Universul, septembrie 1897 (Anul 15, nr. 203-227)
1897-09-26 / nr. 224
Doctor MAURUCIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne fsaiei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi dupămetodele cele mai noi. DOCTORS BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, Specialist pentru boalele Capului Boalele de Gât, Gură, Nas, Urechi și Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PrN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevetămetoare, Insă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultațiuni de la 8—11 și de la 2—5 p. m. — STRADA COLȚEI No. 14 — Casa de Sănătate 5, Strada Teilor ol — Consultațiuni speciale pentru — Boalele Interne, Nervoase și Syíastice Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10 -12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special S’a redeschis secțiunea Fumegatiunilor, remediu sigur contra boalelor sifilitice Consultațiunea numai 1 left N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospecte se trimite gratuit. Foia IÍ fiica de Copii CASA I DE SANITATE București.— Strada Teilor No. 51. — București Policlinica de Copii s’a redeschis la 1 Martie n. c. D. doctor Rapaport, special în boalele de popii, dă consultațiuni în toate zilele de larg—4 p. m. n Redacția și administrația: str. Brezoianu No. 41. București.—Telefon No. 297. 13oalele seci’ote Reputința BÂrtofiiească Si . Se vindecă repede fără durere și împiedicare, pupi experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). Dr. THOR — No. 1. STRADA EMIGRAȚII, No. 1 - Intrarea numai prin strada sfinții Voevozî Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. TRATAMENT SPECIAL BOALE NERVOASE și BOALE pe OCHI Examen atentiv și căutare conștiincioasă Doctoral ALEX. ATHÍHASSIÖ de la Facultatea din Paris Calea a. Gurești X<T p. 102 Consultațiuni de la 1—2 768 p. m. și de la 6—7 seara 30 DOCTORUL NEDELCU — Calea Rahovei No. 19 — BOALE IXTERNE ȘI RE COPII Consultațiuni de la 5—7 p. m. Pentru s&ace consultațiuni gratuite 832 15 A^^AARAVv^Vv^^^^VvVV^ Boalele de piele, boalele lumești (siphilitis) la ambele sexe , neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la SOS IOa FEZE&ENZ Specialist in boale de femei, copii și opiu — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.— Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1048 12 VVI^WWVVVV'AV'VW'vV Doctor VELESCU DEMVTIST FOST ȘEF DE CLINICĂ LA FACULTATEA DENTISTICA DIN PHILADELPHIA (AMERICA) Toate operațiunile făcute cu aparate electrice evitând absolut orice durere Consultațiune dimineața de la 9—12 și după amiaza de la 2—5. Strada Regală No. 10, etagiul I-in 827 36 B ^Maasa— ISHSsaess* ' t«Iss CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Jouî, 25 Septembrie.—Cuvioasa Eufrosina Catolic Jouî 7 Octombrie.—Marcu Iles. soarelui 6.06 Ap. soarelui 5.29 București, 25 Septembrie. Reforma impozitelor Avem an rău ; grânele au eșit proaste și puține, exportul e slab și ca urmare budgetul Statului va da deficit. Oricât de neplăcut ar fi aceasta pentru noi, e momentul acum să ne gândim mai mult decât oricând la marea chestiune a reformei impozitelor ; căci în anii îmbelșugați nimeni nu vrea să audă de asemeni chestii neplăcute. După atâta experiență dureroasă, hotărîse-vor oare bărbații din partidele noastre de guvernământ la o reformă serioasă ? In vederea marilor nevoi ale Statului, cari sufer chiar în anii budgetari buni, consimțivor oamenii politici să nu se mai împiedice de chestiunea popularității și să se gândească la crearea de noi resurse pentru visterie ? Să sperăm că da. Orice ar fi însă, noi ne vom face datoria să atragem mereu atențiunea asupra acestei mari și grele chestiuni, de la rezolvarea căreia atârnă în cea mai mare parte dezvoltarea Statului și a societății române. Pentru acum, voim să înșirăm aci principalele nevoi ce trebuesc neapărat satisfăcute, dacă voim să mergem înainte și totdea odată să întărim ceea ce cu mari jertfe și cu multă trudă am creat. Generalul Burbaki.—(Vezi explicația). Viața de toate zilele se pune înainte și ne descopere mereu ba o nevoe, ba alta, luați încă din vârtej, ne mulțumim cu o simplă constatare la care se mai adaogă și un regret, care se uită lesne. E dar necesar, dacă vrem să ne dăm bine seamă de situațiune și să știm ce avem de făcut, să îmbrățișăm deodată întreaga serie a nevoilor publice cari trebuesc satisfăcute cât mai curând. In cercetarea aceasta, vom porni de la trebuințele cele mai urgente, cari trebuesc numai decât mulțumite, spre a veni apoi la necesitățile ce pot fi satisfăcute într’o perioadă mai îndepărtată. Procedând astfel, gândul nostru se îndreptează mai intens spre apărarea țării și în deosebi spre marina noastră de războiu. Am arătat într'un număr precedent, prin reproducerea câtorva pasagii dintr’un articol al revistei speciale Marina, că linia noastră fortificată Focșani-Nămăloasa-Galațî e serios amenințată într-un caz de conflict, din cauză că extremitatea de jos a acestei linii, Galațul, e lipsită de apărare. Părerea autorului articolului din care am reprodus, e că un atac pe apă asupra Galațului nu poate fi respins în mod eficace decât de către flotila noastră , în starea în care se găsește însă astăzi flotila română, ea nu ne poate face acest serviciu. Iată un motiv puternic ca să sporim flotila de războiu. Și nu e numai atât, după toate semnele, în viitorul conflict European în care vom fi și noi amestecați, vom avea pe bulgari în contra noastră , bulgarii însă, pe lângă faptul că au și ei o flotilă de războiu pe Dunăre, se mai bucură de avantagiul pe care și-l procură împrejurarea că malul drept al Dunărei e cu mult mai înalt decât malul stâng, așa că au multă înleznire să ne atace, pe când nouă ne e greu să rezistăm. Spre a împedica o năvălire a oștirilor bulgărești în România, ne trebue dar neapărat o puternică flotă de războiu pe Dunăre. Și cum situațiunea internațională e foarte tulbure, vom fi siliți să ne grăbim a construi cât mai curând vasele necesare. Câte milioane vor trebui pentru acoperirea acestei nevoi imperioase? Numai oamenii speciali din statul-major al armatei și de la comandamentul flotilei ar putea să spue cifra exact, dar ne putem închipui că vor trebui multe milioane. Ni se va spune că asemeni cheltuieli se acoper cu împrumuturi de rentă contractate în străinătate. Așa iute , dar anuitatea acelor datorii se plătește cu bani din veniturile ordinare ale budgetului și dacă nu putem înscrie anuitatea respectivă, nu putem contracta împrumutul. In definitiv, totul se reduce car la chestiunea budgetară , și budgetul nostru, care șchioapătă îndată ce avem un an mai puțin favorabil, greu mai poate fi încărcat chiar în ani buni, dacă nu ne vom gândi serios să sporim veniturile Statului printr’o mare reformă a impozitelor. Iată cea mai urgentă dintre nevoile Statului nostru , ea nu poate fi amânată, căci, țară mică cum suntem, nu ne e permis să ne jucăm cu interesele apărării naționale, înainte de orice, trebue să ne gândim la apărarea Statului. In numărul viitor vom trece la cercetarea altor nevoi, cari trebuiesc mulțumite dacă voim să propășim. ^xsjfs^sT^ir^amiv^TSurr xsBst Consultațiuni pentru săraci 1 leii N.B. Se primesc bolnavi interni in tratamentul Casei de Sănătate, cu prețuri moderate,respecte se trimete gratuit. Din Arfiglio. (Coresp, particulară a ziarului «Universul») Londra, 20 Septembrie. Aventurile unui explorator La Bombay a sosit o scrisoare de la scriitorul și desenatorul Henri Savage Sander, care a fost trimis la începutul acestui an de ziarul de azi «Daily Mail», pentru ca să studieze tainicul oraș Lhassa, din Tibet, leagănul civilisațiunei mongole și unde nu a călcat încă nici un European afară de englezul Manning, care a fost acolo la 1812, însă pentru timp foarte scurt și afară de francezii Hue și Gabet cari au ajuns acolo în 1846, însă nu au putut să pătrundă în centrul orașului. Sandor e un nepot al cunoscutului scriitor cu același nume. El s'a întors acum la granița indiană, fără să fi făcut nici o ispravă. In scrisoarea sa zice că a avut de trecut prin aventuri spăimântătoare. Când a ajuns pe pământul shibetan, s’a deghizat în chinez, făcându’șî o coadă frumoasă din perul seu pe care într’adins îl lăsase să crească. A tocmit 30 de chinezi ca ’1 însoțească , însă n’a avut parte să meargă mult cu dînșii, căci 28 au dezertat de frică, se zice ca să nu fie arși de vii, fiind-că nici un chinez n’are voe să servească de călăuză streinilor. Sandor a rămas numai cu un singur chinez și cu un indian bolnav care d’abia se târa. Cu aceștia a făcut 56 de marșuri; pe drum i se furau toate merindele. Mai în fundul țarei, thibetanii au năvălit asupra lor, i-au bătut cumplit și i-au aruncat în lanțuri. Chinezul care ducea merindele a fost biciuit într-un chip crud. Sandor a fost dus pe piața unde se fac execuțiunile; maî intâiu trebuia să fie împușcat ; a fost așezat cu spatele la un zid și un thibetan a pus pușca la ochi. Dalai- Lama a ordonat atunci ca Landor să moară de frigere cu fiare roșite , însă și execuția aceasta a fost oprită, după care s-a hotărât ca streinului să i se tae capul. Un thibetan a apucat pe Landor de par, un altul începu să vârte sabia în jurul umerelor lui în chip de pregătire. La urmă Dalai-Lama î-a iertat și de tăerea capului și l-a condamnat la pedeapsa închisorei; a fost pus într’un aparat în care i s’a întins șira spinărea, în vreme ce un thibetan îl bătea pe spate cu ciocanul. I s’au întins apoi picioarele și mâinele, care de asemenea ’i fură bătute cu ciocanul. El a stat 8 zile în lanțuri, iar servitorii set 18 zile. S’a întors acum la granița indiană și are 22 de răni pe corp. Astfel spune dînsul în scrisoarea ce a trimis ziarului «Daily Mail», care l-a însărcinat cu expedițiunea în Thibet. Desigur că în urma acestei scrisori, englezii nu vor întreprinde multă vreme încă expedițiuni în această parte a Chinei. Rușii și francezii în China Ziarul «Times» primește din China o corespondență în care se zice că chinezii se plâng de diplomația franceză care exploatează prietenia Chinei pentru Rusia în folosul său. Astfel în provincia Hanban, Rusia dispune de un mic teritoriu, pe care China i l-a dăruit când cu afacerea împrumutului chinezesc în Rusia. In mijlocul acestui teritoriu se află consulatul francez. Când ambasadorul francez în Peking, Gerard, a aflat de cererea guvernului rusesc d’a i se ceda teritorul, a cerut și el să se dea Franciei drumul care duce de la consulat la cheu și cererea sa’a împlinit ; mai târziu s’a rugat să i se dea o întindere, ca de vr’o sută metri la cheul portului și la urmă a cerut și a primit și ultima parte a teritorului. Contele Cassini, ambasadorul rus în Peking, care nu cunoștea împrejurările din Hankan și care, deosebit de asta, e și amic intim al lui Gerard, a comis greșeala de a ceda Franciei tot teritoriul. Asta n’ar fi așa mare lucru, însă francezii exercită acum o adevărată suveranitate asupra teritorului; un chinez care făcuse o faptă rea, s’a refugiat pe acel teritoriu și n’a putut să fie luat de autorități ; trei chinezi cari se luaseră la bătaie și, în lârmeala lor trecuseră pe acel teritoriu, au fost închiși la ambasada franceză și vor fi judecați de consulul francez, deoarece au fost luați de pe teritor francez. Insă ambasadorul francez nu s’a mulțumit cu atâta , dînsul a stăruit de o societate japoneză de navigație, care primise de la ruși o bucură de foc pe chei și a căpătat și acest loc ; astfel Franța are acum un mic Stat în China. «Times» reproduce cu această ocazie și un articol al ziarului rus «Novjoje Vremia», relativ la această afacere : «E de sperat, zice foaia rusească, că ministrul nostru de externe va recunoaște pericolul și necuviința unei așa procedări și va protesta cu energie contra ei. Căci cazul de la Hanban este numai un exemplu între multe altele cum că francezii exploatează mereu influența rusească în China , această exploatare este păgubitoare pentru ruși și fără nici un folos pentru francezi, deoarece Franța nu are nici un interes în nordul și în mijlocul Chinei și n’a trimis acolo decât drojdia populațiunei sale, care nu e capabilă de nici o activitate serioasă». Răscoalele în India După o scurtă încetare a luptelor din nord-vestul Indiei și în care se părea că șefii răsculaților se vor supune, acum a început din nou focul și încă mai teribil ca mai înainte. De astă dată tribul Oraciailor se împotrivește la înaintarea englezilor. Aceștia nu sunt uniți cu afrizii, ci înaintează