Universul, decembrie 1897 (Anul 15, nr. 281-304)
1897-12-02 / nr. 281
B Bani în toată țara Impresmâ»ca «Universul amu&ani* n|««'»gyig * ....................... __________--------------------------------------------------------------------------------------------------nHr.nWüM Marți, 2 (14) Decembrie 189i. W Cerefini, Simi, împreună cu „Iulersil’ politic „Universal inssasf care se dă gratis' TUI&mScSZKtJQ aWBB«WSMW»WOIftWn<LMl»U«IWWB»ili Zimi! «UNIVERTTJL» se vinde lija străinătate cu l bani eieiat^farul. Redacția și administrația: str. Brezcianu No. îl. București.—Telefon No. £ 97. i Soarele de piele, boalele lumești (siphiilis) la ambele sexe ; neputința bărbătească Simt cu siguranță vindecate la Bodor PETELENI — .a. Thzcoș-Specialist in boale de femei, copii si ochi — CALEA RATIOVEI No. 80 — I Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la p—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1 1048 12 unxuammi Sir. I. POEMA ® II tCm o practică In spitale și experiență proprie de 9 mai — STRADA ROMANĂ No. 22 - StacEulUitual pentru orice fecare fis la 1—3 p. m ) Cei fară mijloace au o reducere de jumătate f dir prețurile obișnuite, adică 2. 50 b. insitala saofatoiul bolnavilor și 11. 50 b. consultația; de asemenea au un scăzumânt Însemnat la mai multe farmacii din capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor grei bolnavi vindecați, tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi :fW^TmaM«r:£ Tr.2*Ksiöí«5Wí&KSK^awíiim»Mmiw*a»tt^Bs»iTO»Bíe32r»íraiKaiss3s* I Doctorul ÎS. SÎJECÎISI — fost medic de spital și oraș — 1 Special tat la BOALE INTERNE ȘI SIFILIS s’s» rvs.v’ta.ti — Calea Șerban-Vodă No. 55 — [vis-a-vis de școala comunală, casa Bălășeanu) Consultațiuni de la 4—6 p. m. j 1077 __ 30 | Doctorul STERÎAN if după o lungă practică în spitalul Brâncovenesc I și în spitalele Eforie! j fost Intern al d-lui dr. Kalinderu NjigUTiță pe onor. sa clientelă că s’a stabilit In !"— Bulevardul Neatamarei No. 4 bis —ji tratează cu succes boale interne de piept, stomac, ficat, rinichi, și venerice in zilele de Miercuri, Vineri, Sâmbătă, și BuI 1123 mineca de la 4—7 ’ 12 í*D0GTOa L Î3MUNSTEIM ! FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, I Specialist pentru boalele Capului ■Boalele de Gât, Gură, Nas, Urechi si Ochi SCOATEREA NEDOREROASA ’ A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) !Prin mijloace nivetămotoare, Insă interzisa Dentiștilor VINDECAREA MIRO SULUI DIN GURA !Consultafibiiî de la 8—11 și de la 2—5 p. m. " — STRADA COLTER No. 14 —I 13«»ral U* Kîigel Specialișt ii boale de ochi și urechi , intorcându-se din străinătate și-a reluat consultațiunile de la 2—5 p. m. 1 — Wo. 3, Calea Malioveî, Wo. 3 — î H10 36 I «*^«ssa^.^t^«Wí«mK«sí®s!saíeísmssaí!af^iast*avftí«s^v^^^esHa!aíasÉ a»EE&*ica«R»«waaw Casa de Sănătate 51, Strada Teilor 51 — Consultation speciale pentru — Besisla în fsrie, Nervoasa și Bysilincs Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultația numai un leui N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. Atragem atențiunea asupra anunciu$u din pag. IV, «Mașina lui Nansen». LtMMites râu. Bouiei © @e € 3i*© telepialliif . Nas*l ăi sas cu Se Vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli Simești (de la anul 1870). — No. 1, STRADA BîLIGLATU, No. 1 — iltrarea numai prin strada sfinții Voevod Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Doc separat de așteptare pentru fiecare. Duelul Lahovary-Filipescu.— (Vezi explicația). CALENDAR PE ANUL 1837 Ortodox Luni, 1 Decembrie.—Profetul Naum. Catolic Luni, 13 Decembrie.—Lucia. Res. soarelui 7.00 Ap. soarelui 4.10 București, 1 Decembrie. CoD YőHíiB Beach Ma Crearea unui serviciu maritim român, precum și dezvoltarea producțiunei noastre, făceau absolut necesară încheierea unei convențiuni comerciale între România și Turcia. O asemenea convențiune s’a încheiat și textul ei a fost supus de guvern Parlamentului, așa cum am anunțat în numerul precedent. Două sunt mai ales producțîunile noastre industriale cari vor profita mult din această convențiune : acestea sunt făina și spirtul. Pentru aceste două articole, pozițiunea noastră geografică și condițiunile noastre economice sunt așa, încât am putea ajunge în scurtă vreme singurii furnisori ai Turciei. Până acum însă, cu toate avantajele naturale, n’am fost în stare să facem mare treabă. Ba nu de mult, se anunța că consulul nostru la Constantinopol, înt’un raport către guvern, semnala faptul îngrijitor că afacerile cu fămurile noastre scad pe acea piață. Cauza a fost lipsa unei convențiuni comerciale care să ne asigure și nouă privilegiile pe cari le au alte țeri, concurentele noastre. Lucrul se va schimba de aci înainte ; în adever, în articolele umpătoare ale convenții mei ni se garantează tratamentul națiunii celei mai favorizate . Art. I.—Guvernul Imperial Otoman declară că va aplica mărfurilor de origină sau de manufactură română, drepturile de importațiune cele mai reduse cari sunt sau vor fi înscrise în convențiunile sau tarifele convenționale ale Imperiului Otoman, cu oriși care alt Stat sau Putere. Art. II.—Guvernul Regal al României declară că va aplica mărfurilor de origină sau de manufactură otomană, enumerate în tabloul act anexat, drepturile de importațiune înscrise într'însul și va face de asemenea să beneficieze aceste articole de drepturile mai reduse, cari s’ar aplica productelor similare ale unui alt Stat Art. III.—Mărfurile de origină sau de manufactură otomană, neînscrise în tabloul aci anexat, vor fi supuse în România la taxele cele mai reduse actuale sau viitoare. In afară de produsele industriale, de cari am vorbit mai sus, vor beneficia de convențiune și produsele noastre agricole cu anexele lor. Cultura oilor, mai ales în Dobrogea, va lua o puternică dezvoltare ; în această privință, Dobrogea va putea ajunge peria Orientului. Pe de altă parte avantajele pe care le acordăm Turciei, vor da un avânt însemnat comerciului nostru de coloniale, ramură destul de importantă în țara noastră. Această dezvoltare, pe lângă avantajul că va îmbunătăți condițiunile noastre de trai, va mai avea și folosul de a face din noi mijlocitori de coloniale între Orientul producător și Austro-Ungaria. In această țară, comercial de coloniale e foarte restrîns și articolele din această ramură sunt prea scumpe—adevărate articole de lux—din cauza dificultăților transportului. Lucrurile se vor schimba însă, după conversiunea dintre România și Turcia și comersanții noștri, vor incasa beneficiile de intermediari între Turcia și Austro-Ungaria. Din toate punctele de vedere deoî, convențiunea încheiată f]e guvernul nostru cu guvernul otoman e foarte folositoare pentru noi, din îndoitul punct de vedere al exportului și importului. Grație acestei convențiuni și mulțumită avantajelor ce ne procură poziția noastră geografică și condițiile noastre economice, țara noastră va folosi foarte mult. Un singur punct nefavorabil e pentru Statul nostru : menținerea taxei de export ce guvernul turcesc o are așezată asupra tutunului (312 jurn, piaștri pe suta kilo). Taxa aceasta, care scumpește tutunurile pentru Regia noastră, nu poate încă fi desființată prin convențiune, fiind un venit legal al serviciului datoriei publice otomane. Totuși, în privința aceasta guvernul nostru a isbutit să obție de la guvernul turcesc o declarațiune, semnată de ministerul de externe, Tevfic-pașa, și anexată la convențiune, că Poarta va studia chestiunea desființarea acestei taxe pe tutunurile turcești cumpărate de regia monopolurilor. Ne declarăm cu desăvârșire mulțumiți cu convențiunea de comerț româno-turcă și nu ne îndoim că parlamentul o va aproba. Din Italia (Coresp. particulară a ziar. UNIVERSUL) Roma, 27 Noembrie, înaintea alegătorilor D. Martini, numit de curând guvernator al Eritreei, s’a dus la Pescia, unde i s’a dat un banchet în onoarea lui, de către toți alegătorii săi și de către primărie. La acest banchet d. Martini a pronunțat un discurs în care și-a luat adio, foarte mișcat, de la credincioșii lui alegători, care i-au încredințat întotdeauna mandatul legislativ, chiar când sentimentul lor nu era conform cu al său relativ la politica colonială. Relativ la misiunea care ’i e încredințată, d. Martini s’a exprimat astfel: «E zadarnic ca să vă expui ideile mele în această privință. De la 1895 am avut adesea ocazia să vă vorbesc de Africa și chiar la Cameră am vorbit în linia Main trecut. Deci îmi e aSáŰaná. Să vă afirm că nu mi-am schimbat de loc nici părerile, nici intenția. Cât despre opera la care vom consacra toată inteligența și toată energia mea, lăsați-me să vă spui în câteva cuvinte ceea ce sper : «O maximă veche zice : «Fericite sunt popoarele pe care n’au istorie». Permiteți-mi să vă spun la rândul meü: «Fericite sunt coloniile de unde nu vin telegrame». Discursul d-lui Martini a fost des întrerupt de aplauze. Asasinarea unui preot Deurăzî, la Benevent, în momentul în care preotul Savinetti, în vârstă de 52 de ani, și rector al seminarului arhiepiscopal, se ducea pe la 6 ore d. a. la seminar, fu deodată lovit cu un cuțit în pântece. Preotul căzu la pământ, scoțând un strigăt de durere. Portarul seminarului alergă și nefericitul preot fu transportat în seminar. Cât despre lașul autor al acestui asasinat, e cu totul necunoscut. D. Savinetli este în pericol de moarte și doctorii nu speră de foc sau le scape cu viață. El n’a putut să pronunțe nici o vorbă și să dea vreo deslușire asupra asasinului său. Populația din Benevento viu impresionată, fiind-că acest asasinat a avut loc în centrul orașului, la o oră în care străzile sunt încă frecventate și că victima, un om prea instruit și foarte caritabil, era stimat de toată lumea. Forosirea romantică a unui copil Un student elvețian, d. F. Sprecher, s’a prezentat era la poliția din Florența și a făcut următoarea povestire curioasă: «Pe la miezul nopței, trecând pa strada Uffizi ca să mă reîntorc acasă, fui oprit de o femee în doliu, care cu o voce mișcată, m’a rugat să’i păzesc un minut un băiat, pe când ea căuta un portofoliu pe care ’l scăpase. Abia mi-a remis copilul și ea se depărtă. Așteptai un minut, dar femeia misterioasă nu s’a reîntors. Am căutat-o În zadar prin împrejurimi. Apoi am ades copilul la mine, desbrăcându-l spre a’i culca, am găsit în haina lui o scrisoare». Această scrisoare recomandă pe mititelul unui suflet caritabil, spunând că copilul nu e recunoscut nici de tată nici de mamă, ci nu de străini. Poliția e în căutarea femeei în două,, și toată Florența comentează aceastăț raűiantjeS părăsire de copii și crede că mititelul, care pronunță câteva vorbe nemțești, e fruptul vreunei tragice istorii de amor. Misterul nu e de loc luminat. Sunt mii de bănueli. Mai multe persoane au declarat că au vezut de mai multe ori pe copil însoțit de mai multe dame, sau cu o diml singură, la restaurantul Napoleone. Copilul a fost supus unui interogatorii în limba germană. El a făcut semn că furțolege, și la diferite răspunsuri s’a putut ști că el se numea Herman. Faimoasa scrisoare aflată în haina copilului e veche de o lună și se crede că în acest timp mama și copilul au fost oaspeții vreunui otel în Florența. Mai multe persoane caritabile s’au oferit să crească pe copil, dar autoritățile cer să se facă o lumină complectă asupra acestei afaceri. d-na Dreyfus și Papa Leon XIII a primit de la d-na Dreyfus următoarea scrisoare : «Prea sfinte, «Lucia-Eugenia Dreyfus, nevasta unui căpitan de naționalitate izraelită ocupând un rang foarte strălucit în armata franceză, cere, și imploră intervenția Prea sfântului părinte Leon XIII, în următoarele împrejurări: «Alfred Dreyfus, un soldat dintre cei mai devotați țărei lui, a fost judecat de un tribunal militar special pe o acuzație mincinoasă, și condamnat de judecătorii săi la deportare perpetuă cu urmările pedepselor celor mai severe. «O indouială există în ceea ce privește, crima lui Dreyfus, și se mărește din zi în zi. Intre altele spiritele creștinilor încep a se teme mult că prejudiciul antisemit a avut multă influență în această afacere. «Experții caligrafi au arătat o ciudată ezitație, formulând raportul lor. Probele, documentele și indiciile prezentate înaintea tribunalului secret au fost neîndestulătoare. După teribila sentință, nimeni n’a fost admis să vadă pe prizonier, care, răpit din sînul familiei lui, a fost transportat în insula Dracului, unde duce un trai mizerabil. «Lucia-Eugenia Dreyfihs, la picioarele sfinției voastre, imploră mila și compătimirea tatălui bisericei catolice. Ea declară că bărbatul ei e inocent și victima unei erori judiciare. Fiindcă el e despărțit de restul umanităței, această petiție e semnată de soția lui, dezolații de durere, care indică Qihu * m *. f HO E