Universul, decembrie 1897 (Anul 15, nr. 281-304)

1897-12-02 / nr. 281

B Bani în toată țara Impresmâ»ca «Universul amu&ani* n|««'»gyig * ....................... __________--------------------------------------------------------------------------------------------------nHr.nWüM Marți, 2 (14) Decembrie 189i. W Cerefi­ni, Simi, împreună cu „Iul­ersil’­­ politic „Universal inssasf care se dă gratis' TUI&mScSZKtJQ aWBB«WSMW»WOIftWn<LMl»U«IWWB»ili Zim­i! «UNIVERTTJL» se vinde lija străinătate cu l­ bani eieia­­t^farul. Redacția și administrația: str. Brezcianu No. îl. București.—Telefon No. £ 97. i Soarele de piele, boalele lumești (siphi­­­ilis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească Simt cu siguranță vindecate la Bod­or PETELENI — .a. Thzc­oș-Specialist in boale de femei, copii si ochi — CALEA RATIO­VEI No. 80 — I Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la p—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1 1048 12 unxuammi Sir. I. POEMA ® II tCm o practică In spitale și experiență proprie de 9 mai — STRADA ROMANĂ No. 22 - StacEulUitual pentru ori­ce fecare fis la 1—3 p. m­ ) Cei fară mijloace au o reducere de jumătate f dir­ prețurile obișnuite, adică 2­­. 50 b. insitala saofatoi­ul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația; de­­ asemenea au un scăzu­mânt Însemnat la ma­i m­ulte farmacii din capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea­­ celor grei bolnavi vindecați, tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi :fW^TmaM«r:£ Tr.2*Ksiöí«5Wí&KSK^awíiim­»Mmi­w*a»tt^Bs»iTO»Bíe32r»íraiKaiss3s* I Doctorul ÎS. SÎJECÎISI — fost medic de­ spital și oraș — 1 Special tat la BOALE INTERNE ȘI SIFILIS s’s» rvs.v’­ta.t­i — Calea Șerban-Vodă No. 55 — [­vis-a-vis de școala comunală, casa Bălășeanu) Consultațiuni de la 4—6 p. m. j 1077 __ 30 | Doctorul STERÎAN if după o lungă practică în spitalul Brâncovenesc I și în spitalele Eforie! j fost Intern al d­-lui dr. Kalinderu NjigUTiță pe onor. sa clientelă că s’a stabilit In !"— Bulevardul Neat­amarei No. 4 bis —­­ji tratează cu succes boale interne de piept, sto­mac, ficat, rinichi, și venerice in zilele de Miercuri, Vineri, Sâmbătă, și Bu­­I 1123 mineca de la 4—7 ’ 12 í*D0GTOa L Î3MUN­STEIM ! FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, I Specialist pentru boalele Capului ■Boalele de Gât, Gură, Nas, Urechi si Ochi SCOATEREA NEDOREROASA ’ A DINȚILOR PRIN AN­EST­ESI­A (Adormire sau amorțire) !Prin mijloace nivetămotoare, Insă interzisa Dentiștilor VINDECAREA MIRO­ SULUI DIN GURA !Consultafibiiî de la 8—11 și de la 2—5 p. m. " — STRADA COLTER No. 14 —­­I 13«»ral U* Kîigel Specialișt i­i boale de ochi și urechi , intorcându-se din străinătate și-a reluat consultațiunile de la 2—5 p. m. 1 — Wo. 3, Calea Malioveî, Wo. 3 — î H10 36 I «*^«ssa^.^t^«Wí«mK«sí®s!saíeísmssaí!af^iast*avftí«s^v^^^esHa!aíasÉ a»EE&*ica«R»«waaw Casa de Sănătate 51, Strada Teilor 51 — Consultation­ speciale pentru — Besisla în fsrie, Nervoasa și Bysilin­cs Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—1­2 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultația numai un leui N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamen­tul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. Atragem atențiunea asupra anunciu­­$u din pag. IV, «Mașina lui Nansen». LtMMites râu. Bouiei © @e € 3i*© te­l­epialliif . N­­as*l­ ăi sas cu Se Vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli Simești (de la anul 1870). — No. 1, STRADA BîLIGLATU, No. 1 — iltr­area numai prin strada sfinții Voevo­d Con­sultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Doc separat de așteptare pentru fie­care. Duelul Lahovary-Filipescu.— (Vezi explicația). CALENDAR PE ANUL 1837 Ortodox Luni, 1 Decembrie.—Profetul Naum. Catolic Luni, 13 Decembrie.—Lucia. Res. soarelui 7.00 Ap. soarelui 4.10 București, 1 Decembrie. CoD YőHíiB Bea­ch Ma Crearea unui serviciu maritim român, precum și dezvoltarea producțiunei noastre, făceau­ absolut necesară încheierea unei con­­vențiuni comerciale între România și Turcia. O asemenea convențiune s’a încheiat și textul ei a fost supus de guvern Parlamen­tului, așa cum am anunțat în numerul pre­cedent. Două sunt mai ales producțîunile noastre industriale cari vor profita mult din această convențiune : acestea sunt făina și spirtul. Pentru aceste două articole, pozițiunea noas­tră geografică și condițiunile noastre eco­nomice sunt așa, în­cât am putea ajunge în scurtă vreme singurii furnisori ai Turciei. Până acum însă, cu toate avantajele na­turale, n’am fost în stare să facem mare treabă. Ba nu de mult, se anunța că con­sulul nostru la Constantinopol, înt’un ra­port către guvern, semnala faptul îngrijitor că afacerile cu făm­urile noastre scad pe acea piață. Cauza a fost lipsa unei convențiuni co­merciale care să ne asigure și nouă privi­legiile pe cari le au alte țeri, concurentele noastre. Lucrul se va schimba de aci înainte ; în adever, în articolele um­pătoare ale conven­­ții mei ni se garantează tratamentul națiunii celei mai favorizate . Art. I.—Guvernul Imperial Otoman de­clară că va aplica mărfurilor de origină sau de manufactură română, drepturile de im­­portațiune cele mai reduse cari sunt sau vor fi înscrise în convențiunile sau tarifele convenționale ale Imperiului Otoman, cu ori­și care alt Stat sau Putere. Art. II.—Guvernul Regal al României declară că va aplica mărfurilor de origină sau de manufactură otomană, enumerate în tabloul act anexat, drepturile de importa­­țiune înscrise într'însul și va face de ase­menea să beneficieze aceste articole de drep­turile mai reduse, cari s’ar aplica produc­telor similare ale unui alt Stat Art. III.—Mărfurile de origină sau de manufactură otomană, neînscrise în tabloul aci anexat, vor fi supuse în România la taxele cele mai reduse actuale sau viitoare. In afară de produsele industriale, de cari am vorbit mai sus, vor beneficia de con­vențiune și produsele noastre agricole cu anexele lor. Cultura oilor, mai ales în Do­­brogea, va lua o puternică dezvoltare ; în această privință, Dobrogea va putea ajunge peria Orientului. Pe de altă parte avantajele pe care le a­­cordăm Turciei, vor da un avânt însemnat comerciului nostru de coloniale, ramură destul de importantă în țara noastră. Această dezvoltare, pe lângă avantajul că va îmbunătăți condițiunile noastre de trai, va mai avea și folosul de a face din noi mijlocitori de coloniale între Orientul pro­ducător și Austro-Ungaria. In această țară, comercial de coloniale e foarte restrîns și articolele din această ra­mură sunt prea scumpe—adevărate articole de lux—din cauza dificultăților transportului. Lucrurile se vor schimba însă, după con­versiunea dintre România și Turcia și co­­mersanții noștri, vor incasa beneficiile de intermediari între Turcia și Austro-Ungaria. Din toate punctele de vedere deoî, con­­vențiunea încheiată f]e guvernul nostru cu guvernul otoman e foarte folositoare pentru noi, din îndoitul punct de vedere al expor­tului și importului. Grație acestei convențiuni și mulțumită avantajelor ce ne procură poziția noastră geografică și condițiile noastre economice, țara noastră va folosi foarte mult. Un singur punct nefavorabil e pentru Statul nostru : menținerea taxei de export ce guvernul turcesc o are așezată asupra tutunului (312 jurn, piaștri pe suta kilo). Taxa aceasta, care scumpește tutunurile pentru Regia noastră, nu poate încă fi des­ființată prin convențiune, fiind un venit le­gal al serviciului datoriei publice otomane. Totuși, în­ privința aceasta guvernul nos­tru a isbutit să obție de la guvernul tur­cesc o declarațiune, semnată de ministerul de externe, Tevfic-pașa, și anexată la con­vențiune, că Poarta va studia chestiunea desființarea acestei taxe pe tutunurile tur­cești cumpărate de regia monopolurilor. Ne declarăm cu desăvârșire mulțumiți cu convențiunea de comerț româno-turcă și nu ne îndoim că parlamentul o va aproba. Din Italia (Coresp. particulară a ziar. UNIVERSUL) Roma, 27 Noembrie, înaintea alegătorilor D. Martini, numit de curând guvernator al Eritreei, s’a dus la Pescia, unde i s’a dat un banchet în onoarea lui, de către toți alegătorii săi și de către primărie. La acest banchet d. Martini a pronunțat un discurs în care și-a luat adio, foarte miș­cat, de la credincioșii lui alegători, care i-au încredințat în­tot­dea­una mandatul legislativ, chiar când sentimentul lor nu era conform cu al său relativ la politica colonială. Relativ la misiunea care ’i e încredințată, d. Martini s’a exprimat ast­fel: «E zadarnic ca să vă expui ideile mele în această pri­vință. De la 1895 am avut adesea ocazia să vă vorbesc de Africa și chiar la Cameră am vorbit în linia Main trecut. Deci îmi e aSáŰaná. Să vă afirm că nu mi-am schim­bat de loc nici părerile, nici intenția. Cât despre opera la care vom­ consacra toată in­teligența și toată energia mea, lăsați-me să vă spui în câte­va cuvinte ceea ce sper : «O maximă veche zice : «Fericite sunt popoarele pe care n’au isto­rie». Permi­teți-m­i să vă spun la rândul m­eü: «Fericite sunt coloniile de unde nu vin telegrame». Discursul d-lui Martini a fost des între­rupt de aplauze. Asasinarea unui preot Deură­zî, la Benevent, în momentul în care preotul Savinetti, în vârstă de 52 de ani, și rector al seminarului arhiepiscopal, se du­cea pe la 6 ore d. a. la seminar, fu de­o­­dată lovit cu un cuțit în pântece. Preotul căzu la pământ, scoțând un stri­găt de durere. Portarul seminarului alergă și nefericitul preot fu transportat în seminar. Cât despre lașul autor al acestui asasinat, e cu totul necunoscut. D. Savinetli este în pericol de moarte și doctorii nu speră de foc sa­u le scape cu viață. El n’a putut să pronunțe nici o vorbă și să dea vre­o deslușire asupra asasinu­lui său. Populația din Benevent­o viu impresio­nată, fiind-că acest asasinat a avut loc în centrul orașului, la o oră în care străzile sunt încă frecventate și că victima, un om prea instruit și foarte caritabil, era stimat de toată lumea. Forosirea romantică a unui copil Un student elvețian, d. F. Sprecher, s’a prezentat era la poliția din Florența și a fă­cut următoarea povestire curioasă: «Pe la miezul nopței, trecând pa strada Uffizi ca să mă reîntorc acasă, fui oprit de o femee în d­oliu, care cu o voce mișcată, m’a rugat să’i păzesc un minut un băiat, pe când ea căuta un portofoliu pe care ’l scă­pase. Abia mi-a remis copilul și ea se de­­părtă. Așteptai un minut, dar femeia mis­terioasă nu s’a reîntors. Am căutat-o În za­dar prin împrejurimi. Apoi am ades copi­­lul la mine, desbrăcându-l spre a’i culca, am găsit în haina lui o scrisoare». Această scrisoare recomandă pe mititelul unui suflet caritabil, spunând că copilul nu e recunoscut nici de tată nici de mamă, ci nu de străini. Poliția e în căutarea femeei în dou­ă,, și toată Florența comentează aceastăț raűiantjeS părăsire de copii și crede că mititelul, care pronunță câte­va vorbe nemțești, e fruptul vre­unei tragice istorii de am­o­r. Misterul nu e de loc luminat. Sunt mii de bănueli. Mai multe persoane au decla­rat că au vezut de mai multe ori pe copil însoțit de mai multe dame, sau cu o diml singură, la restaurantul Napoleone. Copilul a fost supus unui interogatorii­ în limba germană. El a făcut semn că fur­țolege, și la diferite răspunsuri s’a putu­t ști că el se numea Herman. Faimoasa scrisoare aflată în haina copi­lului e veche de o lună și se crede că în acest timp mama și copilul au fost oaspeții vre­unui otel în Florența. Mai multe persoane caritabile s’au oferit să crească pe copil, dar autoritățile cer să se facă o lumină complectă asupra acestei afaceri. d-na Dreyfus și Papa Leon XIII a primit de la d-na Dreyfus următoarea scrisoare : «Prea sfinte, «Lucia-Eugenia Dreyfus, nevasta unui că­pitan de naționalitate izraelită ocupând un rang foarte strălucit în armata franceză, cere, și imploră intervenția Prea sfântului părinte Leon XIII, în următoarele împrejurări: «Alfred Dreyfus, un soldat dintre cei mai devotați țărei lui, a fost judecat de un tribu­nal militar special pe o acuzație mincinoa­să, și condamnat de judecătorii săi la de­­­portare perpetuă cu urmările pedepselor­ celor mai severe. «O indouială există în ceea ce privește, crima lui Dreyfus, și se mărește din zi în zi. Intre altele spiritele creștinilor încep a se teme mult că prejudiciul antisemit a a­­vut multă influență în această afacere. «Experții caligrafi au arătat o ciudată ezitație, formulând raportul lor. Probele, documentele și indiciile prezentate înaintea tribunalului secret au fost neîndestulătoare. După teribila sentință, nimeni n’a fost ad­mis să vadă pe prizonier, care, răpit din sînul familiei lui, a fost transportat în in­sula Dracului, unde duce un trai­ mizerabil. «Lucia-Eugenia Dreyfihs, la picioarele sfin­­ției voastre, imploră mila și compătimirea tatălui bisericei catolice. Ea declară că băr­batul ei e inocent și victima unei erori ju­diciare. Fiind­că el e despărțit de restul umanităței, această petiție e semnată de soția lui, dezolații de durere, care indică Qihu * m *. f HO E

Next