Universul, iulie 1897 (Anul 15, nr. 150-176)
1897-07-01 / nr. 150
Ori ce tuse vindecată Cine vrea sa se vindece sigur si în scurt timp de orî ce tuse, sa cumpere numai hapurile de catramină ale celebrului chimist dr. Bertelli din Milan, aprobate de consiliile sanitare superioare din Italia și România. O culie costă numai lei 2.95 ; patru culii, lei 10.95. De vînzare în provincie la toate farmaciile și în București la drogueria centrală Mihail Stoenescu, str. Academiei No. 2; la drogueria Ilie Zamfirescu, str. Academiei No. 4 și la drogueria la «Câinile Negru» Ion Terzfi, strada Lipscani, București. Toate cutiile cari nu vor avea în interiorul lor o instrucție în limba română cu ștampila administrației ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate. Boalele secrete Neputința BrârlisUeascâ Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). Î I» — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1 — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—« seara .Loc separat de așteptare pentru fiecare. Articole de Coloniale ICRE NEGRE, Kilo Lei St In permanență proaspete, calitate superioara, la Emanuel Calavrero — STRADA SEPCARI No. 3 — 48725 /WvVSAA/WWWWVVSAAAAA Boalele de piele, boalele lumești (siphilitis) la ambele sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la DOCTOR FETELIVZ Specialist in boale de femei, copii si ochi — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. -1048 12 s.I. PIÍEHA1IU Cu o practică de 6 ani în serviciile de spital ale d-lor Prof. Assaki și Stoicescu — STRADA ROMANĂ No. 22 — Consultațiunî pentru or!ca boala de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 21. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 11. 50 b. consultația; de asemanea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi BOALE NERVOASE și BOALE BECCII Examen atensiv și căutare conștiincioasă Doctorul ALEX. ATHMASSIU de la Facultatea din Paris Calea ‘V sicarești 2 SFo. 102 — Consultatiuni de la 7—9 p. m. — 507 ’ 30 NOCTOR L BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA pentru boalele de gură și dinți in New-York De 18 ani specialist în boalele de gât, gură, nas si urechi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevetămotoare, insă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultatiuni de la 8—9 și de la 3—5 p. m. — STRADA COLȚEI No. 14 — Casa le Mile 51, Strada Teilor 6l — Consultațiuni speciale pentru — BosJols Merné, Nervoasa și SyMiica Boalele secrete la bărbați și iernat in toate zilele de la 10 -12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special S’a redeschis secțiunea Fumegațiunilor, remediu sigur contra boalelor sifilitice Consultațiunea numai 1 leü N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate, grosppete se trimite gratuit, cerut directorului casei de sănătate să înapoiască cutia. Directorul s’a opus și a venit treaba la judecată, apoi la luarea cutiei pe cale legală. Când cutia a fost deschisă, nu s’au găsit înăuntru decât bijuterii proaste, în valoare de câteva mii de lei. Directorul a fost luat la cercetare. Un bărbat politic hoț Dînsul a zis că se poate ca principesa să fi avut bijuterii scumpe, însă el nu le-a văzut niciodată ; dacă le-a avut cu adevărat, atunci se putea prea bine să fie un altul hoțul. Pe cât timp principesa a stat la casa de sănătate, primia aproape în toate zilele vizita contelui C., un bărbat politic bine cunoscut la Nantes. Era prea cu putință ca acest conte scăpătat, plin de datorii, să fi furat bijuteriile principesei galbene, amanta sa. Contele a fost citat pentru a doua zi. Un director fugit însă când se trimise la directorul casei de sănătate, se află că acesta fugise. Era acum ca și constatat că el însuși, iar un altul, furase bijuteriile. S’au dat circulări în toată țara pentru descoperirea lui; toate au rămas însă zadarnice. E ca și cum directorul a intrat în pământ. Nevasta lui fiind întrebată, a respins că nu știe absolut de loc unde s’a retras bărbatul său. S’a constatat că directorul pusese mai înainte ca amanet la Muntele de pietate, un mare numer de bijuterii pe cari le-a scos cu o zi înainte de fuga lui. CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Luni 30 Iunie.—Soborul Sf. 12 Ap. Catolic Luni 12 Iulie.—loan Gualb Res. soarelui 4.28 Ap. soarelui 6.42 București, 30 Iunie S ’t&ih ÎBBCălrcat In vremea războiului turco-grec și mai apoi cu ocazia înțelegerei stabilite la Petersburg între Austria și Rusia, ne-am exprimat temerea că, în ciuda tuturor asigurărilor, ceea ce se face nu e pentru mulțumirea păcei, ci pentru desfășurarea unei configrațiuni generale în Balcani. Temerea aceasta o întemeiam pe experiența trecutului, care întotdeauna ne-a arătat că e destul să se înceapă un mic războiu în Orient, pentru ca conflictul să se întindă; o mai întemeiam și pe considerațiunea că Turcia nu va câștiga nimic din războiu și că aceasta o va irita în contra Europei. Cele întâmplate în vremea din urmă întăresc bănuelile noastre. ★ » * S’a încheiat armistițiu între Grecia și Turcia și Europa s’a pus să mijlocească pentru pace. Negocierile au ținut atâta timp și totuși nu s’a ajuns la cel mai mic rezultat măcar; nici asupra unui punct nu s’a putut ajunge la o înțelegere. Și acum, după atâta vreme pierdută în zadar, negocierile s’au suspendat cu desăvârșire. Care e pricina? Turcia, după strălucita ei biruință și mai ales după ce a strîns pe picior de războiu atâta oștire, cere, pe lângă despăgubirea în bani, să i se lase Tessalia pe care a cucerit-o cu armele, sau cel puțin partea din această provincie până la rîul Peneu. Grecia, firește, nici nu vrea să audă de o cedare de teritoriu, ba ar fi bucuroasă să nu plătească nici indemnitate de războiu. Dar Europa ? Precum din capul locului am prevăzut, Europa nu vrea ca Turcia să capete vre o bucată de pământ din Grecia. Teritoriile odată zmulse de la Turcia nu se mai întorc îndărăt, măcar de ar învinge ea de o sută de ori ; asta e principiu nestrămutat, le care Turcia nu l-ar putea înfrânge decât dacă s’ar bate cu toată Europa—ceea ce nu poate face. Europa vrea deci să facă pacea astfel : Grecia să plătească Turciei o despăgubire de războiu, iar aceasta să restitue Tessalia. Pacea aceasta n’o primesc însă nici grecii, nici turcii. Grecii nu vor să plătească, fiind-că n’au bani și dacă ar vrea să ia cu împrumutare, n’ar căpăta decât cu condițiune ca finanțele grecești să treacă sub controlul Europei. Turcii nu vor să restitue Tessalia, pentru că n’ar mai avea liniște în Macedonia și celel’alte state balcanice și-ar mări pretențiunile văzând că imperiul otoman e legat de mâini și de picioare. Și astfel, treaba stă pe loc , și stă reți, pentru că dintr’un moment înaltul Turcii pot să redeschidă războiul. Ce se va face acum ? Depeșile ne-au anunțat că Rusia, care până acum a susținut pe Turci, a cerut celorlalte Puteri să procedeze energic pentru încheierea păcii; de asemene s’a spus că Rusia s'a înțeles cu Anglia, cea mai mare dușmană în ziua de azi a Turciei. Pe de altă parte, se zvonește că principatul Bulgariei vrea să se declare independent și să se proclame Regat—ceea ce ar provoca numai decât un război turc bulgar. Toate astea dau dreptate prevederilor mostre. In loc de pace, vom ajunge la o lățire a conflictului , vom avea război turcobulgar, apoi război turco-sârb, se vor scula și Muntenegrenii și apoi, pe la anul viitor, va porni și Rusia un război, cu consimțimentul Puterilor. Iar Turcul va plăti, ca întotdeauna. Căci nu se poate admite că Europa își va schimba seculara ei politică orientală. Ar trebui să se întâmple o adevărată minune ca să se facă altfel. Dacă Rusia a ajuns la vr’o înțelegere cu Anglia precum a ajuns mai înainte cu Austria, atunci acordul s’a stabilit pe socoteala Turciei și încă multă vreme nu va fi pace. Lucrurile, în rezumat, nu se descurcă, ci se încurcă. * * DIN FRANȚA (Coresp. particulară a ziarului UNIVERSUL) Paris, 26 iunie. Aventura unei principese asiatice Face mare zarvă în Paris afacerea principesei Duong-Chaor, nora regelui Norodom al Cambodgelui. Regatul Cambodgelui fiind alăturea cu posesiunea franceză Cochinchina, din Asia, certele de graniță erau dese între aceste doua țări și în urma unei încăerări, guvernul din Paris a hotărât să aducă în Franța pe fiul regelui Cambodge, care era principalul instigator al tulburărilor. Cu fiul regelui a trebuit să vină și nevasta lui. Insă iată că, după o ședere de câtva timp în Franța, fiul regelui Cambodgeiuî pretinde să fie îndată retrimis în patria lui, deoarece clima Franței nu o priește. Guvernul francez s’a hotărît să -l trimită în Algeria, încă pentru două ani, deoarece clima de acolo se apropie mai mult de aceea de la Mei-Nam. D. Goron, care pe atunci era șef al siguranței, a fost însărcinat să însoțească pe prinț; comisarul Clement de la delegation, avea să escorteze pe principesa Duong-Chaor. Prințul a plecat înaintea nevestei sale, iar aceasta, rămânând singură, se zice că s-a dedat la o viață destrăbălată cu mai mulți tineri cari îi făceau de mult curte. In urmă a intrat în casa de sănătate de la Courbevoie. A stat aci mai mult timp și a eșit vindecată. N’a avut însă cu ce să plătească cheltuiala la casa de sănătate și a lăsat acolo o cutie cu bijuterii cari valorau 200.000 de fr. Guvernul a aflat despre afacerea aceasta și a Conflict cu Anglia Principesa, aflând de furtul bijuteriilor sale, s-a plâns bărbatului și socrului său ; acesta a făcut apel la protecțiunea Angliei pentru aflarea bijuteriilor și pentru liberarea fiului său Intre cabinetele din Paris și Londra se urmează acum un schimb de vederi în această privință. In urma acestei cereri de interventioni, Regele Cambodgeiuî și-a făcut dușman pe regele Siamului, care nu urăște nici un popor mai mult ca pe englezi, deoarece aceștia i-au luat o parte din țară și au alipit-o la India. Brutus. Note asupra vieței regelui Carol al Cusei IV Ministerul I. Brătianu.— Cruzimele din Bulgaria. — Brătianu la Livadia 24 iulie. — Noul cabinet al lui Brătianu exclude toate elementele moderate. N. Ionescu ia externele în locul lui Cogălniceanu, E. Stătescu justiția în locul lui Ferichide, D. Sturdza lucrările publice. Vernescu, Slăniceanu, Brătianu și Kițu își păstrează portofoliile. 25 iulie.—Prințul prezidează primul consiliu de miniștri al noului cabinet; dînsul stăruie ca acuzațiunea contra foștilor miniștri conservatori, acuzație care, după ferma sa convingere, nu va servi la altceva decât să arate în cea mai vie lumină nevinovăția lor, să nu mai fie condusă cu aceeași patimă ca până acum ; e ceva nemai pomenit hotărîrea Camerei de a se afișa actul de acuzațiune în toate comunele. 26 Iulie.— Poarta protestează pe lângă guvernul român despre care zice că lasă să se transporte pe teritorul săi arme în Turcia. Secretarul ambasadei engleze din Constanopol, Baring, raportează din Bulgaria că cruzimele comise de bașîbuzuci întrec tot ce s’a anunțat până acum. Toți au pierdut nădejdea în Sultan. Starea spiritelor în Constantinopol e foarte rea, legăturile ordinei se slăbesc. Cu mare greutate se decide Poarta pentru pedepsirea ucigașilor consulilor din Salonic. 27 Iulie. Sârbii sunt iai’ăș bătuți și se retrag. La 5 August turcii au cucerit Kniajewalzi. In ziua următoare serbii au părăsit Sajetsar și Osman-pașa înaintează ca să atace Planiniza și Boljewatz. Prințul Carol se duce la Sinaia. Acolo vede că construcția castelului a înaintat forte puțin. Numai temeliile sunt gata și sume mari de bani au fost cheltuite fără să se vadă rezultatele. Grajdul prințiar este la vr’o 500 metri de vase de castel, e aproape terminat. 30 iulie. — Tocmai azi citește ministrul de interne în Cameră și Senat programul scurt al noului cabinet care -și zice «expresiunea fidelă a dorinței Camerei». Prin el se făgăduește respectarea constituțiunei și a legilor (se permite însă o procedare nelegală contra fostului minister!), administrație cinstită (și prin aceasta «vindecarea rănilor făcute țarei»), îmbunătățirea stărei financiare prin mari economii și realizarea descentralizare administrative prevăzută de Constituțiune. In ce privește politica exterioară, se va păstra înainte de toate neutralitatea prin o aspră supraveghere a graniței. 31 iulie. Corpurile legiuitoare sunt închise de ministrul-președinte, după ce ele au votat diferite modificări de legi și după ce s’a ales din sinul Camerei o comisiune financiară de nouă membri cari se vor ocupa cu facerea budgetului și a legilor financiare. 3 August. Ședințele parlamentului englez se amâna după ce un mare număr din aceste ședințe au fost ocupate cu intevmv