Universul, septembrie 1897 (Anul 15, nr. 203-227)

1897-09-26 / nr. 224

Doctor MAURUCIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne fsaiei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după­­m­etodele cele mai noi. DOCTOR­S BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, Specialist pentru boalele Capului Boalele de Gât, Gură, Nas, Urechi și Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR Pr­­N ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevetămetoare, Insă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultațiuni de la 8—11 și de la 2—5 p. m. — STRADA COLȚEI No. 14 — Casa de Sănătate 5­, Strada Teilor ol — Consultațiuni speciale pentru — Boalele Interne, Nervoase și Syíastice Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10 -12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special S’a redeschis secțiunea Fumegatiunilor, reme­diu sigur contra boalelor­ sifilitice Consultațiunea numai 1 left N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamen­tul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospecte se trimite gratuit. Fo­ia IÍ fiica de Copii CASA I DE SANITATE București.— Strada Teilor No. 51. — București Policlinica de Copii s’a redeschis la 1 Martie n. c. D. doctor Rapaport, special în boalele de­­ popii, dă consultațiuni în toate zilele de la­rg—4 p. m. n­ Redacția și administrația: str. Brezoianu­­ No. 41. București.—Telefon No. 297. 13oalele seci’ote Reput­ința BÂrtofiiească Si .­ Se vindecă repede fără durere și împiedicare, pupi experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). Dr. THOR — No. 1. STRADA EMIGRAȚII, No. 1 - Intrarea numai prin strada sfinții Voevozî Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. TRATAMENT SPECIAL BOALE NERVOASE și BOALE pe OCHI Examen atentiv și căutare conștiincioasă Doctoral ALEX. ATHÍHASSIÖ de la Facultatea din Paris Calea a. Gur­ești X<T p. 102 Consultațiuni de la 1—2 768 p. m. și de la 6—7 seara 30 DOCTORUL NEDELCU — Calea Rahovei No. 19 — BOALE IXTERN­E ȘI RE COPII Consultațiuni de la 5—7 p. m. Pentru s&ace consultațiuni gratuite 832 15 A^^AARAVv^Vv^^^^VvVV^ Boalele de piele, boalele lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe , neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la SOS­ IOa FEZE&ENZ Specialist in boale de fem­ei, copii și opiu — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.­— Bolnavii di­n provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1048 12 VVI^WWVVVV'AV­'VW'vV Doctor VELESCU DEMVTIS­T FOST ȘEF DE CLINICĂ LA FACULTATEA DENTISTICA DIN PHILADELPHIA (AMERICA) Toate operațiunile făcute cu aparate electrice evitând absolut ori­ce durere Consultațiune dimineața de la 9—12 și după amiaza de la 2—5. Strada Regală No. 10, etagiul I-in 827 36 B ^Maasa— ISHSsaess* ' t«Iss CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Jouî, 25 Septembrie.—Cuvioasa Eufrosina Catolic Jouî 7 Octombrie.—Marcu Iles. soarelui 6.06 Ap. soarelui 5.29 București, 25 Septembrie. Reforma impozitelor Avem an rău ; grânele au eșit proaste și puține, exportul e slab și ca urmare bud­getul Statului va da deficit. Ori­cât de ne­plăcut ar fi aceasta pentru noi, e momen­tul acum să ne gândim mai mult de­cât ori­când la marea chestiune a reformei im­pozitelor ; căci în anii îmbelșugați nimeni nu vrea să audă de asemeni chestii neplă­cute. După atâta experiență dureroasă, hotărî­­se-vor oare bărbații din partidele noastre de guvernământ la o reformă serioasă ? In vederea marilor nevoi ale Statului, cari su­­fer chiar în anii budgetari buni, consimți­­vor oamenii politici să nu se mai împie­dice de chestiunea popularității și să se gândească la crearea de no­i resurse pen­tru visterie ? Să sperăm că da. Ori­ce ar fi însă, noi ne vom face datoria să atragem mereu a­­tențiunea asupra acestei mari și grele ches­tiuni, de la rezolvarea căreia atârnă în cea mai mare parte dezvoltarea Statului și a societății române. Pentru acum, voim să înșirăm aci prin­cipalele nevoi ce trebuesc neapărat satis­făcute, dacă voim să mergem înainte și tot­­dea­ odată să întărim ceea ce cu mari jertfe și cu multă trudă am creat. Generalul Burbaki.—(Vezi explicația). Viața de toate zilele se pune înainte și ne descopere mereu ba o nevoe, ba alta, luați încă din vârtej, ne mulțumim cu o simplă constatare la care se mai adaogă și un re­gret, care se uită lesne. E dar necesar, dacă vrem să ne dăm bine seamă de sit­ua­­țiune și să știm ce avem de făcut, să îm­brățișăm de­odată întreaga serie a nevoilor publice cari trebuesc satisfăcute cât mai curând. In cercetarea aceasta, vom porni de la trebuințele cele mai urgente, cari trebuesc numai de­cât mulțumite, spre a veni apoi la necesitățile ce pot fi satisfăcute într’o perioadă mai îndepărtată. Procedând ast­fel, gândul nostru se în­­dreptează mai intens spre apărarea țării și în deosebi spre marina noastră de războiu. Am arătat într'un număr precedent, prin reproducerea câtor­va pasagii dintr’un ar­ticol al revistei speciale Marina, că linia noastră fortificată Focșani-Nămăloasa-Galațî e serios amenințată într-un caz de conflict, din cauză că extremitatea de jos a acestei linii, Galațul, e lipsită de apărare. Părerea autorului articolului din care am reprodus, e că un atac pe apă asupra Galațului nu poate fi respins în mod eficace de­cât de către flotila noastră , în starea în care se găsește însă astă­zi flotila română, ea nu ne poate face acest serviciu. Iată un motiv puternic ca să spor­im flotila de războiu. Și nu e numai atât, după toate semnele, în viitorul conflict European în care vom fi și noi amestecați, vom avea pe bulgari în contra noastră , bulgarii însă, pe lângă faptul că au și ei o flotilă de războiu pe Dunăre, se mai bucură de avantagiul pe care și-l procură împrejurarea că malul drept al Dunărei e cu mult mai înalt de­cât malul stâng, așa că au multă înleznire să ne atace, pe când nouă ne e greu să re­zistăm. Spre a împedica o năvălire a oștiri­lor bulgărești în România, ne trebue dar neapărat o puternică flotă de războiu pe Dunăre. Și cum situațiunea­ internațională e foarte tulbure, vom fi siliți să ne grăbim a con­strui cât mai curând vasele necesare. Câte milioane vor trebui pentru acoperi­rea acestei nevoi imperioase? Numai oame­nii speciali din statul-major al armatei și de la comandamentul flotilei ar putea să spue cifra exact, dar ne putem închipui că vor trebui multe milioane. Ni se va spune că asemeni cheltuieli se acoper cu împrumuturi de rentă contrac­tate în străinătate. Așa iute , dar anuitatea acelor datorii se plătește cu bani din veni­turile ordinare ale budgetului și dacă nu putem înscrie anuitatea respectivă, nu putem contracta împrumutul. In definitiv, totul se reduce car la chestiunea budgetară , și budgetul nostru, care șchioapătă îndată ce avem un an mai puțin favorabil, greu mai poate fi încărcat chiar în ani buni, dacă nu ne vom gândi serios să sporim veniturile Statului printr’o mare reformă a impozi­telor. Iată cea mai urgentă dintre nevoile Sta­tului nostru , ea nu poate fi amânată, căci, țară mică cum suntem, nu ne e permis să ne jucăm cu interesele apărării naționale, înainte de ori­ce, trebue să ne gândim la apărarea Statului. In numărul viitor vom trece la cerceta­rea altor nevoi, cari­­­ trebuiesc mulțumite dacă voim să propășim­­. ^xsjfs^sT^ir^amiv^TSu­rr xsBst Consultațiuni pentru săraci 1 leii N.B. Se primesc bolnavi interni in tratamen­t­ul Casei de Sănătate, cu prețuri moderate,­­respecte se trimete gratuit. D­in Arfiglio. (Coresp, particulară a ziarului «Universul») Londra, 20 Septembrie. Aventurile unui explorator La Bombay a sosit o scrisoare de la scri­itorul și desenatorul Henri Savage Sander, care a fost trimis la începutul acestui an de ziarul de azi «Daily Mail», pentru ca să stu­dieze tainicul oraș Lhassa, din Tibet, lea­gănul civilisațiunei mongole și unde nu a căl­cat încă nici un European afară de englezul Manning, care a fost acolo la 1812, însă pentru timp foarte scurt și afară de fran­cezii Hue și Gabet cari au ajuns acolo în 1846, însă nu au putut să pătrundă în centrul orașului. Sandor e un nepot al cunoscutului scriitor cu același nume. El s'a întors acum la granița indiană, fără să fi făcut nici o ispravă. In scrisoarea sa zice că a avut de trecut prin aventuri spăimântătoare. Când a ajuns pe pământul shibetan, s’a deghizat în chinez, făcându’șî o coadă frumoasă din perul seu pe care într’adins îl lăsase să crească. A tocmit 30 de chinezi ca ’1 însoțească , însă n’a avut parte să meargă mult cu dînșii, căci 28 au dezertat de frică, se zice ca să nu fie arși de vii, fiind-că nici un chinez n’are voe să servească de călăuză streinilor. Sandor a rămas numai cu un singur chinez și cu un indian bolnav care d’abia se târa. Cu aceș­tia a făcut 56 de marșuri; pe drum i se furau toate merindele. Mai în fundul țarei, thibetanii au năvălit asupra lor, i-au bătut cumplit și i-au aruncat în lanțuri. Chinezul care ducea merindele a fost bi­ciuit într-un chip crud. Sandor a fost dus pe piața unde se fac execuțiunile; maî intâiu trebuia să fie îm­pușcat ; a fost așezat cu spatele la un zid și un thibetan a pus pușca la ochi. Dalai- Lama a ordonat atunci ca Landor să moară de frigere cu fiare roșite , însă și execuția aceasta a fost oprită, după care s-a hotărât ca streinului să i se tae capul. Un thibetan a apucat pe Landor de par, un altul începu să vârte sabia în jurul umerelor lui în chip­ de pregătire. La urmă Dalai-Lama î-a iertat­ și de tăerea capului și l-a condamnat la pe­deapsa închisorei; a fost pus într’un aparat în care i s’a întins șira spinărea, în vreme­ ce un thibetan îl bătea pe spate cu cioca­nul. I s’au întins apoi picioarele și mâinele, care de asemenea ’i fură bătute cu ciocanul. El a stat 8 zile în lanțuri, iar servitorii set 18 zile. S’a întors acum la granița indi­ană și are 22 de răni pe corp. Ast­fel spu­ne dînsul în scrisoarea ce a trimis ziarului «Daily Mail», care l-a însărcinat cu expedi­­țiunea în Thibet. De­sigur că în urma acestei scrisori, en­glezii nu vor întreprinde multă vreme încă expedițiuni în această parte a Chinei. Rușii și francezii în China Ziarul «Times» primește din China o co­respondență în care se zice că chinezii se plâng de diplomația franceză care exploa­tează prietenia Chinei pentru Rusia în fo­losul său. Ast­fel în provincia Hanban, Ru­sia dispune de un mic teritoriu, pe care China i l-a dăruit când cu afacerea împru­mutului chinezesc în Rusia. In mijlocul a­­c­es­tui teritoriu se află consulatul francez. Când ambasadorul francez în Peking, Gerard, a aflat de cererea guvernului rusesc d’a i se ceda teri­torul, a cerut și el să se dea Franciei drumul care duce de la consulat la cheu și cererea s­a’a împlinit ; mai târziu s’a rugat să i se dea o întindere, ca de vr’o sută metri la cheul portului și la urmă a ce­rut și a primit și ultima parte a teritorului. Contele Cassini, ambasadorul rus în Pe­king, care nu cunoștea împrejurările din Hankan și care, deosebit de asta, e și amic intim al lui Gerard, a comis greșeala de a ceda Franciei tot teritoriul. Asta n’ar fi așa mare lucru, însă francezii exercită acum o adevărată suveranitate asupra teritorului; un chinez care făcuse o faptă rea, s’a re­fugiat pe acel teritoriu și n’a putut să fie luat de autorități ; trei chinezi cari se lua­seră la bătaie și, în lârm­eala lor trecuseră pe acel teritoriu, au fost închiși la amba­sada franceză și vor fi judecați de consulul francez, de­oare­ce au fost luați de pe te­ri­tor francez. Insă ambasadorul francez nu s’a mulțu­mit cu atâta , dînsul a stăruit de o socie­tate japoneză de navigație, care primise de la ruși o bucură de foc pe chei și a căpă­tat și acest loc ; ast­fel Franța are acum un mic Stat în China. «Times» reproduce cu această ocazie și un articol al ziarului rus «Novjoje Vremia», relativ la această afacere : «E de sperat, zice foaia rusească, că ministrul nostru de ex­terne va recunoaște pericolul și necuviința unei așa procedări și va protesta cu ener­gie contra ei. Căci cazul de la Hanban este numai un exemplu între multe altele cum că francezii exploatează mereu influența rusea­scă în China , această exploatare este pă­gubitoare pentru ruși și fără nici un folos pentru francezi, de­oare­ce Franța nu are nici un interes în nordul și în mijlocul Chi­nei și n’a trimis acolo de­cât drojdia popu­lați­unei sale, care nu e capabilă de nici o activitate serioasă». Răscoalele în India După o scurtă încetare a luptelor din nord-vestul Indiei și în care se părea că șefii răsculaților se vor supune, acum a în­ceput din nou focul și încă mai teribil ca mai înainte. De astă dată tribul Oraciailor se împotrivește la înaintarea englezilor. A­­ceștia nu sunt uniți cu afrizii, ci înaintează

Next