Universul, septembrie 1897 (Anul 15, nr. 203-227)

1897-09-02 / nr. 203

f'-Universul No. 203.o __ Intempluri USM CAPITAM O bandă de tâlhari prins! în Ca­pita­l .—Poliția de siguranță a reușit a prinde ori noapte o bandă de tâlhari, com­pusă din opt țigani, care de mai multă vreme apăra în mod regulat spargeri prin părțile mărginașe ale orașului. Acești tâlhari, cari sunt de fel din Giur­giu, veneau pe sub ascuns în capitală, comi­­teau furturi și spargeri însemnate și apoi fugeau în timpul nopței la locul lor din Giurgiu. Tot acești țigani au comis anul trecut o spargere la cârciumarul C. Dumitrescu, din strada Cuțitu de argint, când au devalizat întreaga prăvălie a munțtului, după ce au susținut o adevărată luptă cu Dum­itrescu și cu oamenii din serviciul acestuia. Bandiții sunt de­o­cam­dată la arestul poliției ; ei vor fi înaintați astă­zi parche­tului. Pungășia din trenul de Galați.­ Ieri­ sează, pe la orele 11, în momentul când trenul de Galați pleacă din gara de Nord, două indivizi, cari luaseră loc în același va­gon cu d. dr. Săgărceanu, profitând de momentul în care doctorul era încă pe ga­leria vagonului, s’au repezit asupra lui și când unul l’a atacat pe la spate, cel­alt i-a furat din buzunarul hainei portofoliul cu 200 de lei. Dându-se alarma, trenul s’a opit în gară și unul din pungași a fost chiar arestat. Acesta este un anume Leibu Landes, cu­noscut de poliție pentru pungășiile sale. Cel­ l’alt pungaș însă, acela care a furat portofolul cu banii, reușind să scape, este căutat de poliție. Pruncuciderea din strada sf. N Ni­colae.—Poliția de siguranță a dat de urma unei crime săvârșite acum o lună de zile in Capitală. Femeea Maria Niculae, di­n str. sf. Ni­­colae, suburbia Teilor, care trăia în concu­­binagiu cu un sergent de stradă, născând acum o lună de zile, și după cât­va timp, murind copilul—nu se știe încă din ce cauză— l-a îngropat în grădinița casei unde locuește. Parchetul, împreună cu poliția de sigu­ranță, a început cercetările, fiind bănuială că copilul a fost omorît chiar de mamă-sa. Cadavrul copilului a fost dezgropat ori și trimes la Morgă spre examinare , iar cri­minala bănuită este supraveghiată de poliție. mar­­ falsa Un copil înecat în puțin comuna Clipicești. — O dramă sfâșietoare s’a pe­trecut zilele trecute în comuna Clipicești din județul Putna. Copilul Pavel, în vârstă de 11 ani, fiul locuitorului N. Tutoveanu, voind să scoată apă dintr’un puț, a alunecat după ghizdure și a căzut de o dată pe gura puțului. Toate încercările vecinilor și ale părinți­lor disperați de acest accident, pentru a scoate copilul cu viață din puț, au fost za­darnice. Abia după o muncă de câte­va ore, ca­davrul nenorocitului a putut fi scos cu o cangie din fundul fântânei. Parchetul fiind avizat de această nenoro­cire, a autorizat înmormântarea cadavrului. Un om îngropat de viu­ în co­muna Pătunești.—Alaltă­ era, pe când mai mulți locuitori din comuna Păunești,­Putna, scoteau pietriș pentru șosea de sub un mal, de­odată pământul s’a surpat peste dînșie, rănind foarte grav pe mai mulți dintre ei și îngropând de viu pe locuitorul Dincă Chiriac. Cu tot ajutorul dat de consăteni la timp, nenorocitul nu a putut fi scos cu viață din mormântul în care a fost îngropat de viu. In urma nefericitului rămâne o întreagă familie pe drumuri, fără nici un mijloc de existență. Un om ucis de treerătoare în corn. Oarba.— Un accident nenorocit s’a întâmplat zilele trecute la aria moșiei Oarba, p din jud. Romanațî. Pe când mașina de treerat era în lucrare, m­uncitorul I. Radu Ginea, care era ocupat cu băgarea snopilor în coșul batozei, alune­când, a căzut cu totul în trombă, unde a fost prefăcut în bucăți. Nenorocitul a fost scos mort din tromba batozei. Parchetul a fost avizat. Prinderea unui vestit pungaș la Brăila.­Poliția din Brăila a prins în acest oraș pe un cunoscut pungaș, anume Ion Golfineanu, în vârstă numai de 25—28 ani. Acest tîner, care de altmintrerea este de o familie bună din Oltenia, și care­­ și-a făcut prima sa educație în cele mai bune insti­tute din Capitală, abia eșise dintr’o închisoa­re din România de peste Milcov, și se pre­gătea să săvârșească o nouă hoție, când a fost prins. De mai bine de 10 — 12 ani, dînsul își petrece viața prin diferitele penitenciare din țară, de­oare­ce, când abia î și termină o o­­sândă, este imediat condamnat pentru alte hoții, pe cari se grăbește să le săvârșească. DIN GERMANIA [Corespond. particulară a ziarului UNIVERSUL) Hamburg, 27 August. Călătoria suveranilor Italiei Reprezentația de la Wiesbaden iată câte­va amănunte asupra reprezen­tației de aseară, la teatrul regal di­n Wies­baden. Teatrul gemea de lume. Nu era o lojă goală. Cele di­n rândul Intern la stânga fu­seseră rezervate ofițerilor; cele din dreapta erau ocupate numai de c­ame, cea mai ma­re parte neveste și surori de ofițeri. Ambasadorul Lanza se afla într-o avant­­scenă împreună cu ministrul de externe Vis­­conti­ Venosta, cu Hohenlohe și Bülow. îndată ce perechea regală a Italiei și-a făcut apariția, a i eșit pe scenă 24 de trâm­bițași, cari cântară fanfara de Savoia, slu­­jind­u-se de trompete foarte lungi, aseme­nea cu acelea cu care ies heralzii în piesa Lohengrin. Ei erau îmbrăcați în uniforma istorică a dragonilor lui Frederic. Efectul era foarte frumos. După această fanfară, orchestra a cântat imnul regal și cel imperial, pe când toți spectatorii stateau în picioare. In timpul reprezentației alegoriei Salve, făcută de poetul Lauff, împăratul stetea foarte atent, explicând di­n când în când re­gelui Umberto subiectul, ceea ce scutea pe suveranul Italiei de oboseala de a mai citi foarte elegantul libret pe care-l ținea în mână. Acțiunea începe cu o muzică solemnă în stil religios. Actrița, reprezintând Germa­nia, e o artistă desăvârșită. A produs o mare emoțiune sărutarea între Germania și Italia, care erau reprezintate prin două actrițe. Tot o asemenea impresiune a produs înain­tarea Geniului armatelor, în mijlocul sunete­lor trompetelor. In acest moment fundul scenei reprezintă orașul Roma, unde se vedea foarte distinct Quirinalul cu drapelul tricolor fâlfâind pe el. Germania depune ra­mura de laur și atunci se înalță îngerul păcei, ținând în mâini o ramură de oliv. Corurile intonează cu voce solemnă im­nul Salve! Această scenă e de un mare efect tea­tral, și ori­căruî partid ar aparține cine­va, e imposibil să nu remâe mișcat, fiind-că nu e vorba în el numai de o manifestație di­nastică, ci simbolizează într’un chip foarte bine reușit înfrățirea popoarelor. Publicul a strigat de trei ori ura, pe când suveranii s’au retras reîntorcându-se după 40 de minute spre a asista la conti­nuarea spectacolului cu piesa «Preciosa» de Weber. Regele Humberto, la sfârșitul reprezen­tației, și-a exprimat dorința de a face cu­noștința poetului Lauff, autorul alegoriei, căruia i-a mulțumit pentru onoarea făcută Italiei. ______________________________Meyer. ILUSTRAȚIA IMOASTRA Dăm încă azi reprezentarea unuia din for­turile indiene ocupate de trupele anglo-in­­diene cari, pentru moment, etau însărcinarea de a opri triburile răsculate de a se reuni. Fortul acesta se numește Ghakdara și se află la câte­va mile de pasul Malakand, ocu­pat de răsculații afrizi. împrejurimile sunt foarte romantice ; rîul pe al cărui mal este așezat lagărul, se numește Chvadras și is­­vorește din poalele de apus ale Himalaiei. In anul 1600, când prima companie comer­cială engleză s-a stabilit în India, rîul Chva­dras servia la coborîrea baloturilor de bum­bac până la fluviul Indus. Acum activitatea engleză în această re­giune s’a strămutat mai spre răsărit. Trupele aflătoare acum în lagărul Ghad­­dara sunt puse sub comanda colonelului englez Meikhejohn. O CUGETARE PE ZI Culmea artei pentru un dentist e să pună dinți la un pieptene. STIM­­ PRIN POSTA Anglia.—Din New­ York se vestește la Lon­dra cu­ Edison, renumitul inventator american, s-a lăsat cu totul de experiențele cu razele Roentgen care i-au pus viața în pericol. Da­nsul suferă de slăbiciune de vedere și i-a căzut perul. Acum trei luni au putea nici măcar să -și în­chidă mâinele. Austr­o-Ungaria.­Mai alaltă­ serî, trei tu­riști voind să urce un munte din apropierea Grazului, au fost surpinși de un mare viscol cu fulgi groși de zăpadă. Două din ei au scăpat cu mari greutăți; al treilea a perit. Franța.­ Acum în urmă s-a aflat că preșe­dintele republicei a dus la Petersburg, între alte daruri, și trei păpuși pentru marea­ ducesă Olga, copiliia împăratului Rusiei. Una din aceste pă­puși poate să țină un discurs întreg și să cânte cinci cântece. A doua e o pariziană de prima eleganță, cu patru costume. A treia se poate îmbrăca în patru costume naționale franceze, norman, ar­tesian, breton și bearnez. Germania.­La Zielenzig, lângă Berlin, unde se fac manevre, s’a descărcat un tun în piață, din cauză că, într’un chip neexplicabil, rămăsese cartușul în tun. Două oameni au fost greu ră­niți și douî copii mai ușor. Vre­o 200 de gea­muri s’au spart din cauza isbiturei aerului. Italia.­O știre din Roma ne spune că e cu totul neadeverată știrea cum că compositorul Mascagni a voit să se sinucidă. Mascagni va trage în judecată pe aceia cari au inventat și lățit acest svon. Rusia.­ Diplomația rusească a dat peste o mare perdere prin moartea­­ contelui Creptovici- Buteniew, ministru la Münich și la Coburg- Gotha. Creptovici era pus în Rusia, în timpul din urmă, printre urmașii lui Marenheim în pos­tul de ambasador la Paris. Spania.­Ziarul «Oficial», spaniol, a publicat un decret al reginei­ regente, prin care se conferă titlul de ducesă văduve a lui Canovas del Castillo, asas­in­a­tu­l pr­i­m-m­i­nistru. Turcii.’—Intr’una din serile trecute venind în Bosfor un curent puternic, a isbit unul de al­tul două vapoare, unul austriac și cel­ l’alt englez. Cel dinte nu­ s’a spart și s’a scufundat. Toți, oa­menii de echipagiu au fost scăpați. ü IV S­F­A­T­I» E­ZI Distrugerea larvelor din straturile cu le­gume. — Se udă de mai multe ori plantele și terenul cu o soluțiune constând din­­ întrunirea de la Dacia Ieri la orele 2 s’a ținut întrunirea provo­cată de ziarele «Adevărul» și «Lumea Nouă», în afacerea sergentului Godeanu și Tudor David. Se știe că în această afacere, o parte din presă acuză pe d. căpitan doctor Nico­­reanu cum că prin administrarea unui așa zis specific, a provocat moartea sergentului Godeanu, iar pe d. comisar Câmpeanu din T.­Viște, cum că prin maltratări a adus pe un tîner birjar Tudor David în stare de ne­bunie. Sala era plină de lume. Mai multe dame se ved prin loj7. La fundul scenei stătea în mare doliu, mama sergentului Godeanu. Aproape de dînsa un alt cetățean, d. Dimitrie Christescu, care, pretinde că prin maltratări i-a murit un fiu în armată. Pe la orele două și un sfert apar rând pe rând, d-niî Nădejde, Miile și alți socia­liști. Ei sunt primiți cu aplauze. D. Mille propune ca președinte pe d. Iacob Țăranu, după orator, o altă victimă a militarismului. D. Iacob Țăranu, în câte­va cuvinte, rea­mintește cazul său, invită pe asistenți ca să protesteze și să lupte energic pentru des­­robirea de barbaria militară, și acordă cu­vântul d-lui Nădejde. D. Nădejde, reamintind o asemenea întru­nire provocată acum un an în afacerea Ță­ranu, zice ca această întrunire e convocată pentru a se protesta în afacerea Godeanu și Tudor David. Oratorul reamintește că selbălăcia aceasta există în toate țările dar mai mult la noi, și nu numai în armată, dar pretutindinea. Oratorul termină cerând ca cetățenii să lupte alături cu presa pentru desfii­n­ța­rea salbă­tăciei. D. Mille spune că[ 5] nenorocite ca mama lui Godeanu și Tudor David nu vor putea nici­odată obține dreptate, făcând apel la anchete­ mușama­ci la presă și la opiniunea publică. Oratorul zice că poporul care a răs­turnat guverne pentru cauze mai puțin in­teresante, nu va înceta­­ de a lupta pentru o cauză mai sfântă, civilizarea moravurilor. După d. Miile, se dă cuvînt d-lui Di­mitrie Christescu, care a venit să-șî spue păsul său pentru moartea unui copil în ar­mată. D. Christescu zice că avea un fiu la mu­zică, și că copilul său fiind în concediu de 4 zile, a fost băgat la carceră, hrănit nu­mai cu pâine și apă. Cu toate că era la carceră, însă era scos la repetiții. De­oare­ce nu avea putere să sufle, fiind hrănit nu­mai cu pâine și apă, era mereu bătut. In urmă a fost băgat în spital, unde a și murit. D. Al. Ionescu, într’o scurtă cuvântare cere desființarea armatei și votul universal. D. Iacob Țăranu citește o telegramă din Galați prin care mai mulți cetățeni se asociază la protestul cetățenilor din capi­tală. In urmă dă citire unei moțiuni în care se zice că cetățenii capitalei aprobă purta­rea presei în afacerea Godeanu și David Tudor, veștejește purtarea autorităților mi­litare și civile în această afacere și i­au an­gajamentul ca moartea lui Godeanu și ca­zul cu David Tudor să fie răzbunate, întrunirea se sfirșește la orele 4 și juni. Mai bine două boli de­cât două doctori. (Rusesc.) Cel mai bogat copil din lume De și cea mai mare fiică a Țarului Ni­­colae II, marea ducesă Olgă, împlinește 2 ani la Octombrie viitor, totuși ea este cel mai bogat copil din lume și are încă mult de așteptat. Deja când era de o săptămână s-a depus pentru ea suma de 25 milioane franci în hârtii de stat franceze, engleze și altele. Afară de asta copila a primit de la cei mai mulți domnitori și de la un mare număr de nobili ruși o mulțime de daruri din care unele reprezintă fie­care în parte câte o avere. La astea se mai adaogă ceea­ ce marea ducesă va moșteni într’o zi. De­oare­ce ța­rul e domnitor absolut, are stăpânire no­minală asupra tuturor banilor provenind din biruri și alte venituri ale Statului. Totuși dreptul nominal nu se potrivește nici chiar în Rusia cu cel real. Cu toate astea țarul are o avere privată colosală. Moșiile și pă­durile lui au o întindere de mai bine de 1000 de mile pătrate. Cele mai bogate mine de aur și argint din Siberia sunt ale țaru­lui. Veniturile din toate astea trebue să fie imense, însă nepublicându-se nici o dată budgetul casei imperiale, nu se poate avea nici o idee cât de slabă despre aceste ve­nituri. Marl,2 (Tv) Septembrie 1897. Viața căutătorilor de aur Klondike, care se află în partea septen­­trională a peninsulei Alaska (America de Nord) atrage azi prin bogatele ei mine de aur pe toți aventurierii din cele cinci părți cunoscute ale lumei. Ziarele engleze și americane fac despre aceste mine descripțiile cele mai uimitoare. Dar din nefericire, dacă Klondike e foarte bogat, nu e și un raiu. Și asta reese din povestirea făcută unui corespondent al ziarului «Etoile Belge» de către un anume Smith Jones, care în trei luni a strîns la Klondike aur în valoare de de 5 milioane. «Prima pulbere de aur pe care am gă­sit-o, spune el, o pusei în cingetoarea mea, dar nu o ținu; nici o zi. In noaptea urmă­toare două mineri mă atacară spre a mă je­fui. Avuiu norocul de a omorî pe cel d’vi­­telle cu cuțitul meu și pe al douilea cu o lovitu­ră de sticlă în cap. In fie­care zi aurul meu aducea cu el nouă lupte, furturi, asasinate. Aflam dimineața că cutare miner, care în ajun era sănătos, dispăruse și cu toții în­țelegeam ce­va să zică asta. Eu­ am primit trei lovituri de cuțit și două gloanțe de re­­volver. Atunci m’am decis de a nu mai păstra asupră’mi nici un centigram de aur și în­cepui să caut o ascunzătoare. Nu era ușor de găsit așa ceva. Prima mea ascunzătoare, un fund de butoiu, fu imediat descoperită. Intr’o seară, reintrând în mină, nu mai găsim nici un gram de aur în acel fund de butoiu, unde adunasem o valoare de trei sau patru mii de dolari (15-20.000 fr.). După câte­va zile profitam­ de o noapte fără lună spre a me ascunde în munți și a căuta o ascunzătoare mai bună. Pui foarte norocos de a găsi. Dar câte precauțiuni, câte peri­cole și câte emoțiuni mi-au trebuit ! Eu nu eșeam nici­odată fără două revolvere, și e­­ram într’o așa stare sufletească, în­cât ași fi, ucis 10—12 oameni spre a apăra un mili­­­gram de pulbere de aur. «Dacă minerii se omorau între ei, negu­țătorii care ne aduceau mâncare nu erau nici mai onești, nici mai umani. Ei făceau­ bune afaceri, cerând liniștit 1000 lei pen­tru un bou și 100 lei pentru o sticlă de bere. Dar când se­ depărtai­ de Klondike, întâlneau pe drum mineri, cari ’i asasinate și le luau toți banii. «Cred că dacă ași mai fi stat în acest loc, aș fi înebunit de­sigur, îmi propusesem de a nu mai strînge mai mult aur de­cât în va­loare de un milion de dolari (5 milioane de franci) și de aceia profitam­ de prima oca­zie spre a trimite aurul meu­ la Neww­ York și nu aflam­ nimic despre el de­cât când sosii și eu și ști­ți că e în siguranță în­tr’o casă de bancă». Știri Utilitare . Pichetele noastre, adică locuințele trupelor de pază la frontieră, fiind în stare de ruină com­plectă, din causa ultimelor inundații, consiliul de miniștri, în urma raportului d-lui ministru de resbel, a decis ca pichetele actuale să se re­pare și a deschis un credit extraordinar de 100.000 lei, pentru construirea de pichete noui, acolo unde trebuința va cere. ♦ Vaporul de resbel german «Loreley», care, a sosit în portul Galați, este armat cu 2 tunuri mari și unul mic. Vasul este comandat de dol.­ Krosek și Ghelgheham; el posedă un ofițer­ medic și o trupă de 51 de oameni. ♦ Mercuri nefiind timpul favorabil, încrucișă­­torul «Elisabeta» și torpiloarele «Smeul» și «Nă­luca» au părăsit portul Constanța, plecând la Sulina, unde vor continua manevrele navale. «Elisabeta» se va întoarce în Constanța la 4 Septembrie și apoi va pleca la Constantinopol. Dintre vapoarele marinei regale române nu se află în Constanța de­cât bricul «Mircea», iar dintre vapoarele de răsboiu străine «Cociatrice» (englez) și «Presnape» (rus). ♦ Conjuctivita granuloasă continuă să facă ra­vagii în armată, mai cu seamă în corpul al 4-lea de armată, care a avut la sfârșitul lunei prece­dente 748 bolnavi, cele­l’alte trei corpuri de ar­mată n’au avut de­cât 410 bolnavi. "Informațiuni LUNI. Cu începere de Duminecă, 21 Septembrie, Universul Literar colorat, se va vinde în Capitală numai cu 10 bani. împreună cu «Universul literar» vom mai da cititorilor noș­tri, in mod gratuit, și un «supli­ment», care va coprinde pe pag. 1 ilustrații­ de prldă cu descrierea lor și pe­ pag. II un roman de mare senzație intitulat «Julietta și Sto­­meo». Acest roman e luat după actele găsite în arhivel­e din Verona. Noi, toți asupra Éjul regelui Carol al Miel XII Aruncarea pe l­isnăre a podurilor rusești la Galați și Kmuicea.— Primele lupte­ în Dunăre și în Bulgaria «Poșta nu e încă regulat organizată... «Din faptele resboiului se observă foarte puțin aci, deși suntem numai la 16 k­ilo­­metri de Dunăre.» 3 Iulie. — Cu nespuse greutăți, pe cărări înguste și condus de bulgari, generalul Gurco a trecut pasul Ham­kioi la 1 iulie ; cu mari sforțări abia au putut fi trecute și tunurile. Coloana a ajuns seara pe coasta de miazi­zi a Balcanilor iar a doua­ zi de dimineață a ocupat satul Ham­kioi ; slaba garnizonă a satului a trebuit să se retragă după o scurtă împotrivire. 4 iulie.­Prințul Carol, care a inspectat em­­posițiunile trupelor sale de la Dunăre și a petrecut noaptea în Cetatea, se duce la Sal­­cea în fața Florentinului spre a recunoaște terenul, în scopul unei eventuale treceri a Dunărei , după ce constată că Florentinul e ocupat de dușman și prin urmare trecerea e imposibilă pe aci, se întoarce seara la Po­­iana. Pe drugi primește știrea că corpul IX, general Krudener, a luat Nicopolul. 5 Iulie.­La Craiova se lucrează cu acti­vate la construcțiunea pontoanelor pentru trecerea armatei române peste Dunăre. Tre­cerea nu e însă cu putință pe cât timp ad­ministrația militară rusească nu va da celei românești torpilele necesare pentru închide­rea Dunărei contra monitorului turcesc care domină fluviul de la Lom-Palanca și pe ca­re numai bateria românească așezată în fa­ța Lom-Palancei nu-l poate ținea în respect. Sosește știrea că Plevna e ocupată acum de un mare număr de turci. Prințul Carol scrie soției sale: «Căldura întrece toate marginele, d’abia poate cine­va să se miște, chiar nopțile n’a­­duc nici o răcoare, t «Aseară pe la ș­ase ore m’am întors de la recunoaștere. Duminecă la amiazî am plecat din Poiana, m’am dus la Ca­lafat și am inspectat câte­va puncte potri­vite pentru așezare de nouă baterii, și la 5 ore am sosit în Cetatea. De aci m’am dus imediat la avant-posturi, la Salcea. Turcii nu s’au mișcat nicăeri. Am petrecut noap­tea în casa unui bogat proprietar cu nu­mele Ghincea. «Luni dimineață la 6 ore, m’am dus cu cai de la artilerie la Vrata (Gârla Mică), spre nord-vest de Florentin, întărit de turci. Am trimes pe Lahovari, Bărcănescu și Bog­dan până la Dunăre, unde fură primiți de gloanțe de pușcă. Cât­va timp puturăm să observăm cu precisiune mișcările turcilor. Florentinul e situat într’un chip romantic și dominează malul nostru, înălțimile sunt în­tărite, nu par însă așa bine armate. «La 12 ore eram îndărăt la Cetatea unde fu luat dejunul. «Am întâlnit acolo pe Brătianu și am pri­mit știrea despre luarea Nicopolei, fapt la care artileria noastră de la Turnu-Măgurele a contribuit mult. Insă rușii nu vor vrea să recunoască serviciile ce le-am făcut: ma­rele duce Nicolae a d­at împăratului un ra­port lung asupra evenimentelor de la înce­putul răsboiului până la trecerea Dunărei; în acest raport nu se zice nici o vorbă des­pre armata română! Singurul lucru ce se spu­ne despre țara noastră este că drumurile de fer române sunt proaste.—Se poate să fie ade­vărat, însă fără drumurile noastre de fer și fără trupele românești, rușii n’ar fi încă mult timp în Bulgaria! «Gorciacov mi-a trimis un răspuns fru­mos la depeșa mea de felicitare. Chiar a­­cum mi se aduce scumpa­ta scrisoare pen­tru care ’ți mulțumesc «din adâncul inimei... «Sunt 5 ore seara, căldura e cu totul năbușitoare. Camera mea e locul cel mai răcoros din casă, are însă 35 grade R’. Toți și toate doresc ploae. Soldații d’abea mai pot sta în corturile lor și porumbul se u­sucă de arșița soarelui». Principesa scrie de la Cotroceni cu data de 3 iulie: «Sunt foarte bravă și me silesc să nu de­­vin melancolică. «O zi plăcută am petrecut la al­de Cre­­țulescu, cari ați avut cele mai mari aten­țiuni pentru mine. Nu poți să -ți închipui ce frumoasă zi a fost aceea pentru mine. De aceea și eu am promis ca în viitoarea mea călătorie la Craiova să vizitez din nou Leordeni la întoarcere. «Când am sosit în București,"'"miniștrii m’au primit la gară... «Serbarea de grădină pe care colonia ger­mană a dat-o în folosul Crucei roșii, a fost mai mult de­cât isbutită; cântecele au fost admirabile. Era cor și bărbați, cor de fe­mei ; la urmă un tablou vivant cu cântec «Să priveghiăm !», o scenă de lagăr cu sol­dați și cu o vivandieră răpitoare; între toate astea tombală, am împărțit numeroasele mele câștiguri de jur împrejur, la copii. Preotul Teutschlander m’a primit și m’a condus la estradă, unde am luat loc cu da­mele mele ; am avut apoi pe d-na Filitis, pe d-na Fălcoianu, pe d-na Câmpineanu, pe rând, odată pe Avensleben apoi pe Jomini. Gorciacov primise în ultimul moment două cariere și n’a putut veni, ceea­ ce de­sigur a regretat, foarte mult. «Grădina era răpitor împodobită și plină de mese mici cu fețe de masă albe — to­tul după moda germană, așa în­cât se credeam transportată într’o altă lume, pe lângă astea corul bărbătesc și cântecele cu­noscute , era ceva încântător. Serbarea a adus Crucei roșii 4500 de franci. In cartierul general rusesc a sosit vestea că Suleiman pașa cu armata sa, care până a­­cum a luptat contra muntenegrenilor,­ s’a îmbarcat la Antivari spre a se cobori în­tr’un port al mărei Egelie și de acolo să alerge la teatrul resboiului în Rumelia. 6 Iulie.— Prințul primește următorul ra­port despre luarea Nicopolei : La 1 iulie, generalul Krüdener a ordonat recunoașterea terenului de la Nicopole și a trimis brigada cazacilor de Gaucas, sub co­lonelul TuLolmin, peste rîul Osma pentru ca să observe drumul Nicopole-Plevna. Deja din dimineața zilei de 1 fortăreața era bom­bardată energic de bateriile ruse și române. In dimineața de 3 Iulie bateriile corpului 1Ä isbutiră să se posteze într’un loc apărat pe înălțimele de la Nicopole și la 5 ore în­cepu bombardarea fortăreței din 82 de guri de tun , 40 erau pe dealurile Nicopoleî, 30 de tunuri rusești de asediu și două baterii românești pe malul stâng al Dunărei. IVö nT»ni AN — Ami! ISIT1? —

Next