Universul, august 1897 (Anul 15, nr. 177-202)
1897-08-01 / nr. 177
Redacția și administrația, strada Brezoiami No. 11, București.—-Telefon No. 297. REP&R&Ț1UN1 DE CEÂS0A8H16E *r ©baths Mulți ceasornicari sunt în țară, dar o mare parte din ei e lucru constatat că, în loc de a repara ceasoarnicele, nu fac decât să le strica mai reu. Administrația ziarului Universul, spre a mulțumi pe cititorii săi, a adus chiar din Elveția, 3 lucrători ceasornicari, elevi al școalei de ceasornicărie din Geneva, și cari au fost premiați cu mai multe medalii pentru lucrările executate de dânșii. Prin urmare, cine are vre-un ceasornic de reparat, să vie la Universul, strada Brezoianu No. 11, unde se fac reparații cu 30 la sută mai eftin decât oriunde. Se garantează mersul regulat al oricărui ceasornic reparat în atelierul nostru timp de un an, și în caz când n’ar merge bine, se repară gratis. Intre orele 12—1 și lunie, atelierul de reparation este închis. Boalele secrete Meșmiiuța Sf ârlătească Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). N*. THOR — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1 — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. Și s ^ a scoate rădăcinele și fără durere, el se efectuează și se repară dinți arșiitificiali în aur și cauciuc. Asememenea curățitul, plumbuitul și scosul. Doctor TH. F. MAROVICI, dentist român, elev al cd-rului Rosenthal Senior, strada Știrbei-Vodă No. 80. Cu jumătate preț și garantat 000 20 Doctor MAUEIGIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultatului de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi dupe metodele cele mai noi. Beeter HARALAMB Medic al spitalului Colțea Strada Renaștere No. 3 BOALE de PIELE și SIFILITICE 6635 Dr. 13^ Hart Fost medic de spital și de oraș Calea Călărașilor No. 1 Special In boalele interne, copii și syfilitice Orele de consultațiune de la 2—4 p. m. — Pentru seracî gratis — 664 30 HOTEL. BOT.E’FAlaB — SS IV AIA — Situat pe Bulevardul Ghica, in pozițiunea cea mai frumoasă.—Clădire noua Aducem la cunoștința onor vizitatori, că de la 6 Iulie a. c., am deschis numitul HOTEL BULEVARD, bine mobilat, cu totul din nou. De asemenea și restaurantul bine aranjat. Sper ca onor, vizitatori me vor încuraja cu vizitele d-lor, asigurându-i dinainte că vor ramâne mulțumiți, atât de serviciu, cât și de preturile moderate. Cu sumă. I. COMSA. 601—(30)____________________ Orice tuse vindecata Cine vrea să se vindece sigur și în scurt timp de orice tuse, să cumpere numai capurile de catramină ale celebrului chimist dr. Bertelli din Milan, aprobate de consiliile sanitare superioare din Italia și România. O cutie costă numai lei 2.95 ; patru cutii, lei 10.95. De vînzare în provincie la toate farmaciile și în București la drogueria centrală Mihail Stoenescu, str. Academiei No. 2; la drogueria Uie Zamfirescu, str. Academiei No. 4 și la drogueria la «Câinile Negru» Ion Țetzu, strada Lipscani, București. Toate cutiile cari nu vor avea în interiorul lor o instrucție în limba română cu ștampila administrației ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate. CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Joul, 31 Iulie.—Sf. și dreptul Evdochie.ț Catolic Joui, 12 August.— Clara. Res. soarelui 5.01 Ap. soarelui 7.08 București, 3 Iulie Uni oisHira Intre doui vecini ai noștri, Austro-Ungaria și Bulgaria, s’a ivit un conflict destul de serios, care ne interesează și pe noi. Pricina conflictului e o convorbire, pe care am relatat-o la vreme,a primului-ministru bulgar d. Stoilov cu un redactor al ziarului «Localanzeiger» din Berlin. In cursul acestei convorbiri, d. Stoilov a rostit cuvinte foarte aspre și foarte ofensatoare pentru Austro-Ungaria și chiar pentru familia habsburgică. Imediat, ziarul oficios al ministerului de externe din Viena, «Fremdenblatt», tipărit o notă în care se arăta îndoiala că primul-ministru bulgar ar fi putut rosti asemene cuvinte și se exprima speranța că d. Stoilov va dezminți categoric publicațiunea foii berlineze. Chiar în acea vreme d. Stoilov sosi la Viena împreună cu principele Ferdinand, intorcându-se din Germania, dar d-sa nu a profitat de acest prilej pentru a face dezmințirea cerută. Abia acum în urmă, o depeșă a Agenției bulgărești a anunțat că d. Stoilov declară de «neesadă» relațiuunea publicată de Localanzeiger. Ca răspuns la această declarație vagă, ziarul berlinez a publicat o notiță în care se spune că cuvintele rostite ele d. Stoilov au fost și mai aspre decât le-a publicat, că, din acest punct de vedere, în «dever relațiunea convorbirii n’a fost exactă. Se înțelege că în asemeni condițiuni chestiunea rămâne întreagă și depeșa Agenției balcanice nu poate fi privită ca o justificare ori satisfacție. Opiniunea publică din Austro-Ungaria continuă a fi foarte iritată și a cere ca primul-ministru al Bulgariei să facă scuze complecte. Un alt ziar oficios al ministerului de externe austriac, Pester Lloyd, publică în această privință un articol foarte semnificativ. «D. Stoilov, zice acest ziar, trebue considerat ca un om sfârșit, dacă nu face scuze : «Căci în raporturile publice există între oameni bine crescuți și mulți aceleași norme ca în raporturile particulare : cine a căutat să insulte trebue să dea satisfacție suficientă. Cine refuză să dea satisfacție, acela e exclus din raporturile civilizate. De aceea ne întrebăm cum trebue să se evite situația desagreabilă în care va fi orice reprezentant al Austro-Ungariei care va trebui să intre în contact cu acest demnitar bulgar.» Oficiosul pestan așteaptă îndreptarea acestei situațiuni deplorabile de la acel factor care posedă acum în Bulgaria puterea cea mai mare—adecă de la Rusia —și apoi adaogă : «Dacă prințul Ferdinand menține pe d. Stoilow în poziția celui dintâ un om de încredere, atunci e coresponsabil pentru înfățișarea viitoare a relațiunilor politice dintre Austro-Ungaria și Bulgaria. Prințul are în familia sa proprie o pildă bună cum trebue să procedeze în așa situație purtătorul Coroanei. Regina Angliei îî va fi desigur destul de competentă ca să-î imite pilda. Când Gladstone era șeful opoziției a vorbit contra Austro-Ungariei în termeni ofensatori, și când partidul său a eșit în mare majoritate din alegerile generale, regina Victoria s’a opus cu energie de a’î încredința formarea cabinetului. Gladstone a fost silit să -și retragă cuvintele, deși le pronunțase numai ca un șef de opoziție nerăspunzător. Cu Stoilow lucrul e mai grav, el s’a făcut culpabil de atâta lipsă de tact și ură, ca prim-ministru al Bulgariei—cu atât mai puțin e demn să mai conducă Bulgaria sub raportul politicei externe». Nu știm cum se va împăca acest conflict. E probabil însă, în starea de azi a relațiilor dintre Austria și Rusia, că d. Stoilow va silit să părăsească puterea. Dacă nu ne înșelam, nici Rusia nu prea are motive să fie prea mulțumită de guvernul actual din Bulgaria. In adevăr, toată lumea își aduce aminte că unele din condițiile puse de Rusia pentru recunoașterea prințului Ferdinand, n’au fost îndeplinite. E dar posibil ca guvernul din Petersburg să profite de ocazia ce i se prezintă și, mulțumind susceptibilitățile Austriei, să-și mulțumească în acelaș timp interesele sale, provocând plecarea de la putere a d-lui Stoilow. Pe noi lucrul ne interesează întrucât, sub nici un guvern bulgăresc, nu s’a arătat atâta dușmănie,contra României ca sub guvernul prezidat de d. Stoilov. Pe timpul acestui guvern s’a desvoltat in Bulgaria un întreg curent ostil nouă, care s’a potolit acum în urmă din cauza necesităței în care se găsea prințul Ferdinand de a vizita pe Majestatea Sa Regele nostru. Rămânerea sub plecarea d-lui Stoilov de la putere nu ne e deșci indiferentă. 13in Italia (Corespond, part. a ziarului UNIVERSUL) Roma, 27 Iulie. Expediția Bottego Odatâ cu sosirea maiorului Nerazzini din Abisinia, s’au reîntors și douî valoroși tineri, cari au luat parte la expediția făcută de căpitanul Bottego. Iată pățaniile lor povestite chiar de ei. In Iunie 1895, căpitanul Bottego, Îndrăznețul exploarator din Guiba, a plecat din Italia însoțit de locotenenții Vannutelli și Guerni și de doctorul Sacchi. In primele zile ale lunei Octombrie următoare expediția Bottego, la care se unise și căpitanul Ferrandi, a plecat din Braba, pe coasta Benadirului, cu o escortă de 240 ascari și îndreptându-se spre Nord pentru a lua drumul care merge din Magadiscii la Lugh, a sosit în acest din urmă punct, unde a lăsat pe căpitanul Ferrandi cu 40 de ascari. Acest ofițer cunoștea de mult timp Benadirul și coastele Gaibei. Cercetările expediției Expediția s’au urcat pe țărmul stâng al acestui fluviu, până la al 5-lea grad la Nord, unde a putut constata că lacul Gamo, semnat pe hărți, nu există. De aci s’a învârtit în direcția Vestică, traversând printr’o țară cu totul necunoscută, pe care geografii în hărțile lor o lasă în alb, și a trecut pe la bordul lacurilor Stefania și Rudolf, pătrunzând în valea Nilului. Acolo valoroșii exploratori se găsiră pentru a doua oară în necunoscut, în țara misterioasă a Schillukilor, unde se află isvoarele și principalii afluenți ai Sobatului, care se varsă în NV lângă Fascioda. S’au îndreptat spre Nord până la apropierea gradului al 9-lea, pe teritoriul Nevak, de unde s’au reîntors în Galia. Astfel ei au străbătut apele Nilului alb și Nilului albastru și au ajuns în Martie 1897 în țara Gob, la isvoarele Yabusului, fluviu care curge de la Sud la Nord spre a se vărsa în Altai, la picioarele înălțimea Amhara, la Vest de regatul Goggiam. In Noembrie 1896 doctorul Mauricio Sacchi, cu o escortă de ascuri, s’a despărțit de expediție cu scopul de a duce la coastă numeroasele colecțiuni științifice. La sosirea căpitanului Bottego și a tovarășilor săi la Gob, forța expediției, scăzându-se ascarii rămași la Lugh, acei plecați cu doctorul Sacchi și cei morți de diferite boli, era de 92 oameni. Atacul expediției Țara Gob aparține districtelor Gob, tributara Etiopiei. Șeful lor poartă titlul de desface, cu toate că exercită autoritatea în propriul său nume și nu în acela al lui Menelik, al cărui simplu tributar este. El n’a făcut nici o obiecțiune expediției Botzego, spre a o lăsa să intre în Gob, ba chiar i-a dat asigurări de propria lui amiciție. Acest șef locuește într’un loc numit Velemn, la câțiva kilometri în orient de Gobul propriu zis ; întră el și căpitan s’aui schimbat daruri ; totul în fina părea că merge bine. La 16 Martie, șeful Valla a manifestat celor cari compuneau expediția dorința de a’i vedea rămânând în țară, spre a pune la profit talentul lor; el vrei între alte lucruri ca ei să-i construiască un vapor. Căpitanul Bottego a înțeles că se schimbai lucrurile și că va întâmpina dificultăți: îngrijirile amicale ale Gobilor, invitările șeifului care se succedau de câteva zile, îl îngrijiau foarte mult. Intr’adevăr în noaptea de 16—17 vre-o mie de galii înarmați cu puști înconjurară lagărul italian. Ei sfătuiră pe ascari să dezerteze ; douisprezece din aceștia se supuseră, în așa chip că trupa rămasă la ordinele lui Bottego, fu redusă la 80 de oameni. La ivirea zilei de 17, Galii lăiară drumul expediției. Tratativele fură zadarnice. Zei nu aveau decât un singur scop : de a pune mâna pe tot bagagiul și să fie prizonieri pe italieni. Stând așa lucrurile, căpitanul Bottego se pregăti de apărare. Fiind iminent atacul gallilor, căpitanul ordonă începerea focului. Lupta se încinse repede și dură numai câteva minute. La prima descărcătură a inamicului, căpitanul Boltego căzu lovit de moarte ; alături de el, locotenentul Citerni primi un glonț la piciorul stâng. Vanutelli fu legat. Acești doui supraviețuitori împreună cu ascarii scăpați de la moarte, au fost luați ca prizonieri și duși la Ecem. * v * Mâine vă vom trimite nouă amănunte asupra acestei interesante exediții, care va ocupa un loc important în explorațiile ștințifice ale acestui secol. Antagon. ONORURI Uite, unuia îi place ". Ca să joace cărți de joc, Așa’î omul, n’aî ce-î face Umbră, biet, după noroc.... Altul umblă după dame, Fete tinere, frumoase, Și din asta, câte drame Nu se’ntemplă ’n multe casei... Altul, de.. De întristare Sau că ’î tare bucuros, Are vinu’n adorare Și îl bea... îl bea vîrtos...’ Altul bana adorează Pentru el comite crimă. Pentru banii ce visează, Uită cinste, uită stimă... Altul are slăbiciune De onoruri boerești, Ș’alergând cu pasiune După ele îl găsești... C’așa’i omul, n’aî ce-î face Câte-o patimă, biet, are, După care, uite, pace ! Umblă, umblă până moare..! Apropont d’onoruri, frate Să vă spun o anecdotă Ce frumos la toți și toate Eu v’o dau aci ca... dotă... Cică unul după ele Alerga cu limba scoasă, Și curat ca luat din iele, Fosta ta cărturăreasă... — Fii voios, — aceasta ’î zice,— «C’o să vie-o zi în care, «O să fii așa ferice «Cum în lume nu ’i orîcare... «Toată lumea ’n ziua aceea «Intâlnindu-te pa cale, «își va scoate pălăria «înaintea d-talei...» Fericit, de bucurie Omul plânse, și plângând o ’ntrebă, dorind să știe: — Dar când, dragă, spune când ? — Când?... răspunse ea șireată Ca răspuns ce i se cere: «Uite ’n ziua ’n care iată «Te va îngropa, măî, vere !» ............................................. Minîau.