Universul, august 1897 (Anul 15, nr. 177-202)

1897-08-01 / nr. 177

Redacția și administrația, strada Brezo­­iami No. 11, București.—-Telefon No. 297. REP&R&Ț1UN1 DE CEÂS0A8H16E *r ©baths Mulți ceasornicari sunt în țară, dar o mare parte din ei e lucru constatat că, în loc de a repara ceasoarnicele, nu fac de­cât să le strica mai reu. Administrația ziarului Universul, spre a mulțumi pe cititorii săi, a adus chiar din El­veția, 3 lucrători ceasornicari, elevi al școalei de ceasornicărie din Geneva, și cari au­ fost premiați cu mai multe medalii pentru lucrările executate de dânșii. Prin urmare, cine are vre-un ceasor­nic de reparat, să vie la Universul, strada Bre­­zoianu No. 11, unde se fac reparații cu 30 la sută mai eftin de­cât ori­unde. Se garantează mersul regulat al ori­cărui ceasornic reparat în atelierul nostru timp de un an, și în caz când n’ar merge bine, se repară gratis. Intre orele 12—1 și lunie, atelierul de repara­tion­ este închis. Boalele secrete Meșmiiuța Sf ârl­ătească Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). N­*­. THOR — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1 — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Și s ^ a scoate rădăcinele și fără durere, el se efectuează și se repară dinți ar­șii­tificiali în aur și cauciuc. Aseme­menea curățitul, plumbuitul și scosul. Doctor TH. F. MAROVICI, dentist român, elev al cd-rului Rosenthal Senior, strada Știrbei-Vodă No. 80. Cu jumătate preț și garantat 000 20 Doctor MAUEIGIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultatului de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi dupe metodele cele mai noi. Beeter HARALAMB Medic al spitalului Colțea Strad­a Renaștere­ No. 3 BOALE de PIELE și SIFILITICE 663­5 D­r. 13^ Hart Fost medic de spital și de oraș Calea­ Călărașilor No. 1 Special In boalele interne, copii și syfilitice Orele de consultațiune de la 2—4 p. m. — Pentru seracî gratis — 664 30 HOTEL. BOT.E’FAlaB — SS IV AIA — Situat pe Bulevardul Ghica, in pozițiunea cea mai frumoasă.—Clădire noua Aducem la cunoștința onor­ vizitatori, că de la 6 Iulie a. c., am deschis numitul HOTEL BULEVARD, bine mobilat, cu totul din nou. De asemenea și restaurantul bine aranjat. Sper ca onor, vizitatori me vor încuraja cu vizitele d-lor, asigurându-i dinainte că vor ra­mâne mulțumiți, atât de serviciu, cât și de pre­turile moderate. Cu su­mă. I. COMSA. 601—(30)____________________ Ori­ce tuse vindecata Cine vrea să se vindece sigur și în scurt timp de ori­ce tuse, să cumpere numai capurile de catramină ale cele­brului chimist dr. Bertelli din Milan, apro­bate de consiliile sanitare superioare din Italia și România. O cutie costă numai lei 2.95 ; patru cu­tii, lei 10.95. De vînzare în provincie la toate farmaciile și în București la drogueria centrală Mihail Stoenescu, str. Academiei No. 2; la dro­gueria­ Uie Zamfirescu, str. Academiei No. 4 și la drogueria la «Câinile Negru» Ion Țetzu­, strada Lipscani, București. Toate cutiile cari nu vor avea în interiorul lor o instrucție în limba română cu ștam­pila administrației ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate. CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Joul, 31 Iulie.—Sf. și dreptul Evdochie.ț Catolic Joui, 12 August.— Clara. Res. soarelui 5.01 Ap. soarelui 7.08 București, 3­­ Iulie Un­i oisHira Intre doui vecini ai noștri, Austro-Unga­­ria și Bulgaria, s’a ivit un conflict destul de serios, care ne interesează și pe noi. Pricina conflictului e o convorbire, pe care am relatat-o la vreme,­a primului-mi­­nistru bulgar d. Stoilov cu un redactor al ziarului «Localanzeiger» din Berlin. In cur­sul acestei convorbiri, d. Stoilov a rostit cuvinte foarte aspre și foarte ofensatoare pentru Austro-Ungaria și chiar pentru fa­milia h­absburgică. Imediat, ziarul oficios al ministerului de externe din Viena, «Fremdenblatt», tipă­rit o notă în care se arăta îndoiala că pri­­mul-ministru bulgar ar fi putut rosti ase­mene cuvinte și se exprima speranța că d. Stoilov va dezminți categoric publicațiunea foii berlineze. Chiar în acea vreme d. Stoilov sosi la Viena împreună cu principele Ferdinand, intorcându-se din Germania, dar d-sa nu a profitat de acest prilej pentru a face dez­mințirea cerută. Abia acum în urmă, o de­peșă a Agenției bulgărești a anunțat că d. Stoilov declară de «neesad­ă» relațiuunea pu­blicată de Localanzeiger. Ca răspuns la această declarație vagă, zia­rul berlinez a publicat o notiță în care se spune că cuvintele rostite ele d. Stoilov­ au fost și mai aspre de­cât le-a publicat, că, din acest punct de­­ vedere, în «dever rela­­țiunea convorbirii n’a fost exactă. Se înțelege că în asemeni condițiuni che­stiunea rămâne întreagă și depeșa Agenției balcanice nu poate fi privită ca o justificare ori satisfacție. Opiniunea publică din Austro-Ungaria continuă a fi foarte iritată și a cere ca pri­­mul-ministru al Bulgariei să facă scuze com­plecte. Un alt ziar oficios al ministerului de ex­terne austriac, Pester Lloyd, publică în a­­ceastă privință un articol foarte semnifi­cativ. «D. Stoilov, zice acest ziar, trebue consi­derat ca un om sfârșit, dacă nu face scuze : «Căci în raporturile publice există între oameni bine crescuți și mulți aceleași nor­me ca în raporturile particulare : cine a căutat să insulte trebue să dea satisfacție suficientă. Cine refuză să dea satisfacție, a­­cela e exclus din raporturile civilizate. De aceea ne întrebăm cum trebue să se evite situația desagreabilă în care va fi ori­ce re­prezentant al Austro-Ungariei care va tre­bui să intre în contact cu acest demnitar bulgar.» Oficiosul pestan așteaptă îndreptarea a­­cestei situațiuni deplorabile de la acel fac­tor care posedă acum în Bulgaria puterea cea mai mare—adecă de la Rusia —și apoi adaogă : «Dacă prințul Ferdinand menține pe d. Stoilow în poziția celui dintâ un om de în­credere, atunci e coresponsabil pentru în­fățișarea viitoare a relațiunilor politice din­tre Austro-Ungaria și Bulgaria. Prințul are în familia sa proprie o pildă bună cum tre­bue să procedeze în așa situație purtătorul Coroanei. Regina Angliei îî va fi de­sigur destul de competentă ca să-î imite pilda. Când Gladstone era șeful opoziției a vorbit contra Austro-Ungariei în termeni ofensatori, și când partidul său a eșit în mare majoritate din alegerile generale, regina Victoria s’a opus cu energie de a’î încre­dința formarea cabinetului. Gladstone a fost silit să -și retragă cuvintele, de­și le pro­nunțase numai ca un șef de opoziție nerăs­punzător. Cu Stoilow lucrul e mai grav, el s’a făcut culpabil de atâta lipsă de tact și ură, ca prim-ministru al Bulgariei—cu atât mai puțin e demn să mai conducă Bulgaria sub raportul politicei externe». Nu știm cum se va împăca acest conflict. E probabil însă, în starea de azi a rela­țiilor dintre Austria și Rusia, că d. Stoilow va­­ silit să părăsească puterea. Dacă nu ne înșelam, nici Rusia nu prea are motive să fie prea mulțumită de guver­nul actual din Bulgaria. In adevăr, toată lu­mea își aduce aminte că unele din condițiile puse de Rusia pentru recunoașterea prințu­lui Ferdinand, n’au fost îndeplinite. E dar posibil ca guvernul din Petersburg să profite de ocazia ce­­ i se prezintă și, mul­țumind susceptibilitățile Austriei, să-și mul­țumească în acela­ș timp interesele sale, pro­vocând plecarea de la putere a d-lui Stoi­low. Pe noi lucrul ne interesează întru­cât, sub nici un guvern bulgăresc, nu s’a arătat atâta dușmănie,contra României ca sub guvernul prezidat de d. Stoilov. Pe timpul acestui guvern s’a desvoltat in Bulgaria un întreg curent ostil nouă, care s’a potolit acum în urmă din cauza necesi­­tăței în care se găsea prințul Ferdinand de a vizita pe Majestatea Sa Regele nostru. Rămânerea sub­ plecarea d-lui Stoilov de la putere nu ne e deșci indiferentă. 13in Italia (Corespond, part. a ziarului UNIVERSUL) Roma, 27 Iulie. Expediția Bottego Odatâ cu sosirea maiorului Nerazzini din A­­bisinia, s’au reîntors și douî valoroși tineri, cari au luat parte la expediția făcută de căpitanul Bottego. Iată pățaniile lor povestite chiar de ei. In Iunie 1895, căpitanul Bottego, Îndrăznețul exploarator din Guiba, a plecat din Italia însoțit de locotenenții Vannutelli și Gu­erni și de doc­torul Sacchi. In primele zile ale lunei Octombrie următoare expediția Bottego, la care se unise și căpitanul Ferrandi, a plecat din Braba, pe coasta Bena­­dirului, cu o escortă de 240 ascari și îndrep­­tându-se spre Nord pentru a lua drumul care merge din Magadiscii la Lugh, a sosit în acest din urmă punct, unde a lăsat pe căpitanul Fer­­randi cu 40 de ascari. Acest ofițer cunoștea de mult timp Benadirul și coastele Gaibei. Cercetările expediției Expediția s’au urcat pe țărmul stâng al acestui fluviu, până la al 5-lea grad la Nord, unde a putut constata că lacul Gamo, semnat pe hărți, nu există. De aci s’a învârtit în direcția Vestică, traversând printr’o țară cu totul necunoscută, pe care geografii în hărțile lor o lasă în alb, și a trecut pe la bordul lacurilor Stefania și Ru­dolf, pătrunzând în valea Nilului. Acolo valoroșii exploratori se găsiră pentru a doua oară în ne­cunoscut, în țara misterioasă a Schillukilor, unde se află isvoarele și principalii afluenți ai Soba­­tului, care se varsă în NV lângă Fascioda. S’au­ îndreptat spre Nord până la apropierea gradului al 9-lea, pe­ teritoriul Nevak, de unde s’au reîn­tors în Galia. Ast­fel ei au străbătut apele Ni­lului alb și Nilului albastru și au ajuns în Mar­tie 1897 în țara Gob, la isvoarele Yabusului, fluviu care curge de la Sud la Nord spre a se vărsa în Altai, la picioarele înălțimea Amhara, la Vest de regatul Goggiam. In Noembrie 1896 doctorul Mauricio Sacchi, cu o escortă de ascuri, s’a despărțit de expe­diție cu scopul de a duce la coastă numeroasele colecțiuni științifice. La sosirea căpitanului Bottego și a tovarășilor săi la Gob, forța expediției, scăzându-se ascarii rămași la Lugh, acei plecați cu doctorul Sacchi și cei morți de diferite boli, era de 92 oameni. Atacul expediției Țara Gob aparține districtelor Gob, tributara Etiopiei. Șeful lor poartă titlul de desface, cu toate că exercită autoritatea în propriul său nu­me și nu în acela al lui Menelik, al cărui simplu tributar este. El n’a făcut nici o obiecțiune expediției Bot­zego, spre a o lăsa să intre în Gob, ba chiar i-a dat asigurări de propria lui amiciție. Acest­ șef locuește într’un loc numit Velemn, la câți­va k­ilometri în orient de Gobul propriu­ zis ; întră el și căpitan s’aui schimbat daruri ; totul în fina părea că merge bine. La 16 Martie, șeful Valla a manifestat celor cari compuneau expediția dorința de a’i vedea rămânând în țară, spre a pune la profit talen­tul lor; el vrei între alte lucruri ca ei să-i construiască un vapor. Căpitanul Bottego a înțeles că se schimbai­ lucrurile și că va întâmpina dificultăți: îngrijirile amicale ale Gobilor, invitările șei­fului care se succedau­ de câte­va zile, îl îngri­­jiau foarte mult. Intr’adevăr în noaptea de 16—17 vre-o mie de galii înarmați cu puști înconjurară lagărul ita­lian. Ei sfătuiră pe ascari să dezerteze ; doui­­spre­zece din aceștia se supuseră, în așa chip că trupa rămasă la ordinele lui Bottego, fu re­­dusă la 80 de oameni. La ivirea zilei de 17, Galii lăiară drumul ex­pediției. Tratativele fură zadarnice. Zei nu aveau de­cât un singur scop : de a pune mâna pe tot bagagiul și să fie prizonieri pe italieni. Stând așa lucrurile, căpitanul Bottego se pre­găti de apărare. Fiind iminent atacul gallilor, căpitanul ordonă începerea focului. Lupta se încinse repede și dură numai câte­va minute. La prima descărcătură a inamicului, căpitanul Boltego căzu lovit de moarte ; alături de el, locotenentul Citerni primi un glonț la pi­ciorul stâng. Vanutelli fu legat. Acești doui supraviețuitori împreună cu as­­carii scăpați de la moarte, au fost luați ca prizonieri și duși la Ec­em. * v­ * Mâine vă vom­ trimite nouă amănunte asupra acestei interesante exediții, care va ocupa un loc important în explorațiile ștințifice ale a­­cestui secol. Antagon. ONORURI Uite, unuia îi place ". Ca să joace cărți de joc, Așa’î omul, n’aî ce-î face Umbră, biet, după noroc.... Altul umblă după dame, Fete tinere, frumoase, Și din asta, câte drame Nu se’ntemplă ’n multe casei... Altul, de­­.. De întristare Sau că ’î tare bucuros, Are vinu’n adorare Și îl bea... îl bea vîrtos...’ Altul bana adorează Pentru el comite crimă. Pentru banii ce visează, Uită cinste, uită stimă... Altul are slăbiciune De onoruri boerești, Ș’alergând cu pasiune După ele îl găsești... C’așa’i omul, n’aî ce-î face Câte-o patimă, biet, are, După care, uite, pace ! Umblă, umblă până moare..! Apropont d’onoruri, frate Să vă­ spun o anecdotă Ce frumos la toți și toate Eu v’o dau aci ca... dotă... Cică unul după ele Alerga cu limba scoasă, Și curat ca luat din iele, Fost­a ta cărturăreasă... — Fii voios, — aceasta ’î zice,— «C’o să vie-o zi în care, «O să fii așa ferice «Cum în lume nu ’i orî­care... «Toată lumea ’n ziua aceea «Intâlnindu-te pa cale, «își va scoate pălăria «înaintea d-tale­i...» Fericit, de bucurie Omul plânse, și plângând o ’ntrebă, dorind să știe: — Dar când, dragă, spune când ? — Când?... răspunse ea șireată Ca răspuns ce i se cere: «Uite ’n ziua ’n care iată «Te va îngropa, măî, vere !» ............................................. Minîau.

Next