BrârlisUeascâ Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). Î I» — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1 — Intrarea numai prin st­rada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—« seara .Loc separat de așteptare pentru fie­care. Articole de Coloniale ICRE NEGRE, Kilo Lei St In permanență proaspete, cali­tate superioara, la Emanuel Calavrero — STRADA SEPCARI No. 3 — 487­­­25 /WvVSAA/WWWWVVSAAAAA Boalele de piele, boalele­ lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la DOCTOR FETELIVZ Specialist in boale de femei, copii si ochi — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—­Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. -1048 12 s­­.I. PIÍEHA1IU Cu o practică de 6 ani în serviciile de spital ale d-lor Prof. Assaki și Stoicescu — STRADA ROMANĂ­ No. 22 — Consu­ltațiunî pentru or!­ca boala de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația; de asemanea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu­ bolnavi vindecați. Tr­­atament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi BOALE NERVOASE și BOALE BE­CCII Examen atensiv și căutare conștiincioasă Doctorul ALEX. ATHMASSIU de la Facultatea din Paris C­alea ‘V­ sica­rești 2 SFo. 102 — Consultatiuni de la 7—9 p. m. — 507 ’ 30 N­OCTOR L BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA pentru boalele de gură și dinți in New-York De 18 ani specialist în boalele de gât, gură, nas si urechi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevetămotoare,­ insă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIRO­SULUI DIN GURA Consultatiuni de la 8—9 și de la 3—5 p. m. — STRADA COLȚEI No. 14 — Casa le Mile 51, Strada Teilor 6l — Consultațiuni speciale pentru — BosJols Merné, Nervoasa și SyMiica Boalele secrete la bărbați și iernat in toate zilele de la 10 -12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special S’a redeschis secțiunea Fumegațiunilor, reme­diu sigur contra boalelor­ sifilitice Consultațiunea numai 1 leü N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamen­tul Casei d­e Sănătate cu prețuri moderate, grosppete se trimite gratuit, cerut directorului casei de sănătate să înapoiască cutia. Directorul s’a opus și a venit treaba la jude­cată, apoi la luarea cutiei pe cale legală. Când cutia a fost deschisă, nu s’au găsit înăuntru de­cât bijuterii proaste, în valoare de câte­va mii de lei.­­ Directorul a fost luat la cercetare. Un bărbat politic hoț Dînsul a zis că se poate ca principesa să fi avut bijuterii scumpe, însă el nu le-a văzut nici­odată ; dacă le-a avut cu adevărat, atunci se putea prea bine să fie un altul hoțul. Pe cât timp principesa a stat la casa de sănătate, pri­­mia aproape în toate zilele vizita contelui C., un bărbat politic bine cunoscut la Nantes. Era prea cu putință ca acest conte scăpătat, plin de datorii, să fi furat bijuteriile principesei galbene, amanta sa. Contele a fost citat pentru a doua­ zi. Un director fugit însă când se trimise la directorul casei de sănătate, se află că acesta fugise. Era acum ca și constatat că el însuși, iar un altul, furase bi­juteriile. S’au dat circulări în toată țara pentru descoperirea lui; toate au rămas însă zadarnice. E ca și cum directorul a intrat în pământ. Nevasta lui fiind întrebată, a respins că nu știe absolut de loc unde s’a retras bărbatul său. S’a constatat că directorul pusese mai înainte ca amanet la Muntele de pietate, un mare numer de bijuterii pe cari le-a scos cu o zi înainte de fuga lui. CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Luni 30 Iunie.—Soborul Sf. 12 Ap. Catolic Luni 12 Iulie.—loan Gualb Res. soarelui 4.28 Ap. soarelui 6.42 București, 30 Iunie S ’t&ih ÎBBCălrcat In vremea războiului turco-grec și mai apoi cu ocazia înțelegerei stabilite la Peter­sburg între Austria și Rusia, ne-am expri­mat temerea că, în ciuda tuturor asigurări­lor, ceea­ ce se face nu e pentru mulțumi­rea păcei, ci pentru desfășurarea unei con­­figrațiuni generale în Balcani. Temerea aceasta o întemeiam pe experi­ența trecutului, care în­tot­dea­una ne-a a­­rătat că e destul să se înceapă un mic răz­boiu­ în Orient, pentru ca conflictul să se întindă; o mai întemeiam și pe considera­­țiunea că Turcia nu va câștiga nimic din războiu și că aceasta o va irita în contra Europei. Cele întâmplate în vremea din urmă în­tăresc bănuelile noastre. ★ » * S’a încheiat armistițiu între Grecia și Tur­cia și Europa s’a pus să mijlocească pentru pace. Negocierile au ținut atâta timp și totuși nu s’a ajuns la cel mai mic rezultat măcar; nici asupra unui punct nu s’a putut ajunge la o înțelegere. Și acum, după atâta vreme pierdută în zadar, negocierile s’au suspendat cu desă­vârșire. Care e pricina? Turcia, după strălucita ei biruință și mai ales după ce a strîns pe picior de războiu atâta oștire, cere, pe lângă despăgubirea în bani, să i se lase Tessalia pe care a cuce­rit-o cu armele, sau cel puțin partea din această provincie până la rîul Peneu. Grecia, firește, nici nu vrea să audă de o cedare de teritoriu, ba ar fi bucuroasă să nu plătească nici indemnitate de războiu. Dar Europa ? Precum di­n capul locului am prevăzut, Europa nu vrea ca Turcia să­ capete vre o bucată de pământ din Grecia. Teritoriile odată zmulse de la Turcia nu se mai în­torc îndărăt, măcar de ar învinge ea de o sută de ori ; asta e principiu nestrămutat, l­e care Turcia nu l-ar putea înfrânge de­cât dacă s’ar bate cu toată Europa—ceea ce nu poate face. Europa vrea deci să facă pacea ast­fel : Grecia să plătească Turciei o despăgubire de războiu, iar aceasta să restitue Tessalia. Pacea aceasta n’o primesc însă nici grecii, nici turcii. Grecii nu vor să plătească, fiind-că n’au bani și dacă ar vrea să ia cu împrumutare, n’ar căpăta de­cât cu condițiune ca finan­țele grecești să treacă sub controlul Europei. Turcii nu vor să restitue Tessalia, pentru că n’ar mai avea liniște în Macedonia și cele­l’alte state balcanice și-ar mări preten­­țiunile văzând că imperiul otoman e legat de mâini și de picioare. Și ast­fel, treaba stă pe loc , și stă reți, pentru că dintr’un moment în­altul Turcii pot să redeschidă războiul. Ce se va face acum ? Depeșile ne-au anunțat că Rusia, care până acum a susținut pe Turci, a cerut ce­­lor­l­alte Puteri să procedeze energic pen­tru încheierea păcii; de asemene s’a spus că Rusia s'a înțeles cu Anglia, cea mai mare dușmană în ziua de azi a Turciei. Pe de altă parte, se zvonește că princi­­patul Bulgariei vrea să se declare indepen­dent și să se proclame Regat—ceea­ ce ar provoca numai de­cât un război turc b­­ulgar. Toate astea dau dreptate prevederilor mostre. In loc de pace, vom ajunge la o lățire a conflictului , vom avea război turco­­bulgar, apoi război turco-sârb, se vor scula și Muntenegrenii și apoi, pe la anul viitor, va porni și Rusia un război, cu consimți­­m­entul Puterilor. Iar Turcul va plăti, ca în­tot­dea­una. Căci nu se poate admite că Europa își va schimba seculara ei politică orientală. Ar trebui să se întâmple o adevărată mi­nune ca să se facă alt­fel. Dacă Rusia a ajuns la vr’o înțelegere cu Anglia precum a ajuns mai înainte cu Aus­tria, atunci acordul s’a stabilit pe socoteala Turciei și încă multă vreme nu va fi pace. Lucrurile, în rezumat, nu se descurcă, ci se încurcă. * * DIN FRANȚA (Coresp. particulară a ziarului UNIVERSUL) Paris, 26 iunie. Aventura unei principese asiatice Face mare zarvă în Paris afacerea principesei Duong-Chaor, nora regelui Norodom al Cam­­bodgelui. Regatul Cambodgelui fiind alăturea cu pose­siunea franceză Cochinchina, din Asia, certele de graniță erau dese între aceste doua țări și în urma unei încăerări, guvernul din Paris a hotărât să aducă în Franța pe fiul regelui Cambodge, care era principalul instigator al tulburărilor. Cu fiul regelui a trebuit să vină și nevasta lui. Insă iată că, după o ședere de cât­va timp în Franța, fiul regelui Cambodgeiuî pretinde să fie îndată retrimis în patria lui, de­oare­ce clima Franței nu o priește. Guvernul francez s’a ho­­tărît să -l trimită în Algeria, încă pentru două ani, de­oare­ce clima de acolo se apropie mai mult de aceea de la Mei-Nam. D. Goron, care pe atunci era șef al siguranței, a fost însărcinat să însoțească pe prinț; comi­sarul Clement de la delegation­, avea să escor­teze pe principesa Duong-Chaor. Prințul a plecat înaintea nevestei sale, iar a­­ceasta, rămânând singură, se zice că s-a dedat la o viață destrăbălată cu mai mulți tineri cari îi făceau de mult curte. In urmă a intrat în casa de sănătate de la Courbevoie. A stat aci mai mult timp și a eșit vindecată. N’a avut însă cu ce să plătească cheltuiala la casa de sănătate și a lăsat acolo o cutie cu bijuterii cari valorau 200.000 de fr. Guvernul a aflat despre afacerea aceasta și a Conflict cu Anglia Principesa, aflând de furtul bijuteriilor sale, s-a plâns bărbatului și socrului său ; acesta a făcut apel la protecțiunea Angliei pentru afla­rea bijuteriilor și pentru liberarea fiului său­ Intre cabinetele din Paris și Londra se urmează acum un schimb de vederi în această privință. In urma acestei cereri de interventioni, Regele Cambodgeiuî și-a făcut dușman pe regele Sia­­mului, care nu urăște nici un popor mai mult ca pe englezi, de­oare­ce aceștia i-au luat o parte din țară și au alipit-o la India. Brutus. Note asupra vieței regelui Carol al Cusei IV Ministerul I. Brătianu.— Cruzimele din Bulgaria. — Brătianu la Livadia 24 iulie. — Noul cabinet al lui Brătianu exclude toate elementele moderate. N. Io­­nescu ia externele în locul lui Cogălniceanu, E. Stătescu justiția în locul lui Ferichide, D. Sturdza lucrările publice. Vernescu, Slă­­niceanu, Brătianu și Kițu își păstrează por­tofoliile. 25 iulie.—Prințul prezidează primul con­siliu de miniștri al noului cabinet; dînsul stăruie ca acuzațiunea contra foștilor miniștri conservatori, acuzație care, după ferma sa convingere, nu va servi la alt­ceva de­cât să arate în cea mai vie lumină nevinovăția lor, să nu mai fie condusă cu aceeași patimă ca până acum ; e ceva ne­mai pomenit ho­­tărîrea Camerei de a se afișa actul de acuza­­țiune în toate comunele. 26 Iulie.— Poarta protestează pe lângă guvernul român despre care zice că lasă să se transporte pe teritorul săi arme în Turcia. Secretarul ambasadei engleze din Cons­­tanopol, Baring, raportează din Bulgaria că cruzimele comise de bașî­buzuci întrec tot ce s’a anunțat până acum. Toți au pierdut nădejdea în Sultan. Sta­rea spiritelor în Constantinopol e foarte rea, legăturile ordinei se slăbesc. Cu mare gre­utate se decide Poarta pentru pedepsirea u­­cigașilor consulilor din Salonic. 27 Iulie.­ Sârbii sunt iai’ăș bătuți și se retrag. La 5 August turcii au cucerit Knia­­jewalzi. In ziua următoare serbii au părăsit Sajetsar și Osman-pașa înaintează ca să a­­tace Planiniza și Boljewatz. Prințul Carol se duce la Sinaia. Acolo vede că construcția castelului a înaintat forte puțin. Numai temeliile sunt gata și sume mari de bani au fost cheltuite fără să se vadă rezultatele. Grajdul prințiar este la vr’o 500 metri de vase de castel, e aproape terminat. 30 iulie. — Tocmai azi citește ministrul de interne în Cameră și Senat programul scurt al noului cabinet care -și zice «expre­­siunea fidelă a dorinței Camerei». Prin el se făgăduește respectarea constituțiunei și a legilor (se permite însă o procedare nele­gală contra fostului minister!), administrație cinstită (și prin aceasta «vindecarea rănilor făcute țarei»), îmbunătățirea stărei financiare prin mari economii și realizarea descentra­lizare­ administrative prevăzută de Consti­­tuțiune. In ce privește politica exterioară, se va păstra înainte de toate neutralitatea prin o aspră supraveghere a graniței. 31 iulie.­ Corpurile legiuitoare sunt în­chise de ministrul-președinte, după ce ele au votat diferite modificări de legi și după ce s’a ales din sinul Camerei o comisiune financiară de nouă membri cari se vor o­­cupa cu facerea budgetului și a legilor fi­nanciare. 3 August.­­ Ședințele parlamentului en­glez se amâna după ce un mare număr din aceste ședințe au fost ocupate cu intevmv

Next