Universul, octombrie 1897 (Anul 15, nr. 228-254)

1897-10-01 / nr. 228

Universul No. 228. Jură, și, lucru foarte curios, procurorul i-a pus atunci în libertate, dându-i sub supra­vegherea polițienească din Ternovca. De­ îndată ce se întorsese în sat, Kova­lev săpa o altă groapă și îngropă de vii patru femei, între cari­era și mama sa și nevasta sa, tînără și foarte frumoasă. Pro­feta Vitalia, s’a îngropat ea singură d’im­­preună cu două călugărițe și un băiat. Aceasta era pe la începutul lui Iulie și atunci Kovalev a fost din nou arestat. în cursul instrucțiunei, Kovalev a declarat că ’i pare foarte rău că n’a găsit pe nime­­ni­ ca să -l îngroape și pe dînsul și spuse tot d’o dată că ar fi ucis cu propria sa mână pe frații săi, dacă dânșii ar fi cerut aceasta. Acum se zice aci că în satul Ternovca s'a descoperit o nouă groapă în care au fost îngropate de vii patru persoane. Ast­fel se confirmă presupunerea savanților ruși cum că numărul persoanelor îngropate de vii e mai mare decât acela stabilit mai înainte. Dușmanii culturei poporului rusesc pot să vadă din tragedia de la Ternovca, ce fructe aduce și dă întunerecul intelectual în care sunt ținuți țăranii ruși. Ruminski. 1 si­te raplări mii CAPITALA Sinuciderea din calea Plevneî.— Amănunte.—Am vorbit în numărul nostru de ieri despre trista dramă din calea Plevneî No. 142. Iată câte­va amănunte în această privință: Janeta Paul fusese în viața ei servitoare. Ea slujise pe la mai multe case mari din capitală, până acum un an, când îmbătrânind prea mult, n’a mai putut să muncească. A­­cum în urmă ea luase o odae cu chirie în calea Plevnei, la No. 142, și’șî câștiga câte o bucată de pâine recomandând servitoare prin diferite familii. Poliția, aflând însă des­pre aceasta, a amenințat-o că va fi arestată, dacă va mai pune servitoare. Ast­fel, Janeta Paul a fost lipsită și de această ultimă re­sursă de a-șî câștiga o mizerabilă existență. Ea avea o fiică care locuia în calea Gri­­viței. Dînsa venea din când în când și o ajuta cu câte ceva. De la o vreme încoace însă fata ei nu s’a mai arătat ; se zice că ar fi plecat din București. De atunci nenorocita femee a îndurat mi­zeria cea mai neagră. Adesea ori se culca seara fără să guste o fărămitură de pâine, înainte de a se sinucide, ea a spus plân­gând unei vecine că n’a mâncat de două zile. Și la toată această nenorocire s’au mai adăogat și amenințările proprietarului, care i-a spus că dacă nu-î aduce chiria, o va da afară din casă. Atunci, nenorocita bătrână, pentru a pu­ne capăt unei asemeni existențe, a luat un ștreang și s’a spînzurat de tavanul casei. Ca culme, în sînul ei s’a găsit o mică cruciuliță. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.— «Times» anunță din Ottowa (Ame­rica) că din teritoriile de la Nord-vest dintre Manitoba și Rocks-Mountains s’a format o nouă provincie; administrația provincială e deja or­ganizată. Austro-Ungaria.—Guvernatorul Istriei a fost înștiințat de guvern că sesiunea viitoare a camerei istriane nu se va mai ținea la Parenza, ci la Pola. In urma acestei înștiințări, patru de­putați și-au­ dat demisiunile. Franța.­ La Toulon a fost arestat un tîner de 20 de ani, care a zis că e din Elveția. Acest tînăr, vizitând cuiranata Brennus, lua ’ note pe un notes care i-a fost sechestrat. Se pare însă că acestea nu sunt așa de importante, căci tîne­­rul a fost lăsat să plece. Germania.­Editorul și redactorul unui ziar­­ polonez «Gazeta Ostrovska», au fost condamnați a Închisoare de trei luni pentru că au ofensat pe prințul Bismarck reproducând un articol dintr’o foae galițiană și în care fostul cancelar era insultat. — La Berlin s’a început de alaltă­ieri, luni, șe­dințele conferinței contra leprei. Iau parte la conferință și profesorii-medici din Viena Neu­mann,­­Kapossi și Schiff. Italia.—Cu toată asprimea climei, starea să­­nătăței lui Imbriani merge din ce în ce spre bine. Pe fie­care zi sosesc o mulțime de deputați să viziteze pe bolnav. I­usia.­ Zilele astea se va pune la Viena peatra fundamentală pentru monumentul conte­lui Muraviev, cunoscutul năbușitor al răscoalei poloneze din 1863 , așa­dar toate silințele po­lonezilor de a împedica ridicarea acestui monu­ment au fost zadarnice. Spania.—Preotul iesuit Colorno a luat, din ordinul reginei, într’un institut de creștere pe toți copii anarhiștilor executați. Turcia.— Sultanul și-a exprimat dorința d’a se face un nou­ angajament cu Von der Goltz pașa (german), de care a rămas foarte mulțumit cât timp a fost șeful suprem al cavaleriei tur­cești. O CUGETARE PE ZI Căsătoria e mormântul iubire!; femeia e monumentul­ mar tarii Hoțiile din Ialomița.­Acum cu ve­nirea iernei ni se comunică din mai multe județe că au început să se înmulțească bandele de hoți, cari operează cu deose­bire prin comunele rurale. In județul Ia­lomița, cu deosebire, hoțiile se săvârșesc foarte des și administrația locală a luat toate măsurile ca să stârpească aceste bande, cari aruncă spaima printre locuitorii satelor. Ast­fel, acum câte-va zile o bandă din acești hoți au pătruns în cătunul Cioara, și ducându-se la cârciuma lui Ivan Ion, au spart un geam și au intrat înăuntru. Câr­­ciumarul, care se afla într’o odae de ală­turi, auzind sgom­ot, s’a uitat prin gaura ușei și a văzut, pe mai mulți indivizi, înarmați cu pistoale și cuțite, cari, scotoceau prin prăvălie. Hoții aprinseseră o luminare și operau fără nici o frică. Nenorocitul cârciu­­mar a deschis atunci geamul din dosul ca­selor și a fugit afară, ducându-se prin sat ca să dea alarma. Fiind însă târziu, nici unul din țărani n’a voit să iasă afară, mai cu seamă când au auzit că hoții sunt în­armați. Tocmai peste vr’o două ceasuri Ivan Ion veni împreună cu primarul și câți­va vătă­­șei, dar hoții plecaseră deja, luând cu dân­șii mai multe lucruri, precum și 929 lei, pe cari i-au găsit într’o ladă a cârciumă­rului. S’a dat de veste sub-prefecturilor din acel județ, precum și jandarmeriei rurale, ca să urmărească neîncetat aceste bande de hoți. Strania pățanie a unui căpitan Ceună­zî, la sosirea trenului de la ora 1 după amiază, la Guloz (Savoia), venind din Paris, un călător a atras atențiunea impie­gaților acestei gări prin excentricitățile lui. Interogat imediat, el a declarat că la Di­jon un pasager se așezase lângă el și ’1 făcuse să miroasă de mai multe ori con­­ținutul unei sticluțe care ’1 făcea nebun, ca­­uzându-i în același timp o mare durere de cap. Intr’adevăr nenorocitul acesta suferea și aiura părănd a nu mai avea conștiință de actele sale. Aruncă cufărul seu pe șine și asverli pe jos pe peronul gărei o sumă de 3000 K­. în aur, pe care o avea în batista lui­ Un ceh de o oare­care sumă pe care l-a scos din buzunar, l-a rupt în mii de bucățele. Agenții polițienești și impiegații găreî au cules banii și nefericitul a fost condus la un doctor, care i-a dat imediat îngrijiri. Cu o privire nesigură, sperioasă, nu voia ca nimeni să se apropie de el, temân­­du-se de a fi asasinat. D. Bertrand, notar și consilier comunal din Caluz, luă în păstrare banii acelui călă­tor și ’i puse într’un loc sigur. Din cărțile ce s’au găsit asupra lui s’a putut recunoaște că el se numește Giovan Battista Aste, și e originar din Genova, că­pitan de marina comercială italiană. O telegramă a fost imediat trimeasă fa­miliei lui. Abia a doua zi căpitanul Aste a început să reintre în posesiunea facultăților sale in­telectuale și a povestit în chip precis peri­pețiile călătoriei sale. La Paris el a fost luat de țintă de câți­va răi­făcători cari­­ nu urmăriseră în tren în scopul de a-i fura banii. Poliția anchetează faptul. UN PROVERB PE ZI Iarna e aproape când pleacă pasările că­lătoare. (Francez). Plecarea Principilor Moștenitori In «Curierul Serei» de eri s’a spus că astă­zi dimineață Altețele Lor Regale Prin­cipele Ferdinand și Principesa Maria vor pleca, prin via Predeal, la Coburg, unde vor sta câte­va zile, și de acolo la Nisa. In ultimul moment aflăm însă că AA. U­. RR. și-afi amânat plecarea pentru mâine, Miercuri, la orele 1 p. m. Miniștrii cari se aflau în Capitală au ple­cat ori după amiazi la Sinaia. Majestățile Lor Regele și Regina vor în­soți pe Altețele Lor Regale până la Pre­deal. De asemeni, miniștri vor pleca in a­­celași tren până la Predeal, unde vor ura Principilor moștenitori călătorie bună. Nu se știe încă cât timp vor absenta din țară Altețele Lor Regale; e probabil că nu se vor întoarce înainte de primă­vara vii­toare. Astă­zi, la orele 5.30 p. m., sosesc la Sinaia AA. L­. BR- Principele și Princi­pesa de Meiningen. La gara Sinaia, Altețele Lor vor fi pri­mite de Majestățile Lor Regele și Regina, de către Altețele Lor Principii Moștenitori și de d-ni­i miniștri cu soțiile. Lüc Stí Rími Toa S Tumea Asigurarea gemenilor.—Un fost a­­gent de asigurare contra incendiilor, d. Winslow, care locuește în Jamaica, a avut o idee genială. El și-a zis că, din momentul în care a­­sigurările în contra incendiilor, morței acci­dentale, etc., nu vor mai aduce câștiguri mari Societăților, acestea să asigure pe băr­bați în contra nașterilor de două și trei copii gemeni. D. Winslow a supus ideea sa unei so­cietăți de asigurare din New-York, «La Al­­bans», care așteaptă proiectul inventatorului, care caută acum să dea invenției sale o apli­cație practică. Riscul la care se supune compania de asigurare în contra gemenilor e foarte bine cunoscut și determinat în medicină. Din statisticele de până acum rezultă că la 18.000 de nașteri ordinare, numai două perechi de gemeni văd lumina zilei, iar la 70.000 până la 80.000 de nașteri, nu se produce de­cât o singură naștere de trei gemeni. După cum se vede, societatea nu va pierde cu această întreprindere, ci, din con­tră, va câștiga. De­sigur, nu va fi nici un tată de familie care să ezite de a plăti anual o mică sumă, pentru ca să fie sigur de a câștiga o sumă destul de mare și de a nu fi «des­perat» când moașa va veni să-i spue : «— Domnule, aveți trei.» UN SFAT PE Zi Băuturi contra holerei infantile (colici la copil).—Se recomandă în contra acestei boli următoarea rețetă: O linguriță de cafea la fie­care ceas. Di­etă absolută de alimente și cu băutură de apă albuminoasă, sau o infuziune de ceai. Extract de Kathanie 1 gram. Iuleg gumes 40 . Elixir pategoric 5 pic. Știri Militare ♦ Ca șef al serviciului medical în armată. In locul d-lui dr. Theodory, eșit la pensiune, e vorba să fie numit generalul dr. Zaharia Petre­­scu din București. In locul d-sale se zice că va fi înaintat sau d. dr. Vercescu din Craiova, în vederea vechime­, sau d. dr. At. Demosthene din București, în vederea meritului. ♦ Prin noul proiect de reorganizare a geniu­lui, ministrul de răsboiu va crea pe lângă fie­care corp de armată câte un batalion de geniu, ast­fel că actualele regimente de geniu vor fi desființate. ❖ La concursul de ofițeri de la școala militară din Saint-Cyr au­ reușit, dintre 530 de elevi, d-nii Rosnovanu din Iași al 79-lea și Gh. Mo­­ruzzi al 295-lea. D.general Argintoianu a început seria inspec­­țțiunilor regimentelor din Iași. ❖ Regimentul 4 roșiori, care se afla la Vidra, s’a reîntors ieri în Capitală. ❖ La 1 Octombrie se începe examenele solda­ților bacalaureați pentru gradul de sub-locote­­nent. S’au făcut pînă acuma peste o sută de în­scrieri. ❖ Azi se termină înscrierile la examenul pen­tru gradul de maior. Până acum s’au înscris peste 200 de căpitani, și e probabil că azi și mâine numărul înscrierilor va crește. Președintele comisiunei pentru examinarea as­piranților, va fi d. general Carcalețeanu. ❖ Operațiunile recensământului recruților pen­tru contigentul armatei pe anul 1898 au început zilele acestea în Capitală. ❖ Ministrul de războiu a respins dem­isiunea d-lui general Candiano-Popescu, comandatul bri­­găzei a treia din Pitești. Se crede că d. general Candiano nu și-o va mai raînoi. ❖ Divizia a III-a din corpul 2 de armată a făcut manevre Sâmbătă și Duminică lângă Pi­tești, sub comanda d-lui general Candiano. Aceste manevre, la cari au luat parte trupele din garnizoanele Pitești, Tîrgoviște și Câm­pu- Lung, au reușit foarte bine. După terminarea manevrei, d. general Candi­ano-Popescu a ținut o cuvîntare în care a ară­tat importanța lor și a mulțumit d-lor ofițeri și trupelor de modul regulat și inteligent cu care au­ executat toate dispozițiile. D. general Arion, comandantul corpului II de armată, care a asistat la aceste manevre, a ținut și d-sa o mică cuvîntare, arătându-și mul­țumirea pentru modul cum s’au condus trupele în aceste manevre. ❖ Mâine rour se vor începe inspecțiile gene­rale. E probabil ca după aceste inspecții să se facă câte­va înaintări în armată. ❖ Divizia 4-a din capitală, comandată de d. general Carcalețeanu, a făcut ori un marș mili­tar în împrejurimile Bucureștilor. Astă­zi se vor desconcentra și soldații cu schimbul, cari au fost concentrați pentru 21 de zile. 7B31 12 Doamna se duce cu domnul la modistă. — Care -ți place, Gostică, din aste două pălării? întreabă doamna. — Care e mai ieftină. ♦ Pentru suplinirea catedrei de literatura fran­ceză, remasă vacantă la facultatea de litere din Iași prin moartea regretatului St. Vergolici, se va­ numi d. Naum până la ținerea concursului. ❖ Pe ziua de 1 Octombrie va eși la pensiune d. I. Băduleșteanu, cunoscutul profesor de lim­ba latină in cursul superior al liceului Mateiu Basarab. ❖ Mai multe scoale din județul Iași au fost închise din cauza anghinei difterice ce bântue cu furie în acel oraș. ♦ lată rezultatul examenului de bacalaureat din seria III-a de Sâmbătă și din seria IV-a de Duminecă : Fințescu Virgiliu, Georgescu C. Ștefan, d-ra Giormăneanu Aglae, d-ra Ghițescu Alexandrina, Ghidionescu Vladimir, Grünfeld Avram, Gutu­­noiu Ion, Kagieniș M. Bonifaciu, Homoriceanu George, Hornștein Alex., d-ra laica Elena, I­­liovici Gheorghe, Ionescu G. Alexandru, Ionescu Dumitru, Ionescu R. Gheorghe, Ionescu Traian, Ionițescu Pompiliu, Iorgulescu Aurelia, Israilo­­vici Esdra, Isveran Milan, Jean Demetru, Jianu Petre, Kamner Benedict, Kremensky Iordan, Lă­­zărescu Ștefan, d-ra Lăzărescu Zoe, Luța Gheor­­ghe, Matache Andrei, Minovici Gheorghe, Ma­­rathea Achil, Marinescu Demetru, Marinescu Iordache, Marinovici I. Victor, Mănescu Ioan, Mărculescu Victor, Mendel Meyer, Mihaescu Grigore, Mihaescu G. Niculae, d-ra Missail An­gela, d-ra Movila E. Ecaterina, Movila I. Iulius. ȘTIM «IU»I € lAKE ♦ Curtea de apel din Galați s’a pronunțat în secțiuni­ unite asupra adresei d-lui ministru de justiție, pentru punerea la pensie a d-lui con­silier Abgarovici. Curtea, în unanimitate, a fost pentru punerea la pensie a acestui judecător. Miercuri. 1 (13) Octombrie 1897. INFORM­AȚIUNI Marți. După cilmî am anunțat, «Curierul Serei» și «Un­iversul» se voi­ vinde cu începere «le la 15 Octombrie vii­tor, cu 5 banii in toată țara. «Curierul Serei» va începe a publica un frumos și interesant roman în­titulat Castelul Carpaților, in care ma­rele scriitor francez Jules Verne se ocupă și de noi . «Universul» va începe publicarea senzaționa­lului roman Sărutarea unei moarte, scris într’atîins pentru « Universul» de unul din cei­ mai buni romancieri ita­lieni. ♦ Azi d. dr. Polizu, sub-directorul servi­ciului sanitar superior din Capitală, părăsește postul pe care l’a ocupat atâția ani, în urma retragerei sale la pensiune și înlocuirea cu d. dr. Manea. ♦ D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, și baronul d’Áehrenthal, ministrul plenipotențiar al Austriei, au sosit în Capi­tală. ♦ «Deutsches Volksblatt» din Viena pu­blică o dare de seamă foarte elogioasă des­pre meetingul de Duminecă și adaugă că, numai luptele Bucureștenilor în cestiunea națională, vor putea pune frâu pornirilor șo­­viniste ale Ungurilor. ♦ Duminecă s’a ținut o întrunire de că­tre socialiști în sala Alcazar din Galați, la care a luat parte și o delegație a clubului mun­citorilor din Brăila. întrunirea a fost prezi­dată de d. Deodat Țăranu, avocat din Ga­lați. Au luat cuvântul d-ni­ Nădejde, Ata­­nasiu din Brăila și Al. Ionescu. ♦ «Narodni Pravna», din Sofia, publică un violent articol în contra României, cerând închiderea școalei române din Sofia și îm­­pedicarea înființărei de școli române la Vi­­din, Nicopole, Rusciuk și Turtucaia. ♦ Dumineca viitoare, comitetul național studențesc va ține câte o întrunire publică la Craiova și la Ploești, în cestiunea na­țională. La 12 octombrie se vor ține întruniri la Galați, Brăila și T.­Severin. ♦ Colonia română din Viena a dat un banchet splendid în onoarea deputaților ro­mâni și în onoarea tinerilor dr. Pfrocopovici și dr. Florea Lupu, numiți în magistratura Bucovinei. D. deputat dr. George Popovici a ridicat un toast entusiast, accentuând ne­cesitatea ca românii de pretutindeni să lupte pentru o singură idee, pentru înălțarea morală și culturală a poporului român. ♦ Afacerile comerciale stagnează pretu­tindeni și mai cu seamă la Brăila. E o listă complectă de transacțiune și pe când în alți ani, mai ales în lunile Septembrie-Octom­­brie, domnea o mare activitate în port, grăbindu-se toți exportatorii să încarce grâ­­nele ce se mai aflau în depozit, acum toată lumea stă, și abia se încarcă 3—4 vapoare pe zi. Pricina acestei amorțeleî mai întăî este lipsa de cereale, calitatea lor inferioară și în rândul al treilea pretențiunile exagerate ale acelora cari având, marfa, nu vor s’o vînză cu prețurile ce li se oferă. ♦ Duminecă a sosit în capitală d. Culia­­nu, rectorul Universităței din Iași. D-sa a fixat ieri, d’impreună cu d. ministru al in­strucțiunei publice, programul inaugurării Universităței de acolo. ♦ In urma insistențelor primăriei de Iași, Regina s’a hotărît să însoțească pe Rege; în vizita pe care acesta voește s’o facă în a doua capitală a țerei, atât primăria,­cât și pre­fectura de Iași, au și fost informate de a­­ceastă hotărîre, așa că se fac deja pregă­tiri pentru primirea reginei la Iași. ♦ D. Alexandru Poitevin, representantul român al regiei monopolurilor statului în expoziția din Bruxelles, a încheiat un con­tract pe termen de 5 ani cu d-nii antre­­penori Auger și Zwalerd pentru exportul tutunurilor noastre în Belgia. Antrepreno­rii au și depus garanția în bani. D. Poite­vin, va încheia în curând contracte și cu două case mari din Franța și Germania. ♦ O delegațiune de studenți s’a prezentat­ la d. Fleva pentru a’l ruga să ia și d-luî cuvîntul în întrunirile naționale pe cari le vor ține studenții în țară. ♦ Numerul vaccinaților cu succes se ri­dică pe luna August la 28.028 ; num­­ărul revaccinaților e de 18,958. ♦ In­­constanța va apare in curând un nou lux’nal turcesc ilustrat numit «Sare» (Orientul) apărând de 3 ori pe săptămână, în turcește, grecește, românește și franțu­zește. Tiragiul va fi de 7000 foi, destinate mai mult streinătății. întreprinderea este a editorilor ziarului «Malhumat», oficios din Constantinopole. Au sosit deja din Constan­­tinopol hârtia, aparatele și materialul nece­sar tipografiei. E probabil ca noul ziar să urmărească combaterea în străinătate a tinerilor turci, dar e posibil ca politica turcească să ur­mărească și alte scopuri, printre conațio­nalii și coreligionarii din statele străine. ♦ Citim în «Curierul Serei»: Ieri la orele 10 s’a Întrunit la ministerul de războiu con­siliul sanitar superior al armatei, unde s’a citit raportul chimico-legal al institutului nos­tru chimic­ universitar, în privința analizei, viacerdor sergentului Godeanu. Raportul­ conchide că nu s’a găsit absolut nici o ma­terie toxică în piesele date spre analiză. «De asemeni se spune în acel raport, că analizându-se lichidul din care s’a dat lui Godeanu de către d. căpitan dr. Nicoreanu, s’a constatat că nu era de­cât o soluționa de sulfat de chinină, fără «asfa îoetida» și fără «emetic». «Consiliul sanitar superior a decis, în­ con­­secință, că nu se poate da nici un caz de ur­mărire în­potriva d-lui căpitan dr. Ni­coreanu . ♦ Săptămâna aceasta se va întruni la pri­mărie comisiunea pentru pensiunile comu­nale, spre a cerceta actele mai multor func­ționari, care au cerut să-șî reguleze drep­turile la pensie. ♦ Consiliul comunal. In ultima ședință, a numit o comisiune compusă din d-niî Bur­­san, ajutor de primar și Vintilă Roseti, con­silier pentru a elabora un nou regulament al sergenților din oraș. ♦ Primăria Capitalei a hotărît înfrumu­sețarea grădinei Cișmegiu pentru ca dînsa, să poată servi publicului atât iarna cât și­ vara. Primăria a fixat pentru acest scop, suma de 30.000 de lei. ♦ In cursul lunei Octombrie va avea loc, alegerea noului comitet național studențesc, în locul celui vechi­, al cărui mandat ex­piră la 1 Octombrie. ♦ D. Petre Carp sosește în Capitală la 1, iar d. Alex. Marghiloman la 4 Octom­brie. Imediat după sosirea d-lor în Capi- Sote asupra Ére­ regelui Carol al României — Anul 1817 — XV Prințul ia comanda armatei ruso­române­­ de la Plevna.—A treia bătălie la Plevna.—Gri­vița Posițiunea sa e prea grea pentru a -și pu­tea susținea singur refuzul : nu trebue să deștepte bănuiala că ar sta la îndoială de a expune la pericol trupele sale neîncercate încă în luptă. Dînsul stă până la 6 ore pe teren și fi­xează dispozițiunile speciale pentru corpul român. Pe când se întoarce la Poradim, își exprimă temerea către marele duce că ziua următoare n’o să aducă nici o biruință. Ma­rele duce e de­asemenea îngrijat, însă con­sideră atacul ca necesar, până ce Osman pașa nu primește întăriri de la Sofia. Prințul lucrează seara până târziu la dis­­posițiunile pentru ziua următoare ; aceste disposițiuni sunt ast­fel : «Poradim, 29 August 1877.» 1) Atacul general asupra lagărului întărit Plevna e hotărît pentru mâine 30 August. 2) In zorii zilei toate bateriile vor des­­chide cel mai violent foc asupra bateriilor turcești. Acest foc va dura până la ora nouă, când va înceta pe toată linia pentru a reîncepe la ora 11 și a dura până la ora unu. De la ora unu până la 2 și jumătate focul va înceta din nou. La ora­­2 și jum. bom­bardamentul se va reîncepe din toate bate­riile afară de acelea ale căror bombe ar pu­tea să împedice marșul trupelor de atac. 3) La trei ore după amiazi trebue să în­ceapă mișcările cari precedează atacul. 4) Corpul român va ataca reduta situată la nord. O brigadă din corpul IX rusesc va înainta de la satul Gri­vi­ța cu două ba­terii, cu tunuri de câte 8 cm., pentru ca să apere flancul stâng al armatei române de riscat surprinderi ale dușmanului. Două batalioane ale acestei brigade vor ataca în același timp cu armata română reduta de nord, însă din partea de sud-vest. 5) Cele­l­alte trupe ale Corpului IX vor opera între Grivița și Radicevo. 6) Corpul IV va înainta contra lagărului întărit din partea de răsărit și va fi susținut de rezerva principală. 7) Comandantul armatei de vest va sta la rezerva principală. 8) Detașamentul prințului Smerelinski va ataca lagărul ținând șoseaua Lovcea-Plevna. 9) Cavaleria generalului Leontiev va aco­peri aripa noastră stângă, va opera pe șo­seaua Sofiei și va încerca să stabilească le­gătura cu cavaleria generalului Loșcarev. 10) Brigada română de călărași Rosno­vanu va acoperi flancul drept al armatei române. 11) Regimentul de husari Kiev va re­­mânea pe șoseaua Bulgăreni-Plevna și are însărcinarea să stabilească legătura corpului IX cu corpul român. 12) In ce privește îmbrăcămintea soldați­lor, trenul, ambulanțele și lazaretele, se vor urma prescripțiile ordinei de bătălie de la 26 August. 13) Ordinele speciale și amănunțite se vor da pe câmpul de bătălie. 14) Câte trei ofițeri din fie­care corp de armată se vor pune la disposițiunea coman­dantului suprem ca ofițeri de ordonanță. Carol. Șeful statului major : General Zotov. Timpul senin și favorabil de până acum s’a schimbat : înainte de amiaza era ceață ; spre seară a început să ploaie. 30 August.— E o zi noroasă cu ceață,— care nu prea vestește noroc ! Toată noaptea a ploat și dis-de-dimineață cade încă o mică ploaie ! Drumurile sunt deja mutate. Sosește Brătianu și anunță pe prințul Ca­rol că podul de la Nicopole s-a terminat. Prințul are prea puțină speranță că ziua aceasta o să se termine cu o biruință. La opt ore pleacă din Poradim și se duce la punctul de observație. Atacul e hotărît tocmai la trei după amiază; prințul vede tn aceasta mai mult un zon de­cât un bine, de­oare­ce la o oră așa de înaintată a zilei, în caz de înfrângere, s-ar îngreuia foarte mult posițiunea trupelor. Bombardarea generală, care se face din 256 de tunuri și a început de dis-de-dimi­­neață, se încetează la none ore și se reîn­cepe la 11 ore. La zece ore sosește împăratul cu întregul său stat-major la locul de observație. Dio­sul primește cu mulțumiri calde felicitările prințului pentru ziua onomastică. După un te-Deum sub cerul liber, se servește un mic dejun de campanie, la care prințul urează sănătate țarului. La 11 ore se aud de o­ dată la aripa stân­gă împușcături violente și o canonadă con­tinuă care se întinde până la centrul liniei, la Radicevo, sau că trupele au pornit la atac înainte de ora hotărită sau că turcii au luat ofensiva. Din cauza ceței groase nu se poate vedea nimic spre a se pricepe situa­­țiunea , de aceea se trimit îndată ofițeri de ordonanță pentru ca să aducă știri despre cele petrecute. Generalul Krylov anunță că un batalion din avant-garda sa, înșelat de acea luptă de la stânga extremă a aripei, a plecat la atac înainte de vreme. Tocmai pe la ora unu sosește de la aripa stângă ști­rea că trupele puse direct sub comanda ge­neralului Scobelev se află de două ore în plină luptă și au suferit perderi însemnate. Prințul e foarte îngrijat de apucăturile astea arbitrare ale generalilor de sub comanda sa și vede în aceasta o micșorare a sorților pentru rezultatul final al zilei. De la centru vine la ora unu știrea că trupele care au fost atrase în luptă, s-au re­tras la urmă cu mari perderi. Generalul Șnit­­nk­ov, care are comanda asupra acelor trupe, caută să restabilească ordinea pentru ca apoi să poată înainta la atac la ceasul hotărît. La două ore prințul Carol încalecă, după ce a fost îmbrățișat de împărat, și se duce cu statul său major ruso-român la un punct în apropiere de drumul de d’asupra satului Grivița de unde, conform disposițiunilor pen­tru ziua aceasta, comandantul suprem tre­bue să conducă operațiunile. S’au dat prințului ca ofițeri de ordonanță speciali, pentru ca să ducă vești țarului, pe marele duce Nicolae-fiul și pe prințul Ale­xandru de Bat­temberg 1) La punctul de observație se instalează, din ordinul prin­țului Carol — căci marele cartier imperial n’a avut nici o grijă de așa ceva — un te­legraf de câmp de către geniul românesc. ’) Fost în urmă domnitor al Bulgariei. ____ ...... (Va urmei) ;

Next