Universul, ianuarie 1898 (Anul 16, nr. 1-25)
1898-01-01 / nr. 1
.inul XVI—No. 1. •maaSBmsmmmamBSSm 5 BanS în v *ata tara Ziarul «UNIVERSn.» -se vinde ia strein:tale cu 10 banî exemplarul. Redacția și administrația: str. Brezoianu îh. 41. București.—1 Telefon No. 297. țoalele secrete «<nisî Bărbătească iede fără durere și împiedicare, de 27 ani de specialitate în boli .’.lul 1870). st T SIF 11 RADA EMIGRATU, No. 1 —1î prin strada sfintii Voevozi si de la 10—1 dimineața le la 5—8 seara de așteptare pentru fiecare. •ralas. SUCGm • medic de spital, si oraș ■— BOALE INTERNE ȘI SIFILIS s’îs. ra.m.ta.t .a Șerban-Vodat No. 51 — școala comunali, casa Bălășeanu)u stațiuni de la 4—6 p. m.30 ii al XI. XCngel 3t în boale de ochi și urechi pultațiuni e de la 2—5 p. m. îi, Calea Rahovei, No. 3 — 36 Î01 I. BRAÜISTEIN . SISTEN 7 DE JUIOFESOR IN VIENA, trist pentru boalele Capului e de Gât, Gură, Ras, UrooM și Ochi .. văC CatePea v^un UltimxßA DINTILOR PRIN ACESTE SIA (Adormire sau amorțire) ^ mijloace nevétamotoare, însă interzise Dentiștilor TNDECAREA MIROCULUI DIN GURA tatiunî de la 8—11 și de la 2—5 p. m. — STRADA COLTEI No. 14 — ioctor Steinhart 1VEDIC UE COPII Strada Carol 35 Comultatiuni de la 2—4 p. m.)1 ’ 20 pT PAUL ELEFTERESCU (Xvd os ) mutat in strada Regală Xr. C .onsultațiuni de la orele 2—3 p. m. nsultațiuni gratuite Lunea și Vinerea de la ora 4 până la 2 p. m. ■203 24 I.r. O. Hart Fost medic de spital și de oraș Calea Călărașilor No. 1 Special In boalele interne, de copii și syfilitice Orele de consultațiune de la 2—4 p. m. — Pentru seraci gratis — 1.009 30 Xr. J Pompiliu sdCETOTO al Eforiei Spitalelor 3 ’ A MUTAI Hi OAK Mn A □ Qtr AMIM 4RP7 Ortodox Miercuri, 31 Decembrie—Melania Romana Catolic Mercuri, 12 Ianuarie.—Arcad Ros. soarelui 7.37 Ap. soarelui 4.40 20 * Un colonel spaniol spânzurat de insurgenții cuhaul—(Vezi explicația) București, 31 Decembrie. Din ale armatei E incontestabil că armata noastră, scutul terii, face progrese în toate privințele. Zilele trecute am înregistrat, împreună cu toate ziarele, o știre îmbucurătoare, care merită toată atenția. Era vorba de împărțirea premiilor la școala de subofițeri a regimentului artileriei de cetate, de sub comanda d-lui colonel Coandă, și de jurămîntul recruților cari au fost atribuiți forturilor Capitalei. Amîndoué aceste acte au fost săvârșite cu o deosebită solemnitate, de către însuși comandantul, care a vorbit trupei arătând onoa •e datoria către patrie, cât de “rai’l soldatului și insistând r*T.. bazate pe furișe Nu e vorba aci de moliciune, de o blând yi Seriozitatea nu cere însă numai decât asprime, cu atât mai puțin siluire. Disciplina ce se menține din bună-voe, din înțelegerea datoriei, e neasemănat superioară disciplinei silite, care se menține numai prin frică. Și noi vedem în fapta d-lu col. Condă îndrumarea spre disciplina nesilită, căreia soldatul se supune bucuros fiindcă știe că ea este absolut necesară armatei și că numai prin ea își poate îndeplini marea datorie către țară. Solemnitatea dată jurământului recruților e o inovație foarte fericită. Tînerul luat din sînul familiei, de la ocupațiunile și distracțiile lui, lipsit brusc de libertate, e cu sufletul apăsat când intră în cazarmă. Ceea ce mai ales îl apasă, e viața necunoscută ce-l așteaptă aci și despre care își face în general închipuiri destul de negre. Dacă în acest moment de neliniște, vede pe comandanții serdunați și-i aude vorbind blând clar serios, explicându-l părintește pentru ce a fost chiemat și ce frumoasă datorie are de îndeplinit, neapărat că neliniștea i se va risipi, apăsarea de jft; sufletul séu va dispare și el va câștiga, din primul moment, încredere. Și asta e totul. M”’ • ' p«a întâmpla aiiV* CV* g.ni.Vi-vV >;Voi odată i, v?. c V Acest fenomen sufletesc a fost bine și de “mult înțelea în toate armatele europene serios organizate. Pretutindeni se dă o deosebită solemnitate jurământului recruților. In Germania, de pildă, însuși împăratul primește jurământul recruților din garnizoana reședinței. Și «văcanii» cari au avut fericirea să jure înaintea împăratului, nu uită toată viața acest moment. * Fiindcă vorbim de metodă în armată, să profităm ele ocazie spre a reveni asupra unei vechi propuneri făcută de noi în aceste coloane. Vecinii se aud plângeri despre brutalitățile din armată. Noi am atribuit întotdeauna aceste brutalități lipsei de metodă , și stăruim în credința noastră. Ofițerii nu au nutrTat misiunea de a conduce trupa în război; cea mai de căpetenie misiune a lor e de a instrui trupa în timp de pace. Dar, spre a instrui pe cineva într’o materie ,oarecare, nu e destul să cunoști perfect materia, ci mai trebue să ai pregătirea pedagogiei. O asemenea pregătire nu li se dă însă ofițerilor și de aci izvorăște tot ren!. De aceea am propus de multă vreme ca în școlile de ofițeri să -i""predea și noțiuni de psicoV prin acest stud io S Bandin. (Coresp part. a ziarului «UNIVERS UJJfL»" Stockholm, 24 Decembria O dramă in societatea maltei , O tragedie ale cărei amănunte au pus pi, gânduri pe cei mai experimentați psihologii ține în tulburare și indignare opiniunea publică din Suedia și Norvegia. Acum câtva timp a murit la Broxvic, în provincia Oestergötland, unul dintre cei mai însemnați curteni ai regelui, baronul Taube de Block. După câteva luni se iscă svonul că baronul murise otrăvit de soția sa, baroneasa de Betsy. Svonul fu cofirmat de d-șoarnele Tăgers*kjold, logodnica unicului fiu al reposatului, și de mai multe servitoare ale castelului. Atunci autoritatea a ordonat desgroparea cadavrului și la autopsia făcută s’augisRrisl stomacul mortului urme de arsenic și a sublimat. Bănuelile contra soției răposatului se grămădiră acum în așa număr, încât dânsa fu arestată. Dovezile contrarii Insă deja de la începutul instrucțiunei, luiL lcătoriî dădură peste o mare surprindere I una din martorele acuzate! se înecă de să nu spună mai mult, iar cele l’alte ? pură să cadă în contraziceri isbitoare. Pe lângă asta, colegiul regal medicinii al dat un certificat în care se zicea că baronul era deja bolnav de o boală care tot l'ai fi ucis și că otrava nu’i scurtase zilele , fier cât cu câteva ore. In urma acestei constatări și a altor i Icidențe sensaționale, bănuelile s’au ab? I de la bătrâna baroneasă, care stătea tată, asupra d-șoarei de Făgerskjold. O d-șoară perverșii Curând s’a descoperit, că d-șoara Far — ‘‘1 ‘_l , îmi.ns.. j ’— — a l —— 1* " 1' ' 1 î nulul, întreținuse relații intime cu bătrânul baron, cu care avusese și un copil. Firește relațiile ei cu baronul fuseseră secrete, iar în urmă dânsa se logodise în fața lume! cu tînerul Block. La 29 Noembrie anul curent, d-seara dl Fagerskjold primi un bilet anonim prin cariera chemată la o anumită oră, într’un rol retras, pentru a i se face comunicațiuni importante în afacerea omorului, se zicea în bilet. Dânsa se duse la locul de întâlnire și cel de acasă, vâzând că nu se mai întoarce,1 căutară și o găsiră leșinată având la cap I rană din care curgea sânge. Faptul acesta nu putea să dovedească alt ceva decât că se comisese contra d-șoara un atentat în profitul baronesei, de către cl micii acesteia. Astfel bănuiala contra beltrânei se întări. Insă iată că d-șoara, la întrebările ce-i figură judecătorii asupra acestui atentat, se încurcă foarte reu în răspunsuri și, după ce fu supusă la interogatorii lungi, mărturisi că ea însăși făcuse scrisoarea prin cam era chiemată la întâlnire, și că tot atentat era o prefăcătorie în scop de a se întărită oeiniunea publică și judecătorii în contra bl trânei baronese. Această mărturisire a d-șoareî îî fu fatali căci judecătorii se convinseră că dînsa J ocupa și cu falsificare de scrisori. Dînșia reîncepură cercetările asupra uni alte scrisori ce Ii se trimisese cu câte-l săptămâni înainte, iscălită Ilolga de Fageskjold și prin care aceasta se denunța sine însăși că otrăvise pe bătrânul baron.1 Când i se puse scrisoarea dinainte,* l strigă indignată că nu este a ei, că fuses făcută și trimisă de dușmanii sei, anicii bătrânel baronese. Și judecător crezuseră atunci că în adevăr dușmămanii d-șoareî trimiseseră acea scrisoare Dar acum, după falsul atentat de la 1 Noembrie și după mărturisirea d-șoarec , ea însăși scrisese invitațiunea la întâlniri judecătorii o luară din nou la cercetare . După multe făgădueri, dâns a mărturisit și scrisoarea aceasta fusese tot de dâns făcută și trimisă în scop de a convinge judecători că bătrâna baroneasă și amil el sunt niște ființi foarte rafinate și pr mejdioase. In urma acestor mărturisiri, d-șoara a fost arestată. Lucrurile stau aci până acum. Opinia publică așteaptă însă cu iosnoul descoperiri. Toată ■ "■ De ce av«.‘ ’ O.n .Tj Ia I I III I I I I I III 9 II II