Universul, septembrie 1897 (Anul 15, nr. 203-227)
1897-09-02 / nr. 203
f'-Universul No. 203.o __ Intempluri USM CAPITAM O bandă de tâlhari prins! în Capital .—Poliția de siguranță a reușit a prinde ori noapte o bandă de tâlhari, compusă din opt țigani, care de mai multă vreme apăra în mod regulat spargeri prin părțile mărginașe ale orașului. Acești tâlhari, cari sunt de fel din Giurgiu, veneau pe sub ascuns în capitală, comiteau furturi și spargeri însemnate și apoi fugeau în timpul nopței la locul lor din Giurgiu. Tot acești țigani au comis anul trecut o spargere la cârciumarul C. Dumitrescu, din strada Cuțitu de argint, când au devalizat întreaga prăvălie a munțtului, după ce au susținut o adevărată luptă cu Dumitrescu și cu oamenii din serviciul acestuia. Bandiții sunt deocamdată la arestul poliției ; ei vor fi înaintați astăzi parchetului. Pungășia din trenul de Galați. Ieri sează, pe la orele 11, în momentul când trenul de Galați pleacă din gara de Nord, două indivizi, cari luaseră loc în același vagon cu d. dr. Săgărceanu, profitând de momentul în care doctorul era încă pe galeria vagonului, s’au repezit asupra lui și când unul l’a atacat pe la spate, celalt i-a furat din buzunarul hainei portofoliul cu 200 de lei. Dându-se alarma, trenul s’a opit în gară și unul din pungași a fost chiar arestat. Acesta este un anume Leibu Landes, cunoscut de poliție pentru pungășiile sale. Cel l’alt pungaș însă, acela care a furat portofolul cu banii, reușind să scape, este căutat de poliție. Pruncuciderea din strada sf. N Nicolae.—Poliția de siguranță a dat de urma unei crime săvârșite acum o lună de zile in Capitală. Femeea Maria Niculae, din str. sf. Nicolae, suburbia Teilor, care trăia în concubinagiu cu un sergent de stradă, născând acum o lună de zile, și după câtva timp, murind copilul—nu se știe încă din ce cauză— l-a îngropat în grădinița casei unde locuește. Parchetul, împreună cu poliția de siguranță, a început cercetările, fiind bănuială că copilul a fost omorît chiar de mamă-sa. Cadavrul copilului a fost dezgropat ori și trimes la Morgă spre examinare , iar criminala bănuită este supraveghiată de poliție. mar falsa Un copil înecat în puțin comuna Clipicești. — O dramă sfâșietoare s’a petrecut zilele trecute în comuna Clipicești din județul Putna. Copilul Pavel, în vârstă de 11 ani, fiul locuitorului N. Tutoveanu, voind să scoată apă dintr’un puț, a alunecat după ghizdure și a căzut de o dată pe gura puțului. Toate încercările vecinilor și ale părinților disperați de acest accident, pentru a scoate copilul cu viață din puț, au fost zadarnice. Abia după o muncă de câteva ore, cadavrul nenorocitului a putut fi scos cu o cangie din fundul fântânei. Parchetul fiind avizat de această nenorocire, a autorizat înmormântarea cadavrului. Un om îngropat de viu în comuna Pătunești.—Alaltă era, pe când mai mulți locuitori din comuna Păunești,Putna, scoteau pietriș pentru șosea de sub un mal, deodată pământul s’a surpat peste dînșie, rănind foarte grav pe mai mulți dintre ei și îngropând de viu pe locuitorul Dincă Chiriac. Cu tot ajutorul dat de consăteni la timp, nenorocitul nu a putut fi scos cu viață din mormântul în care a fost îngropat de viu. In urma nefericitului rămâne o întreagă familie pe drumuri, fără nici un mijloc de existență. Un om ucis de treerătoare în corn. Oarba.— Un accident nenorocit s’a întâmplat zilele trecute la aria moșiei Oarba, p din jud. Romanațî. Pe când mașina de treerat era în lucrare, muncitorul I. Radu Ginea, care era ocupat cu băgarea snopilor în coșul batozei, alunecând, a căzut cu totul în trombă, unde a fost prefăcut în bucăți. Nenorocitul a fost scos mort din tromba batozei. Parchetul a fost avizat. Prinderea unui vestit pungaș la Brăila.Poliția din Brăila a prins în acest oraș pe un cunoscut pungaș, anume Ion Golfineanu, în vârstă numai de 25—28 ani. Acest tîner, care de altmintrerea este de o familie bună din Oltenia, și care și-a făcut prima sa educație în cele mai bune institute din Capitală, abia eșise dintr’o închisoare din România de peste Milcov, și se pregătea să săvârșească o nouă hoție, când a fost prins. De mai bine de 10 — 12 ani, dînsul își petrece viața prin diferitele penitenciare din țară, deoarece, când abia î și termină o osândă, este imediat condamnat pentru alte hoții, pe cari se grăbește să le săvârșească. DIN GERMANIA [Corespond. particulară a ziarului UNIVERSUL) Hamburg, 27 August. Călătoria suveranilor Italiei Reprezentația de la Wiesbaden iată câteva amănunte asupra reprezentației de aseară, la teatrul regal din Wiesbaden. Teatrul gemea de lume. Nu era o lojă goală. Cele din rândul Intern la stânga fuseseră rezervate ofițerilor; cele din dreapta erau ocupate numai de came, cea mai mare parte neveste și surori de ofițeri. Ambasadorul Lanza se afla într-o avantscenă împreună cu ministrul de externe Visconti Venosta, cu Hohenlohe și Bülow. îndată ce perechea regală a Italiei și-a făcut apariția, a i eșit pe scenă 24 de trâmbițași, cari cântară fanfara de Savoia, slujindu-se de trompete foarte lungi, asemenea cu acelea cu care ies heralzii în piesa Lohengrin. Ei erau îmbrăcați în uniforma istorică a dragonilor lui Frederic. Efectul era foarte frumos. După această fanfară, orchestra a cântat imnul regal și cel imperial, pe când toți spectatorii stateau în picioare. In timpul reprezentației alegoriei Salve, făcută de poetul Lauff, împăratul stetea foarte atent, explicând din când în când regelui Umberto subiectul, ceea ce scutea pe suveranul Italiei de oboseala de a mai citi foarte elegantul libret pe care-l ținea în mână. Acțiunea începe cu o muzică solemnă în stil religios. Actrița, reprezintând Germania, e o artistă desăvârșită. A produs o mare emoțiune sărutarea între Germania și Italia, care erau reprezintate prin două actrițe. Tot o asemenea impresiune a produs înaintarea Geniului armatelor, în mijlocul sunetelor trompetelor. In acest moment fundul scenei reprezintă orașul Roma, unde se vedea foarte distinct Quirinalul cu drapelul tricolor fâlfâind pe el. Germania depune ramura de laur și atunci se înalță îngerul păcei, ținând în mâini o ramură de oliv. Corurile intonează cu voce solemnă imnul Salve! Această scenă e de un mare efect teatral, și oricăruî partid ar aparține cineva, e imposibil să nu remâe mișcat, fiind-că nu e vorba în el numai de o manifestație dinastică, ci simbolizează într’un chip foarte bine reușit înfrățirea popoarelor. Publicul a strigat de trei ori ura, pe când suveranii s’au retras reîntorcându-se după 40 de minute spre a asista la continuarea spectacolului cu piesa «Preciosa» de Weber. Regele Humberto, la sfârșitul reprezentației, și-a exprimat dorința de a face cunoștința poetului Lauff, autorul alegoriei, căruia i-a mulțumit pentru onoarea făcută Italiei. ______________________________Meyer. ILUSTRAȚIA IMOASTRA Dăm încă azi reprezentarea unuia din forturile indiene ocupate de trupele anglo-indiene cari, pentru moment, etau însărcinarea de a opri triburile răsculate de a se reuni. Fortul acesta se numește Ghakdara și se află la câteva mile de pasul Malakand, ocupat de răsculații afrizi. împrejurimile sunt foarte romantice ; rîul pe al cărui mal este așezat lagărul, se numește Chvadras și isvorește din poalele de apus ale Himalaiei. In anul 1600, când prima companie comercială engleză s-a stabilit în India, rîul Chvadras servia la coborîrea baloturilor de bumbac până la fluviul Indus. Acum activitatea engleză în această regiune s’a strămutat mai spre răsărit. Trupele aflătoare acum în lagărul Ghaddara sunt puse sub comanda colonelului englez Meikhejohn. O CUGETARE PE ZI Culmea artei pentru un dentist e să pună dinți la un pieptene. STIM PRIN POSTA Anglia.—Din New York se vestește la Londra cu Edison, renumitul inventator american, s-a lăsat cu totul de experiențele cu razele Roentgen care i-au pus viața în pericol. Dansul suferă de slăbiciune de vedere și i-a căzut perul. Acum trei luni au putea nici măcar să -și închidă mâinele. Austro-Ungaria.Mai alaltă serî, trei turiști voind să urce un munte din apropierea Grazului, au fost surpinși de un mare viscol cu fulgi groși de zăpadă. Două din ei au scăpat cu mari greutăți; al treilea a perit. Franța. Acum în urmă s-a aflat că președintele republicei a dus la Petersburg, între alte daruri, și trei păpuși pentru marea ducesă Olga, copiliia împăratului Rusiei. Una din aceste păpuși poate să țină un discurs întreg și să cânte cinci cântece. A doua e o pariziană de prima eleganță, cu patru costume. A treia se poate îmbrăca în patru costume naționale franceze, norman, artesian, breton și bearnez. Germania.La Zielenzig, lângă Berlin, unde se fac manevre, s’a descărcat un tun în piață, din cauză că, într’un chip neexplicabil, rămăsese cartușul în tun. Două oameni au fost greu răniți și douî copii mai ușor. Vreo 200 de geamuri s’au spart din cauza isbiturei aerului. Italia.O știre din Roma ne spune că e cu totul neadeverată știrea cum că compositorul Mascagni a voit să se sinucidă. Mascagni va trage în judecată pe aceia cari au inventat și lățit acest svon. Rusia. Diplomația rusească a dat peste o mare perdere prin moartea contelui Creptovici- Buteniew, ministru la Münich și la Coburg- Gotha. Creptovici era pus în Rusia, în timpul din urmă, printre urmașii lui Marenheim în postul de ambasador la Paris. Spania.Ziarul «Oficial», spaniol, a publicat un decret al reginei regente, prin care se conferă titlul de ducesă văduve a lui Canovas del Castillo, asasinatul prim-ministru. Turcii.’—Intr’una din serile trecute venind în Bosfor un curent puternic, a isbit unul de altul două vapoare, unul austriac și cel l’alt englez. Cel dinte nu s’a spart și s’a scufundat. Toți, oamenii de echipagiu au fost scăpați. ü IV SFATI» EZI Distrugerea larvelor din straturile cu legume. — Se udă de mai multe ori plantele și terenul cu o soluțiune constând din întrunirea de la Dacia Ieri la orele 2 s’a ținut întrunirea provocată de ziarele «Adevărul» și «Lumea Nouă», în afacerea sergentului Godeanu și Tudor David. Se știe că în această afacere, o parte din presă acuză pe d. căpitan doctor Nicoreanu cum că prin administrarea unui așa zis specific, a provocat moartea sergentului Godeanu, iar pe d. comisar Câmpeanu din T.Viște, cum că prin maltratări a adus pe un tîner birjar Tudor David în stare de nebunie. Sala era plină de lume. Mai multe dame se ved prin loj7. La fundul scenei stătea în mare doliu, mama sergentului Godeanu. Aproape de dînsa un alt cetățean, d. Dimitrie Christescu, care, pretinde că prin maltratări i-a murit un fiu în armată. Pe la orele două și un sfert apar rând pe rând, d-niî Nădejde, Miile și alți socialiști. Ei sunt primiți cu aplauze. D. Mille propune ca președinte pe d. Iacob Țăranu, după orator, o altă victimă a militarismului. D. Iacob Țăranu, în câteva cuvinte, reamintește cazul său, invită pe asistenți ca să protesteze și să lupte energic pentru desrobirea de barbaria militară, și acordă cuvântul d-lui Nădejde. D. Nădejde, reamintind o asemenea întrunire provocată acum un an în afacerea Țăranu, zice ca această întrunire e convocată pentru a se protesta în afacerea Godeanu și Tudor David. Oratorul reamintește că selbălăcia aceasta există în toate țările dar mai mult la noi, și nu numai în armată, dar pretutindinea. Oratorul termină cerând ca cetățenii să lupte alături cu presa pentru desființarea salbătăciei. D. Mille spune că[ 5] nenorocite ca mama lui Godeanu și Tudor David nu vor putea niciodată obține dreptate, făcând apel la anchete mușamaci la presă și la opiniunea publică. Oratorul zice că poporul care a răsturnat guverne pentru cauze mai puțin interesante, nu va înceta de a lupta pentru o cauză mai sfântă, civilizarea moravurilor. După d. Miile, se dă cuvînt d-lui Dimitrie Christescu, care a venit să-șî spue păsul său pentru moartea unui copil în armată. D. Christescu zice că avea un fiu la muzică, și că copilul său fiind în concediu de 4 zile, a fost băgat la carceră, hrănit numai cu pâine și apă. Cu toate că era la carceră, însă era scos la repetiții. Deoarece nu avea putere să sufle, fiind hrănit numai cu pâine și apă, era mereu bătut. In urmă a fost băgat în spital, unde a și murit. D. Al. Ionescu, într’o scurtă cuvântare cere desființarea armatei și votul universal. D. Iacob Țăranu citește o telegramă din Galați prin care mai mulți cetățeni se asociază la protestul cetățenilor din capitală. In urmă dă citire unei moțiuni în care se zice că cetățenii capitalei aprobă purtarea presei în afacerea Godeanu și David Tudor, veștejește purtarea autorităților militare și civile în această afacere și iau angajamentul ca moartea lui Godeanu și cazul cu David Tudor să fie răzbunate, întrunirea se sfirșește la orele 4 și juni. Mai bine două boli decât două doctori. (Rusesc.) Cel mai bogat copil din lume De și cea mai mare fiică a Țarului Nicolae II, marea ducesă Olgă, împlinește 2 ani la Octombrie viitor, totuși ea este cel mai bogat copil din lume și are încă mult de așteptat. Deja când era de o săptămână s-a depus pentru ea suma de 25 milioane franci în hârtii de stat franceze, engleze și altele. Afară de asta copila a primit de la cei mai mulți domnitori și de la un mare număr de nobili ruși o mulțime de daruri din care unele reprezintă fiecare în parte câte o avere. La astea se mai adaogă ceea ce marea ducesă va moșteni într’o zi. Deoarece țarul e domnitor absolut, are stăpânire nominală asupra tuturor banilor provenind din biruri și alte venituri ale Statului. Totuși dreptul nominal nu se potrivește nici chiar în Rusia cu cel real. Cu toate astea țarul are o avere privată colosală. Moșiile și pădurile lui au o întindere de mai bine de 1000 de mile pătrate. Cele mai bogate mine de aur și argint din Siberia sunt ale țarului. Veniturile din toate astea trebue să fie imense, însă nepublicându-se nici o dată budgetul casei imperiale, nu se poate avea nici o idee cât de slabă despre aceste venituri. Marl,2 (Tv) Septembrie 1897. Viața căutătorilor de aur Klondike, care se află în partea septentrională a peninsulei Alaska (America de Nord) atrage azi prin bogatele ei mine de aur pe toți aventurierii din cele cinci părți cunoscute ale lumei. Ziarele engleze și americane fac despre aceste mine descripțiile cele mai uimitoare. Dar din nefericire, dacă Klondike e foarte bogat, nu e și un raiu. Și asta reese din povestirea făcută unui corespondent al ziarului «Etoile Belge» de către un anume Smith Jones, care în trei luni a strîns la Klondike aur în valoare de de 5 milioane. «Prima pulbere de aur pe care am găsit-o, spune el, o pusei în cingetoarea mea, dar nu o ținu; nici o zi. In noaptea următoare două mineri mă atacară spre a mă jefui. Avuiu norocul de a omorî pe cel d’vitelle cu cuțitul meu și pe al douilea cu o lovitură de sticlă în cap. In fiecare zi aurul meu aducea cu el nouă lupte, furturi, asasinate. Aflam dimineața că cutare miner, care în ajun era sănătos, dispăruse și cu toții înțelegeam ceva să zică asta. Eu am primit trei lovituri de cuțit și două gloanțe de revolver. Atunci m’am decis de a nu mai păstra asupră’mi nici un centigram de aur și începui să caut o ascunzătoare. Nu era ușor de găsit așa ceva. Prima mea ascunzătoare, un fund de butoiu, fu imediat descoperită. Intr’o seară, reintrând în mină, nu mai găsim nici un gram de aur în acel fund de butoiu, unde adunasem o valoare de trei sau patru mii de dolari (15-20.000 fr.). După câteva zile profitam de o noapte fără lună spre a me ascunde în munți și a căuta o ascunzătoare mai bună. Pui foarte norocos de a găsi. Dar câte precauțiuni, câte pericole și câte emoțiuni mi-au trebuit ! Eu nu eșeam niciodată fără două revolvere, și eram într’o așa stare sufletească, încât ași fi, ucis 10—12 oameni spre a apăra un miligram de pulbere de aur. «Dacă minerii se omorau între ei, neguțătorii care ne aduceau mâncare nu erau nici mai onești, nici mai umani. Ei făceau bune afaceri, cerând liniștit 1000 lei pentru un bou și 100 lei pentru o sticlă de bere. Dar când se depărtai de Klondike, întâlneau pe drum mineri, cari ’i asasinate și le luau toți banii. «Cred că dacă ași mai fi stat în acest loc, aș fi înebunit desigur, îmi propusesem de a nu mai strînge mai mult aur decât în valoare de un milion de dolari (5 milioane de franci) și de aceia profitam de prima ocazie spre a trimite aurul meu la Neww York și nu aflam nimic despre el decât când sosii și eu și știți că e în siguranță într’o casă de bancă». Știri Utilitare . Pichetele noastre, adică locuințele trupelor de pază la frontieră, fiind în stare de ruină complectă, din causa ultimelor inundații, consiliul de miniștri, în urma raportului d-lui ministru de resbel, a decis ca pichetele actuale să se repare și a deschis un credit extraordinar de 100.000 lei, pentru construirea de pichete noui, acolo unde trebuința va cere. ♦ Vaporul de resbel german «Loreley», care, a sosit în portul Galați, este armat cu 2 tunuri mari și unul mic. Vasul este comandat de dol. Krosek și Ghelgheham; el posedă un ofițer medic și o trupă de 51 de oameni. ♦ Mercuri nefiind timpul favorabil, încrucișătorul «Elisabeta» și torpiloarele «Smeul» și «Năluca» au părăsit portul Constanța, plecând la Sulina, unde vor continua manevrele navale. «Elisabeta» se va întoarce în Constanța la 4 Septembrie și apoi va pleca la Constantinopol. Dintre vapoarele marinei regale române nu se află în Constanța decât bricul «Mircea», iar dintre vapoarele de răsboiu străine «Cociatrice» (englez) și «Presnape» (rus). ♦ Conjuctivita granuloasă continuă să facă ravagii în armată, mai cu seamă în corpul al 4-lea de armată, care a avut la sfârșitul lunei precedente 748 bolnavi, celel’alte trei corpuri de armată n’au avut decât 410 bolnavi. "Informațiuni LUNI. Cu începere de Duminecă, 21 Septembrie, Universul Literar colorat, se va vinde în Capitală numai cu 10 bani. împreună cu «Universul literar» vom mai da cititorilor noștri, in mod gratuit, și un «supliment», care va coprinde pe pag. 1 ilustrații de prldă cu descrierea lor și pe pag. II un roman de mare senzație intitulat «Julietta și Stomeo». Acest roman e luat după actele găsite în arhivele din Verona. Noi, toți asupra Éjul regelui Carol al Miel XII Aruncarea pe lisnăre a podurilor rusești la Galați și Kmuicea.— Primele lupte în Dunăre și în Bulgaria «Poșta nu e încă regulat organizată... «Din faptele resboiului se observă foarte puțin aci, deși suntem numai la 16 kilometri de Dunăre.» 3 Iulie. — Cu nespuse greutăți, pe cărări înguste și condus de bulgari, generalul Gurco a trecut pasul Hamkioi la 1 iulie ; cu mari sforțări abia au putut fi trecute și tunurile. Coloana a ajuns seara pe coasta de miazizi a Balcanilor iar a doua zi de dimineață a ocupat satul Hamkioi ; slaba garnizonă a satului a trebuit să se retragă după o scurtă împotrivire. 4 iulie.Prințul Carol, care a inspectat emposițiunile trupelor sale de la Dunăre și a petrecut noaptea în Cetatea, se duce la Salcea în fața Florentinului spre a recunoaște terenul, în scopul unei eventuale treceri a Dunărei , după ce constată că Florentinul e ocupat de dușman și prin urmare trecerea e imposibilă pe aci, se întoarce seara la Poiana. Pe drugi primește știrea că corpul IX, general Krudener, a luat Nicopolul. 5 Iulie.La Craiova se lucrează cu activate la construcțiunea pontoanelor pentru trecerea armatei române peste Dunăre. Trecerea nu e însă cu putință pe cât timp administrația militară rusească nu va da celei românești torpilele necesare pentru închiderea Dunărei contra monitorului turcesc care domină fluviul de la Lom-Palanca și pe care numai bateria românească așezată în fața Lom-Palancei nu-l poate ținea în respect. Sosește știrea că Plevna e ocupată acum de un mare număr de turci. Prințul Carol scrie soției sale: «Căldura întrece toate marginele, d’abia poate cineva să se miște, chiar nopțile n’aduc nici o răcoare, t «Aseară pe la șase ore m’am întors de la recunoaștere. Duminecă la amiazî am plecat din Poiana, m’am dus la Calafat și am inspectat câteva puncte potrivite pentru așezare de nouă baterii, și la 5 ore am sosit în Cetatea. De aci m’am dus imediat la avant-posturi, la Salcea. Turcii nu s’au mișcat nicăeri. Am petrecut noaptea în casa unui bogat proprietar cu numele Ghincea. «Luni dimineață la 6 ore, m’am dus cu cai de la artilerie la Vrata (Gârla Mică), spre nord-vest de Florentin, întărit de turci. Am trimes pe Lahovari, Bărcănescu și Bogdan până la Dunăre, unde fură primiți de gloanțe de pușcă. Câtva timp puturăm să observăm cu precisiune mișcările turcilor. Florentinul e situat într’un chip romantic și dominează malul nostru, înălțimile sunt întărite, nu par însă așa bine armate. «La 12 ore eram îndărăt la Cetatea unde fu luat dejunul. «Am întâlnit acolo pe Brătianu și am primit știrea despre luarea Nicopolei, fapt la care artileria noastră de la Turnu-Măgurele a contribuit mult. Insă rușii nu vor vrea să recunoască serviciile ce le-am făcut: marele duce Nicolae a dat împăratului un raport lung asupra evenimentelor de la începutul răsboiului până la trecerea Dunărei; în acest raport nu se zice nici o vorbă despre armata română! Singurul lucru ce se spune despre țara noastră este că drumurile de fer române sunt proaste.—Se poate să fie adevărat, însă fără drumurile noastre de fer și fără trupele românești, rușii n’ar fi încă mult timp în Bulgaria! «Gorciacov mi-a trimis un răspuns frumos la depeșa mea de felicitare. Chiar acum mi se aduce scumpata scrisoare pentru care ’ți mulțumesc «din adâncul inimei... «Sunt 5 ore seara, căldura e cu totul năbușitoare. Camera mea e locul cel mai răcoros din casă, are însă 35 grade R’. Toți și toate doresc ploae. Soldații d’abea mai pot sta în corturile lor și porumbul se usucă de arșița soarelui». Principesa scrie de la Cotroceni cu data de 3 iulie: «Sunt foarte bravă și me silesc să nu devin melancolică. «O zi plăcută am petrecut la alde Crețulescu, cari ați avut cele mai mari atențiuni pentru mine. Nu poți să -ți închipui ce frumoasă zi a fost aceea pentru mine. De aceea și eu am promis ca în viitoarea mea călătorie la Craiova să vizitez din nou Leordeni la întoarcere. «Când am sosit în București,"'"miniștrii m’au primit la gară... «Serbarea de grădină pe care colonia germană a dat-o în folosul Crucei roșii, a fost mai mult decât isbutită; cântecele au fost admirabile. Era cor și bărbați, cor de femei ; la urmă un tablou vivant cu cântec «Să priveghiăm !», o scenă de lagăr cu soldați și cu o vivandieră răpitoare; între toate astea tombală, am împărțit numeroasele mele câștiguri de jur împrejur, la copii. Preotul Teutschlander m’a primit și m’a condus la estradă, unde am luat loc cu damele mele ; am avut apoi pe d-na Filitis, pe d-na Fălcoianu, pe d-na Câmpineanu, pe rând, odată pe Avensleben apoi pe Jomini. Gorciacov primise în ultimul moment două cariere și n’a putut veni, ceea ce desigur a regretat, foarte mult. «Grădina era răpitor împodobită și plină de mese mici cu fețe de masă albe — totul după moda germană, așa încât se credeam transportată într’o altă lume, pe lângă astea corul bărbătesc și cântecele cunoscute , era ceva încântător. Serbarea a adus Crucei roșii 4500 de franci. In cartierul general rusesc a sosit vestea că Suleiman pașa cu armata sa, care până acum a luptat contra muntenegrenilor, s’a îmbarcat la Antivari spre a se cobori într’un port al mărei Egelie și de acolo să alerge la teatrul resboiului în Rumelia. 6 Iulie.— Prințul primește următorul raport despre luarea Nicopolei : La 1 iulie, generalul Krüdener a ordonat recunoașterea terenului de la Nicopole și a trimis brigada cazacilor de Gaucas, sub colonelul TuLolmin, peste rîul Osma pentru ca să observe drumul Nicopole-Plevna. Deja din dimineața zilei de 1 fortăreața era bombardată energic de bateriile ruse și române. In dimineața de 3 Iulie bateriile corpului 1Ä isbutiră să se posteze într’un loc apărat pe înălțimele de la Nicopole și la 5 ore începu bombardarea fortăreței din 82 de guri de tun , 40 erau pe dealurile Nicopoleî, 30 de tunuri rusești de asediu și două baterii românești pe malul stâng al Dunărei. IVö nT»ni AN — Ami! ISIT1? —