Universul, noiembrie 1897 (Anul 15, nr. 255-280)

1897-11-01 / nr. 255

Anul XV.—No. 255, S Bani la toată țara Redacția și administrația: str. Brezoianu No. 11. București­—Telefon No. 297. Jloaiele ^cea*et © j$esputința Bărbăteasca Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). Br. THOR — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1 - Intrarea nnmal prin strada sfinții VoevosI Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care.­­Dr.I.POENARU Cu o practică in spitale si experiență proprie de 9 luni — STRADA ROMANĂ No. 22 — stronsaUațiuni pentru ori­ce li­p a!­a As la 1—3 p. m­. Cei fără mijloace au­ o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50b. insitala domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația; de asemenea au un scăzământ Însemnat la ma multe farmacii din capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor greu­ bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi TRATAMENT SPECIAL BOM­E­KERVOâSS și BOILE űe OSS. Examen atentiv și căutare conștiincioasă Doctorul ALEX. ATHANABSID de la Facultatea din­ Paris Calea "Văcărești No. 102 Consultațiuni de la 2—ip.m. 974 30 Doctor PASTIA — ASEDIC ȘI C­HRURG — A. la­ facaaltate a di­n. IP&xis SPECIAL IN BOALE de COPII și FEMEI s'a mutat în Strada Armenească ATo. 38 Consultațiuni de la 11—12 a. m. și 6—8 930 . 30 DOCTOR I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, Specialist pentru boalele Capului Boabele de Gât, Gură, Nas, Urechi si OCM SCOATEREA NEDUREROASA­­ A DINȚILOR RUM­­ANESTE SI A (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevezämetoare, însă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIRCI­ULUI DIN GURA Consultațiuni de la 8—11 și de la 2—5 p. m. — STRADA COLȚEI No. 14 — Br. A. FORE­STER de la Facultatea din Paris Boli nervoase și de plămâni Tratează tuberculosa după roțile metoade ale profesorului Rocii Consultațiuni de la 2—4 p. m.—Gratuite, Luni, Miercuri și Vineri de la 4—5 și jum. 5, Strada Brezoianu (lângă Bulev. Elisabeta) cu a­r 913­24 Casa de Sănătate 5­, Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — Boalela Interne, Nervoase și Syn­litlcs Boalele secrete la bărbați și femei in toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special S’a redeschis secțiunea Fumegațiunilor, reme­diul sigur contra boalelor sifilitice Consultațiunea numai 1 leu N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamen­tul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. policlinica de Copil CASA DE SAN­ĂTATE București.— Strada Teilor No. 51. — Bucureșt Policlinica de Copil s’a redeschis la 1 Martie a. c. D. doctor Rapaport, special în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de 1­3—4 p. m. Consultațiuni pentru săraci 4 leu N.B. Se primesc bolnavi interni in tratamen­tul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospecte se trimete gratuit. Amuociti Prin aceasta se aduce la cunoștința d-lor bă­­capi, circi umari , restauratori că la depoul meu­ de vinuri din str. Cavafil vechi «o­ rî se poate găsi vinuri din recoltele cela mai alese și cu prețurile cât se poate de moderate. m. Se infide și cantități mai mici, începând de la 5 decanu­ri în sas. G. Petrescu. Depoui de vinuri 655 40 CALENDAR PE ANUL 4897 Ortodox Vineri, 31 Octombrie.— Ap. Stachie și Amfie. Catolic Vineri, 12 Noembrie.— Marlin P. Rps. soarelui 6.54 Ap. soarelui 4.34 D. de Reverseaux, ambasadorul Franței la Vidhia.[Vezi explicație] București, 31 Octombrie. Lepi recrutăm Am vorbit pe scurt, acum câte­va zile, de proiectul d-lui ministru de războiu pen­tru modificarea legei de recrutare a arma­tei. Aprobând fără rezervă partea teh­nică a proiectului, care răspunde cu adevărat u­­nor nevoi simțite ale armatei, ne-am expri­mat îndoiala noastră în ce privește dispen­sarea streinilor de serviciul militar. Nu ne puteam încă rosti definitiv atunci asupra a­­cestei părți a proiectului, căci ne lipseau e­­lem­entele necesare pentru formarea unei ju­decăți serioase. De atunci, atât d. ministru de războiu într’un interview cu un redactor al ziarului «Drapelul», cât și principalele or­gane ale presei noastre, sau rostit și putem să ne spunem și noi părerea în deplină cu­noștință de cauză. Chestiunea fiind de o mare însemnătate, cerem voie cititorilor să ne ocupăm de ea in mai multe numere.* * * In ce privește partea pur militară a pro­iectului d-lui general Berendele, nu e nici cea mai mică neînțelegere. Toată lumea e de acord să recunoască cum că proiectul răspunde unei necesități absolute. Toate Statele au prelungit termenul ser­viciului activ și în rezervă, cu scopul ca la un moment dat să poată avea mai mulți oameni sub drapel. Nu putem să nu facem și noi tot așa, dacă nu voim să periclităm siguranța țerei noastre. Noi nu trăim izolați, ci în mijlocul altor țări, și dacă toate își întăresc armatele, trebue să ne întărim și noi în măsuza pu­terilor noastre, pentru că alt­fel rămânem la discreția dușmanilor... Firește, prelungindu-se termenele de ser­viciu, se cere o jertfă din partea cetățeni­lor , dar când jer­­fa e absolut necesară în vederea apărărei Patriei, atunci trebue să o facem bucuros. Nu pentru plăcerea guver­nului se îngreuiază serviciul, ci în interesul nostru al tuturor, și jertfa ce o facem ne va aduce foloase însuțite. De asemenea are aprobarea tuturor mă­­sura propusă de d. ministru de război ca privilegiul militar pe care îl aveau până acum numai bacalaureații, să se întindă și asupra absolvenților tuturor școlilor supe­rioare și speciale, sporindu-se termenul de serviciu activ de la șase la un­spre­zece luni. In adevăr, ne avem și mijloacele budgetare nu ne permit să ținem atâți ofițeri câți ne trebuesc pentru cadrele armatei noastre; lipsa trebue să o împlinim cu ofițeri de re­zervă. Nici până acum bacalaureații nu ne dădeau numărul trebuitor și lipsa va fi și mai mare de ani înainte, când armata se sporește simțitor prin noul proiect; de aceea "e nem­erită ideea să se dea și absolvenților școlilor superioare și speciale dreptul de a deveni ofițeri de rezervă. Aptitudinea pen­tru aceasta nu le lipsește. Prelungirea termenului de serviciu al a­­cestor voluntari de la șase luni, cum e acum, la un­spre­zece luni, răspunde iarăși unei trebuinți simțite. Experiența a dovedit că șase luni nu sunt de ajuns spre a forma buni ofițeri de rezervă; în acest timp, tî­­nărul voluntar învață teoria, dar îi lipsește practica, cum s’a dovedit de nenumărate ori la manevre. Proiectul d-lui general Be­rendel locitește acest rea. Voluntarul va în­văța teoria în primele șase luni, va da exa­men și apoi va servi timp de cinci luni ca plutonier, făcând practica la trupă. Cu chi­pul acesta va ajunge un destoinic ofițer de rezervă. Și pentru a îndemna pe tineri la muncă, proiectul dispune că acei cari nu vor da examenul, să facă serviciul de două ani, întreagă această parte a reformei e bine chibzuită și răspunde unor adevărate tre­buinți bine constatate. De aceea, proiectul d-lui ministru de răz­boiui a și obținut, pentru această parte, a­­probarea chiar a opozițiunii. Ziarele conser­vatoare fac chiar elogii d-lui general Be­rendel și declară că și partidul lor ar fi fă­cut o asemenea reformă dacă s-ar fi aflat la Lucrul acesta se întâmplă atât de rar în țară la noi, încât merită să fie în deosebi menționat. De obicei, opozițiunea combate și respinge tot ce propune guvernul. Dar, dacă în partea pur militară e toată lumea de acord, guvern și opoziție, nu e tot așa în privința celei­l­alte părți, privi­toare la dispensarea străinilor de serviciul militar. Asupra acestui punct părerile sunt îm­părțite. In articolul viitor vom expune aceste pă­reri, le vom analiza și vom arăta și vede­­rile noastre. Sâmbătă, 1 (13) Noembrie Î.S9T S3 in Italia (Corespond. particulară a ziarului UNIVERSUL) Roma, 26 Octombrie Omortrea contesei Lara V’am scris la timp despre acest omor care a făcut sensație in Italia și în restul Eu­ropei. Acum e procesul. Se știe că uciga­șul a fost chiar amantul acestei femei. Din depunerile martorilor, pe cari vi le dau aci pe scurt, se va reaminti atât crima cât și împrejurările ei. Martorul dr. Lesen spune că contesa, cu puțin înainte de a muri, i-a zis : „ Când voiü fi moartă, nimeni să nu spună că mișelul acesta m’a ucis din ge­lozie. Mare sensație a făcut și mărturisirea scrii­toarei, d-na Lodi, al cărei glas tremura de emoțiune. Dînsa a declarat că contesa i-a zis când tragea de moarte : — «"Știi tu, asta n’a fost din cauza dra­gostei, ci din cauza banilor. Am avut o ceartă împreună. Dînsul a pus mâna pe re­volver și m’a ochit. Eu m­i-am împreunat amândouă mâinele și i-am strigat: «— Pe dragostea părinților, nu me ucide. — Dînsul mi-a respuns : «—Nu, trebue să mori! «Și atunci a tras... După câte­va momente, contesa a zis că­tre d-na Ledi : «—Eu am meritat asta ! Eu mor tot așa după cum sărmanul Benatti a murit pentru mine. (Un amant al c­ontesei împușcat de bar­­­batul contesei, Mancini, un fiu al fostului ministru italian). Martorii cari depun în urma acestor două, vorbesc în altă ordine de idei. Dînșii spun că contesa Lara, așa rănită cum era, ar fi putut fi scăpată, vindecată, dacă i s-ar fi făcut îndată o operațiune. Deposițiunile acestea stârniră vii desba­­teri între medicii cari îngrijiseră pe contesa Lara și advocați. După aceștia veniră numeroși martori de descărcare , apărarea se încercă să dove­dească prin aceștia că Pierantoni (ucigașul) avea destule venituri pentru a se întreține fără ajutorul contesei Lara. Unul din acești martori, un domn anume Zappoli, merse așa de departe încât zise : — îmi pun capul meu că Pierantoni nu era omul care să ia bani de la o femee. La aceasta procurorul a zis în chip la­conic : — «Cu vorbele astea rischezî cam prea mult.» In ședința următoare veniră frații Bottini, ca să fie ascultați ca martori. Pe amândoi aceștia Pierantoni îî decla­rase ca amanți ai contesei; dânsul zisese că dânșii au fost cauza turburărei în carre căzuse dânsul și că se găsise scrisori com­promițătoare de ale acestor doi. Cu adevărat, existau așa scrisori și pre­ședintele le arătă mai înteie lui Enrico Bottini, un locotenent de corabie, căruia­­ î zise : «—Vrem numai să știm dacă scrisorile acestea sunt de la d-voastră.» Acum a urmat o scenă mută și curioasă. Martorul examinează scrisorile, le recu­noaște ca ale sale și ese imediat din sală. Fratele său, Ferrucio Bottini, sub­ locote­­nent de infanterie, recunoaște de asemenea scrisorile, dar în același timp zice cu ton solemn : «— S’a zis că eu am fost amantul con­tesei Lara. Jur pe onoarea mea da soldat că asta nu e adevărat. Contesa era pentru noi ca o mamă și noi o onorara tot ast­fel. Jur încă o dată că relațiile dintre noi erau foarte curate... Scrisorile au fost citite în urmă în șe­dință secretă. Un ziarist din Roma a citit, după cum afla, scrisorile acestea și scria că în adevăr foarte bine s’a făcut că nu s’a comunicat și publicului conținutul lor. El zice că scrisorile acestea sunt foarte importante pentru apărare : din ele reiese că cei două frați Bottini au fost prea intimi cu contesa Lara. Mai cu samă Ferruccio Bottini era foarte amorezat de dînsa și că­tre dînsul avea și contesa o mare aplecare. Aceasta nu a împedicat-o ca în aceeași zi când dânsa primise o scrisoare înflăcărată de la Ferruccio, să scrie una tot așa de în­flăcărată către Pierantoni, ceea ce dovedește că dânsa Lot nu voia să se despartă de pictor. Scrisorile lui Pierantonio sunt foarte reci. La rugămintele contesei Lara ca el să vină la ea în Liguria, îî răspunde că nu are bani și că trebue să lucreze din răspu­teri pentru ca să poată plăti o poliță cu scadența în ianuarie. In aceste scrisori, dînsul îî zice de alt­fel: «scumpa mea nevestică!» Din cuvin­tele lui reiese o mare gelozie. Se spune că ea e așa frumoasă, încât nici un bărbat nu poate să treacă pe lângă dânsa fără să-i facă curte. Scrisoarea care a cauzat catastrofa este a fratelui mai mic, al lui Ferruccio Enrico Bottini. In afară de fraza de la urmă, care trebue să fi deșteptat gelozia lui Pierantonio, ea continuă spusele lui Ferruccio înaintea judecăței, cum că dînsul n’a avut nici o relație intimă cu contesa Lara. Mâine încep pledoariile, cari sunt aștep­tate cu o mare încordare de tot publicul, care atât d’aci cât și din împrejurimi, a venit intr’adins pentru acest proces. Credința generală este că advocații cu­nosc multa secrete pe cari trebue să le dea pe față. Antigen.­ ­A­ct. Oficial © * D. doctor G. Assaki este numit, pe ziua de 1 Noembrie 1897, în postul de medic primar al serviciului l­iu chirurgical din spitalul Fi­lantropia, pendinte de eforia spitalelor civile din București, în locul d-lui doctor A. Leonte, demisionat.­­ D. Ștefan Diculescu s’a numit în postul de director la arestul preventiv din județul Vâlcea în locul d-lui I. Romașcu, trecut în altă func­țiune. * D-nii I. Nicolescu și I. Delugan, membrii în consiliul general ai județului Olt, se numesc în funcțiunile onorifice de membri în consiliul de igienă și salubritate publică al acelui județ. * D. oficiant inferior gradul I, Bușită Grigore, din corpul telegrafo-poștal, se destituie, pe ziua de 17 (29) Septembrie a. c., data suspendarei sale din serviciu, în basa art 41, § 2, lit. b din legea de organisare.

Next