Universul, iunie 1898 (Anul 16, nr. 139-168)
1898-06-01 / nr. 139
j I Amil XVI—No. 139. /.iarid UNIVERSUL se vinde in streinătate cu 10 bani exemplarul. Redacția și administrația : str. Brezoianu No. 11. București.—Telefon Ko. 67, Centrala IV. Abonamente ca Premii De la 1 Iunie Cine se va abona, cu începere de la 1 Iunie 1898, la ziarul «Universul» politic, care apare în fiecare zi, dimineața, va primi următoarele premii: Pentru 3 luni lei 5.30 în toată țara In provincie 20 bani mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman ilustrat de 2 volume, precum și ziarul «Universul» literar colorat, pe timp de 3 luni. Pentru 6 iani lei 10.80 în toată țara In provincie 30 bani mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman de 4 volume ilustrat și ziarul «Universul» literar colorat, timp de 6 luni. Pentru un au lei 21.50 în toată țara In provincie 1 lei mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE . Un roman ilustrat de 6 volume.— «Universul» literar colorat timp de 1 an, o frumoasă brățară de aluminium aurit, un frumos port-obiect de sticlă și metal și o oglindă de mână. Importante 19 mai ale fiecărei luni, afară de premiile mai sus notate, se mai acordă, prin tragere la sorți și în mod gratuit, la toți abonații, alte 3 premii în obiecte de mare valoare. Aceste obiecte sunt deja expuse în vitrinele palatului «Universului». N. B.—Deoarece Universul politic apare și în toate Duminecile, prețul abonamentului s’a mai scumpit cu puțin. CALENDAR pe ANUL 1898 Ortodox Duminecă, 31 Maiu. — Ermil și Ermin. Ca solie Duminecă, 12 Iunie.—Claudina. Vrl. soar. 4.16 Ap. soar. 7.43 București, 31 Maiu. Spania In pericol Veștile care ne-au sosit în septuimînia din urmă asupra peripețiilor războiului ispano-american sunt foarte îngrijitoare pentru Spanioli. De un șir de zile nu s-a semnalat nici un succes de partea trupelor ori escadrelor spaniole. Marile speranțe legate de flota amiralului Cervera, de la care se aștepta să înfrângă flotele americane din Atlantic și chiar să ia ofensiva, atacând coastele răsăritene ale Statelor Unite, toate aceste mari speranțe au căzut în baltă. Escadra comandată de Gervera a reușit în adevăr să străbată nesuperală Oceanul și au ajungă la Cuba ; dar de îndată ce a intrat în frumoasa baie de la Santiago, ea a fost închisă acolo de Americani și după că i se vede până acum, nu se simte în stare să se măsoare cu flota dușmană. In același timp, americanii, ca și cum n’ar fi așteptat decât să se asigure de escadra lui Cervera, au început o acțiune foarte serioasă în contra Cubei. La Santiago s-au dat mai multe lupte, ale căror amănunte se cunosc din depășire corespondenților noștri particulari, lupte cari— cu toată deosebirea dintre versiunile spaniole și cele americane—au eșit în dezavantajul spaniolilor. Faptul că americanii au debarcat trupe în apropiere de Santiago e hotăror în această privință. Dacă spaniolii n’ar fi fost bătuți, americanii nu puteau debarca. De aci înainte lucrurile se vor complica. . ’Sijamoii din Cuba nu vor mai fi 5 Bani la toată Willi.. IU....MMggBgI!imilWW<t.SBB atacați pe apă, ci și de pe uscat, de către insurgenții uniți cu trupele americane. Strâmtorați astfel, nenutându-șî reînoi proviziile și munițiile, spaniolii, cu toată bravura lor recunoscută, nu vor putea ține multă vreme, și frumoasa dar nenorocita insulă va ajunge curând în stăpânirea insurgenților și americanilor. Ultima speranță a spaniolilor e escadra de rezervă comandată de amiralul Camara, care a plecat de la Cadix. Sosi-va la vreme acea escadră? Și putea-va să elibereze pe Cervera din strâmtoare? Asta se va vedea. In același timp, la Filipine, situațiunea spaniolilor s’a înrăutățit în chip foarte grav. Acțiunea insurgenților, care slăbise aproape cu totul, a reînviat. Sosirea faimosului șef Aguinaldo a pus din nou foc insulei: înarmat și aprovizionat de americani, Aguinaldo a bătut pe spanioli în districtul Cavite și o depeșă spunea zilele astea că a cuprins și Manila. Cu un cuvînt, pretutindeni spaniolii sunt puternic încolțiți și aduși la mare strâmtorare. Drept culme a nenorocirilor, în Spania domnește o fierbere foarte mare. Partida republicană se agită energic și amenință regimul actual cu răsturnarea. In starea aceasta de spirit, una ori două înfrângeri suferite de trupele spaniole pot ușor pricinui o revoluțiune. In rezumat, lucrurile stau foarte reu pentru Spania și poate că momentul catastrofei nu mai e departe. * * * ‘ • Față cu această situațiune gravă, care interesează pe toată Europa, a început de câteva zile să se vorbească din interveniri pentru pace. După părerea celor mai importante ziare europene, după declarațiunile diferiților oameni de Stat, Puterile cele mari vor interveni de îndată ce vor avea siguranța că beligeranții sunt dispuși să primească mijlocirea. Așa cum merg lucrurile, din partea Spaniei nu poate fi nici o dificultate; ultima lui scăpare e intervenția Puterilor. Totul depinde clar de Statele Unite și de pretențiilor lor. Dacă cu adevărat există înțelegere diplomatică între America și Anglia, atunci se pot ivi greutăți. Poate că tocmai din acest moment, al intervenției Puterilor, vor începe «urmările grave pentru Europa ale războiului ispano-american», de care au vorbit contele Goluchowsky și alți miniștrii, chiar de la începutul războiului. Europa fiind împărțită în mai multe tabere, cine știe ce complicațiuni, se pot ivi și n’ar fi extraordinar ca dintr’o intervenție pentru pace să iasă un război. O încercaree debarcare a americanilor in Cuba (Vezi explicația). Pita Spania (Cores, parte a ziarului UNIVERSUL) Madrid, 26 Maiü Situația la Cuba Guvernul spaniol a primit o telegramă de la mareșalul Blanco, în care spune că blocada este ilustrie și că dînsul are munițiuni și provisiuni în abundență. Dânsul spune că corăbiile de comerț intră și ei foarte ușor. Noul guvern, cererile și autoritățile autonomiste funcționează regulat , populațiunea și voluntarii secundează cu vivacitate autoritățile militare în preparativele pentru respingerea inamicului. Atitudinea Spaniolilor la Santiago a contribuit foarte mult ca să împedice pe șeful Calisto Guarcia, ca să se aventureze cu bandele sale de rebeli la un atac dinspre uscat. Se pun mari speranțe în atitudinea șovăitoare a lui Maximo Gomez și a celorlalțî șefi al insurgenților, cari nu prea sunt satisfăcuți de purtarea Statelor Unite. Guvernul spaniol primește telegrame în fiecare zi de la mareșalul Blanco și de la amiralul Cervera, fără nici o dificultate. Părerile bărbaților de Stat «Agenția Fahre» publică părerile câtorva distinși bărbați de Stat asupra situațiunei în urma cursului evenimentelor in Filipine. Ministrul de războii, generalul Correa, declară că căpitanul general a tuturor insulelor Filipine, se va lupta energic până la extrem. Șeful partidului conservator, Silvela, crede că este nevoe a se lua decisiuni extreme pentru ca să se formeze un guvern liberal care să stea la înălțimea situațiunei Vegadc .Amuso a zis că a sosit momentul ca Puterile europene să intervină. Mareșalul Lopez Dominguez crede că este iminentă o intervenție europeană,chiar fără ca Spania să o ceară, deoarece chestiunea Filipicelor interesează întreagă Europă. Atacurile presei Aproape toate ziarele de aci publică articole vehemente, în cari cer ca aceia, cari sunt vinovați că au produs situațiunea actuală, să fie trași la răspundere și dați în judecată. Trebue a se stabili bine responsabilitățile. Cu deosebire e atacat fostul ministru de marină din cauza neglijenței ce a dovedit-o cu ocaziunca pregătirilor pentru războiu.Conferința grupurilor parlamentare Față de evenimentele din Filipine, șefii grupurilor parlamentare, atât din Cameră cât și din Senat, au avut o conferință cu primul ministru Sagasta, care s-a încercat să-i convingă ca să voteze budgetele, declarrându-se Camera în permanență. Intr’aceea sosiră numeroși deputați și senatori. Sagasta luă cuvîntul zicând că poporul spaniol trebue să primească cu bărbăție știrile rele. La încheere făcu un apel călduros cerând sprijinul tuturor partidelor. Șefii conservatorilor, conservatorilor disidenți, carliștilor și republicanilor, adecă toți, au promis concursul lor, cu condițiunea ca guvernul să desfășure cea mai mare energie întru apărarea integrității teritorului spaniol. Carlistul Mella critică sistemul de a tăcea al guvernului și zice, că un popor care are la pasivul săd un Sedan și păstrează tăcerea, nu merită ca să ocupe un loc în istorie. Ministrul președinte Sagasta răspunde că guvernul nu poartă vina evenimentelor din Filipine și nu e responsabil pentru drumul pe care l-a luat amiralul Cervera. Guvernul nu poate face destăinuiri, căci aceasta nu ar fi patriotic. bon Pedro. Vineri, 29 Maiü, Gheorghe Patru se hotărî să'și curme zilele. El se duse în strada Verzișori No. 7, intră într’o magazie și se spânzură de un stâlp. • Un chiriaș din acele case văzând cadavrul, dete de știre secției. Comisarul veni la fața focului și încheie procesul-verbal, iar cadavrul, din ordinul parchetului, fu transportat la morgă. full Yurft Tragicul accident din comuna Barza.Locuitorii din satul Barza, județul Dolj, au fost viu emoționați zilele acestea de un accident mortal. perceptorul de acolo s’a urcat mai deună zî într’o căruță spre a se duce până la Craiova. El își luă ziua bună de la nevasta lui și în momentul când trăsura plecă, căzu jos de pe capră pe o pușcă cu două țevi, pe care o avea jos la picioarele sale. Arma luă atunci foc și glonțul îl lovi în piept, străpungându-i inima. Nenorocitul rămase mort pe loc. Acest tragic accident e foarte mult comentat în satul Barza, unii susținând că a fost ceasul cel reu, iar alții zicând că perceptorul a fost vrăjit și condamnat la moarte prin farmece. Tanni de tren.O mare nenorocire s-a întâmplat pe linia ferată, între stațiile Gilort și Filiaș, din județul Dolj. Pe când venea trenul de la T.Jiu și a trecut de stația Gilort, a călcat pe un individ, tăindu-l în două. Administrația locală a început cercetările, spre a dovedi indentitatea celui omorît. ÎNTÂMPLĂRI Emite tif>i £ aia Strangularea din str. Vergișorî.—Precupețul Gheorghe Călin Patru căzuse de câtva timp într'o melancolie adîncă. Cauza nu se știe și lumea vorbea multe. Unii spuneau că negoțul îi mergea reu de tot, alții că ar fi văzut o femce pe care a iubit-o, dar fără nădejde de a o putea lua de nevastă, sau cel puțin să-i declare dragoste, să’i destăinuiască tot focul care îl consuma. O fi fost una, sau alta, nu se știe destul că Gheorghe Călin Pătru căzuse într’o întristare adîncă și fugind de oameni, trăind singur în gândurile lui.Întunecate, lumea i se părea un mormint, sag»*«« cu care s’a scos insurgenți, cari înaintează spre capitală, având în fața lor 7—8000 de spanioli cari au ordin de a se retrage în Manila, unde să aștepte pe inamic sub apărarea bateriilor fort laturilor. Spaniolii ar avea cele mai mari șanse de victorie dacă n'ar avea la spatele lor, în baie, bastimentele escadrei lui Dewey, cari nu vor ezita a bombarda orașul, spre a coopera la asaltul rebelilor ; și această intervenție a escadrei americane pare că e decisivă. Se pare că odată cu operațiile sale pe locul dintre Cavite și Bacoor, a cărei biserică apărată de un tun a fost tare stricată de o mitralia, generalul Aguinaldo pusese pe insurgenți să atace pe spanioli în provinciile Cavite, Bulacan și Tarlae. In luptele acestea insurgenții ar fi făcut prizonieri aproape 1500 de spanioli, printre care colonelul de infanterie Marge, și ei au luat în același timp 2000 de puști Mauser și patru tunuri Krupp. Această capturare de arme, unite cu provizia de 2000 sau 3000 de puști date de americani, explică cum insurgenții, în cea mai mare parte îmbrăcați cu piei de animale, au putut da spaniolilor lupta din care au eșit învingători și au înconjurat Manila. Când insurgenții se aflau pe țărmul fluviului Zapote, un regiment de indigeni, având în frunte ofițeri spanioli și comandat de colonelul Aguinaldo, vărul șefului insurgenților, a trecut de partea rebelilor, după ce toți ofițerii au fost masacrați, bineînțeles afară de colonelul Aguinaldo. Printre prizonierii spanioli se află, lucru curios, un spaniol anume Farragut, descinzând din marele american care a jucat un rol mare în războiul pentru independența Statelor Unite. Acest fapt se poate asemăna cu rolul jucat la Santiago, în scufundarea vaporului «Merimac» de marinarul american Charlotte, descinzând din eroul de la Vendee, și care azi e prizonierul spaniolilor. Aguinaldo a emanat trei proclamații printre rebeli. Prin anii anunță reîntoarcerea sa ca dictator; prin celel alte două ordonă respectul propietății și amenință cu moartea pe oricine va călca ordinele sale. Una din aceste proclamați începe așa: «Filipini. «Marea națiune nord-americană, iubitoare de libertate, doritoare deci de a libera țara noastră de tiranie și de despotism, ne oferă o dezinteresată protecțiune, considerândune destul de apți spre a ne guverna singuri regiunile noastre. «Spre a merita această protecție, trebue să ne abținem de la orice act de devastare și să respectăm proprietatea nu numai a chinezilor și a indigenilor, dar și a spaniolilor». Amiralul Dewey n’a permis până acum bandelor sălbatice de a lua Manila și a ordonat rebelilor de a nu trece dincolo de fluviul Malale, care se află la 7 mile de oraș. S-au stabilit pe fluviu mai multe canoniere americane, cari au ordin de a bombarda pe rebeli dacă vor încerca să treacă peste acest fluviu, punerea unui butoiaș cu miere în bașca. Războiul pestru Cuba PRIN POȘTĂ — Descrierea luptelor din Filipine Ediția pariziană a ziarului «New York Herald» conține o relație foarte amănunțită a ultimelor evenimente din Filipine, observate de către corespondenții acestui ziar de pe bordul unui vapor al escadrei amiralului Dervey. Această relație pare a confirma că insurgenții, supunându-se generalului Aguinaldo (despre care se spune că e respins de ei) au dat, sub ordinele sale, o serie de lupte sângeroase care au pus Manila într-o situație foarte critică. După povestirea acestui ziar, între 14 și 25 Mai, generalul Aguinaldo a câștigat o serie de avarstagii asupra spaniolilor între Cavile și baia Bacoor, la vestul Manilei. El a reușit a înșira pe cele două țărmuri ale fluviului Zupote trupe de Ilustrația noastră Pentru ca cititorii să -și poată face o idee de ceva să zică o încercare de debarcare din partea americanilor la Cuba, dăm azi o ilustrație reprezintând pe americani în momentul când voesc să debarce la Guantanamo, pe țermurii Cubei. După cum se știe, americanii n’au putut să debarce în acel punct, căci au fost respinși cu perderi mari de către trupele spaniole. JDixi TOTO Tâlhărie In ziua de 28 Marți, pe la orele 10 și jum., 6 indivizi, făcători de rele, au eșit înaintea lui Ioniță Stoica, împărțitor din orașul Bârlad, pe când se întorcea din Berești, în pădurea Tahașan-Voinești-Berești. Au oprit trăsura, l'au torturat teribil, luându-i suma de 150 lei și un palton. In astă primăvară au jefuit hoții încă de 2 ori, tot pe aici, pe alți călători. Sunt niște păduri foarte dese, în cari se ascund foarte mulți făcători de rele. încetului Jouî, pe la orele 5 p. m., a isbucnit un foc în bașca de la prăvălia dlui M. Weintraub, din str. Principală. In bașca se aflau mai multe butoaie cu undelemn și altă marfă depozitată aci. Grație intervenției pompierilor și ajutorului imediat dat de poliție, jocul a putut fi localizat. Proveniența focului se datorește neglijenței unuia din băieți, servitor în prăvălie, care ar fi uitat în bașcă o luni. Lună, 1 (tS. IgțÎc 1899 ____ _____ _ 7* ARESTA UEA Deputatului Dobrescu - Argeș Am vorbit ori despre arestarea deputatului Dobrescu-Argeș, dând în acelaș timp amănuntele pe cari le-am putut culege în primul moment. Pentru astăzi dăm nouă detalii în privința acestei arestări. ” Convorbirea cu d. Niculescu Se știe că acela care a denunțat parchetului pe deputatul Dobrescu-Argeș, ed. Niculescu, fotograful poliției Capitalei. , Eri ne-am dus D d-sa și l’am rugat să ne istorisească această afacere, care a produs o vie emoțiune în publicul din Capitală și din țară. Iată ce ne-a declarat d. fotograf Niculescu : Polițaele 5000 lei înainte de a pleca la Bruxelles, d. Dobrescu-Argeș a luat de la un bancher din Ploești, anume Predinshept suma de 5000 lei, pentru care a dat o poliță iscălită de d-sa și girată da d. Gr. Poenăreanu, fostul d-sale socru, și de d. Iosef Bunescu. Grigorie Poenăreanu, socrul d-lui Dobrescu-Argeș, e mare proprietar și locuește în comuna Poenăreni, județul Muscel. Ceil’alt, d. Iosef Bunescu, e nașul d-lui Dobrescu, om cu o avere foarte mare. D-sa e proprietar de munți și poduri și locuește la Rucar, în județul Dâmbovița. D. Dobrescu-Argeș n’a putut achita polița la timp și atunci bancherul Predinghel a protestat-o, chemând pe d-nii Poenăreanu și Bunescu s’o plătească, deoarece giraseră polița. Falsul Atunci, prin tribunalul de Muscel și Dâmbovița, d-nii Poenăreanu și Bunescu, au înștiințat tribunalul de Prahova că în viața lor n'au girat vre-o poliță și că semnăturile de pa_ polița în chestiune sunt false. Preschimbarea poliței Văzându-se constrâns, d. Dobrescu- Argeș a venit la d-un fotograf Niculescu și i-a cerut 6000 lei, pentru care sumă să’i pue ipotecă moara d-sale din comuna Mușetești. , D. Dobrescu-Argeș, însă, ne-a spus tot d. Niculescu, n’are și nici n’a avut vre-o dată vr’o moară. In afară de asta, d. Dobrescu-Arge și-a mai spus, ne-a declarat d. Niculescu, că a vorbit cu d. Ilaret, ministrul școalelor, să’i cumpere albume în valoare de 6000 lei. Cu asemeni făgădueli, d. Niculescu a semnat o poliță de 5374 lei și dând-o bancherului Prediagher, a retras polița de 5000 tci. Amenințările D. Dobrescu-Argeș n’a plătit însă, la termen nici această poliță și atunci d. Niculescu a început să-l aiasa tntai Gr. Poenăreanu Iosef Bunescu