Universul, iunie 1898 (Anul 16, nr. 139-168)

1898-06-01 / nr. 139

j I Amil XVI—No. 139. /.iarid UNIVERSUL se vin­de in streinătate cu 10 bani exemplarul. Redacția și administrația : str. Bre­­zoianu No. 11. București.—Telefon Ko. 67, Centrala IV. Abonamente ca Premii De la 1 Iunie Cine se va abona, cu începere de la 1 Iunie 1898, la ziarul «Univer­sul» politic, care apare în fie­care zi, dimineața, va primi următoarele premii: Pentru 3 luni lei 5.30 în toată țara In provincie 20 bani mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman ilustrat de 2 volume, precum și ziarul «Universul» literar colorat, pe timp de 3 luni. Pentru 6 iani lei 10.80 în toată țara In provincie 30 bani mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman de 4 volume ilustrat și ziarul «Universul» literar colorat, timp de 6 luni. Pentru un au lei 21.50 în toată țara In provincie 1 lei­ mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE . Un roman ilustrat de 6 volume.— «Universul» literar colorat timp de 1 an, o frumoasă brățară de alumi­nium aurit, un frumos port-obiect de sticlă și metal și o oglindă de mână. Important­e 19 ma­i ale fie­cărei luni, afară de premiile m­ai sus notate, se mai a­­cordă, prin tragere la sorți și în mod gratuit, la toți abonații, alte 3 pre­­mii în obiecte de mare valoare. Aceste obiecte sunt deja expuse în vitrinele palatului «Universului». N. B.—De­oare­ce Universul poli­tic apare și în toate Duminecile, pre­țul abonamentului s’a mai scumpit cu puțin. CALENDAR pe ANUL 1898 Ortodox Duminecă, 31 Maiu. — Ermil și Ermin. Ca solie Duminecă, 12 Iunie.—Claudina. Vrl. soar. 4.16 Ap. soar. 7.43 București, 31 Maiu. Spania In pericol Veștile care ne-au sosit în septuimî­­nia din urmă asupra peripețiilor răz­boiului ispano-american sunt foarte îngrijitoare pentru Spanioli. De un șir de zile nu s-a semna­lat nici un succes de partea trupe­lor ori escadrelor spaniole. Marile speranțe legate de flota amiralului Cervera, de la care se aștepta să înfrângă flotele americane din Atlan­tic și chiar să ia ofensiva, atacând coastele răsăritene ale Statelor­ Unite, toate aceste mari speranțe au căzut în baltă. Escadra comandată de Gervera a reușit în adevăr să străbată ne­su­pe­­rală Oceanul și au­ ajungă la Cuba ; d­ar de îndată ce a intrat în frumoa­sa baie de la Santiago, ea a fost în­chisă acolo de Americani și după că i se vede până acum, nu se simte în stare să se măsoare cu flota duș­mană. In același timp, americanii, ca și cum n’ar fi așteptat de­cât să se a­­sigure de escadra lui Cervera, au în­ceput o acțiune foarte serioasă în contra Cubei. La Santiago s-au dat mai multe lupte, ale căror amănunte se cunosc din depășire coresponden­ților noștri particulari, lupte cari— cu toată deosebirea dintre versiunile spaniole și cele americane—au eșit în dezavantajul spaniolilor. Faptul că americanii au­ debarcat trupe în apropiere de Santiago e hotăr­or în această privință. Dacă spaniolii n’ar fi fost bătuți, america­nii nu puteau­ debarca. De aci înainte lucrurile se vor com­plica. . ’Sijamoii din Cuba nu vor mai fi 5 Bani la toată Willi.. IU....MMggBgI!imilWW<t.SBB atacați pe apă, ci și de pe uscat, de către insurgenții uniți cu trupele a­­mericane. St­râm­tor­ați ast­fel, nenu­­tându-șî reînoi proviziile și munițiile, spaniolii, cu toată bravura lor recu­noscută, nu vor putea ține multă vreme, și frumoasa dar nenorocita insulă va ajunge curând în stăpâni­rea insurgenților și americanilor. Ultima speranță a spaniolilor e escadra de rezervă comandată de a­­miralul Cam­ara, care a plecat de la Cadix. Sosi-va la vreme acea es­cadră? Și putea-va să elibereze pe Cervera din strâmtoare? Asta se va vedea. In același timp, la Filipine, situa­­țiunea spaniolilor s’a înrăutățit în chip foarte grav. Acțiunea insurgenților, care slă­bise aproape cu totul, a reînviat. Sosirea faimosului șef Aguinaldo a pus din nou foc insulei: înarmat și aprovizionat de americani, Aguinaldo a bătut pe spanioli în districtul Ca­vite și o depeșă spunea zilele astea că a cuprins și Manila. Cu un cuvînt, pretutindeni spaniolii sunt puternic încolțiți și aduși la mare strâmtorare. Drept culme a nenorocirilor, în Spania domnește o fierbere foarte mare. Partida republicană se agită energic și amenință regimul actual cu răsturnarea. In starea aceasta de spirit, una ori două înfrângeri suferite de tru­pele spaniole pot ușor pricinui o re­voluți­une. In rezumat, lucrurile stau foarte reu pentru Spania și poate că momen­tul catastrofei nu mai e departe. * * * ‘ • Față cu această situațiune gravă, care interesează pe toată Europa, a început de câte­va zile să se vor­bească din interveniri pentru pace. După părerea celor mai impor­tante ziare europene, după declara­­țiunile diferiților oameni de Stat, Puterile cele mari vor interveni de îndată ce vor avea siguranța că be­ligeranții sunt dispuși să primească mijlocirea. Așa cum merg lucrurile, din partea Spaniei nu poate fi nici o dificultate; ultima lui scăpare e intervenția Pu­terilor. Totul depinde clar de Statele Unite și de pretențiilor lor. Dacă cu adevărat există înțelegere diplomatică între America și Anglia, atunci se pot ivi greutăți. Poate că tocmai din acest mo­ment, al intervenției Puterilor, vor începe «urmările grave pentru Euro­pa ale războiului ispano-american», de care au vorbit contele Goluchow­­sky și alți miniștrii, chiar de la înce­putul războiului. Europa fiind împărțită în mai multe tabere, cine știe ce complicați­uni, se pot ivi și n’ar fi extra­ordinar ca dintr’o intervenție pentru pace să iasă un război. O încercare­­­e debarcare a americanilor in Cuba (Vezi explicația). Pita Spania (Cores, parte a ziarului UNIVERSUL) Madrid, 26 Maiü Situația la Cuba Guvernul spaniol a primit o tele­gramă de la mareșalul Blanco, în care spune că­ blocada este ilustrie și că dînsul are munițiuni și provi­­siuni în abundență. Dânsul spune că corăbiile de comerț intră și ei foarte ușor. Noul guvern, cer­erile și autori­tățile autonomiste funcționează regu­lat , populațiunea și voluntarii se­­cundează cu vivacitate autoritățile militare în preparativele pentru res­pingerea inamicului. Atitudinea Spaniolilor la Santiago a contribuit foarte mult ca să împe­­dice pe șeful Calisto Guarcia, ca să se aventureze cu bandele sale de rebeli la un atac din­spre uscat. Se pun mari speranțe în atitu­dinea șovăitoare a lui Maximo Gomez și a celor­l­alțî șefi al insurgenților, cari nu prea sunt satisfăcuți de pur­tarea Statelor­ Unite. Guvernul spaniol primește tele­grame în fie­care zi de la mareșalul Blanco și de la amiralul Cervera, fără nici o dificultate. Părerile bărbaților de Stat «Agenția Fahre» publică părerile câtor­va distinși bărbați de Stat a­­su­pra situați­unei în urma cursului evenimentelor in Filipine. Ministrul de război­i, generalul Correa, declară că căpitanul general a­ tuturor insu­lelor Filipine, se va lupta energic până la extrem. Șeful partidului con­servator, Silvela, crede că este nevoe a se lua decisiuni extreme pentru ca să se formeze un guvern liberal care să stea la înălțimea situați­unei­ Vega­dc .Amu­so a zis că a sosit momentul ca Puterile europene să intervină. Mareșalul Lopez­­ Dominguez crede că este iminentă o intervenție euro­peană,chiar fără ca Spania să o ceară, de­oare­ce chestiunea Filipicelor in­teresează întreagă Europă. Atacurile presei Aproape toate ziarele de aci pu­blică articole vehemente, în cari cer ca aceia, cari sunt vinovați că au­ produs situațiunea actuală, să fie trași la răspundere și dați în judecată. Trebue a se stabili bine responsa­bilitățile. Cu deosebire e atacat fos­tul ministru de marină din cauza ne­­glijenței ce a dovedit-o cu ocaziu­­nca pregătirilor pentru războiu.­­Conferința grupurilor parla­mentare Față de evenimentele din Filipine, șefii grupurilor parlamentare, atât din Cameră cât și din Senat, au a­­vut o conferință cu primul ministru Sagasta, care s-a încercat să-i con­vingă ca să voteze budgetele, de­­clarrându-se Camera în permanență. Intr’aceea sosiră numeroși deputați și senatori. Sagasta luă cuvîntu­l zi­când că poporul spaniol trebue să primească cu bărbăție știrile rele. La încheere făcu un apel căldu­ros cerând sprijinul tuturor parti­delor. Șefii conservatorilor, conser­vatorilor disidenți, carliștilor și re­publicanilor, adecă toți, au promis concursul lor, cu condițiunea ca gu­vernul să desfășure cea mai mare energie întru apărarea integrității te­­ritorului spaniol. Carlistul Mella cri­tică sistemul de a tăcea al guvernu­lui și zice, că un popor care are la pasivul săd un Sedan și păstrează tăcerea, nu merită ca să ocupe un loc în istorie. Ministrul președinte Sagasta răs­punde că guvernul nu poartă vina evenimentelor din Filipine și nu e responsabil pentru drumul pe care l-a luat amiralul Cervera. Guvernul nu poate face destăinuiri, căci aceasta nu ar fi patriotic. bon Pedro. Vineri, 29 Maiü, Gheorghe Patru se hotărî să'și curme zilele. El se duse în strada Verzișori No. 7, in­tră într’o magazie și se spânzură de un stâlp. • Un chiriaș din acele case văzând cadavrul, dete de știre secției. Co­misarul veni la fața focului și încheie procesul-verbal, iar cadavrul, din ordinul parchetului, fu transportat la morgă. full Yurft Tragicul accident din co­muna Barza.­Locuitorii din sa­tul Barza, județul Dolj, au fost viu emoționați zilele acestea de un acci­dent mortal. perceptorul de acolo s’a urcat mai deună­ zî într’o căruță spre a se duce până la Craiova. El își luă ziua bună de la nevasta lui și în momentul când trăsura plecă, căzu jos de pe capră pe o pușcă cu două țevi, pe care o avea jos la picioarele sale. Arma luă atunci foc și glonțul îl lovi în piept, străpungându-i inima. Nenorocitul rămase mort pe loc. Acest tragic accident e foarte mult comentat în satul Barza, unii susținând că a fost ceasul cel reu, iar alții zicând că perceptorul a fost vrăjit și condamnat la moarte prin farmece. Tanni de tren.­O mare neno­rocire s-a întâmplat pe linia ferată, între stațiile Gilort și Filiaș, din ju­dețul Dolj. Pe când venea trenul de la T.­Jiu și a trecut de stația Gilort, a călcat pe un individ, tăindu-l în două. Administrația locală a început cer­cetările, spre a dovedi indentitatea celui omorît. ÎNTÂMPLĂRI Emit­e tif>i £ aia Strangularea di­n str. Ver­­g­ișorî.—Precupețul Gheorghe Că­lin Patru căzuse de cât­va timp într'o melancolie adîncă. Cauza nu se știe și lumea vorbea multe. Unii spuneau că negoțul îi mergea reu de tot, alții că ar fi văzut o fem­ce pe care a iubit-o, dar fără nădejde de a o pu­tea lua de nevastă, sau cel puțin să-i declare dragoste, să’i destăinuiască tot focul care îl consuma. O fi fost una, sau alta, nu se știe­ destul că Gheorghe Călin Pătru că­zuse într’o întristare adîncă și fugind de oameni, trăind singur în gându­rile lui.Întunecate,­ lumea i se părea un mormint, sag»*«« cu care s’a scos insurgenți, cari înaintează spre capi­tală, având în fața lor 7—8000 de spanioli cari au­ ordin de a se retra­ge în Manila, unde să aștepte pe i­­namic sub apărarea bateriilor fort la­turilor. Spaniolii ar avea cele mai mari șanse de victorie dacă n'ar a­­vea la spatele lor, în baie, bastimen­­tele escadrei lui Dewey, cari nu vor ezita a bombarda orașul, spre a co­opera la asaltul rebelilor ; și această intervenție a escadrei americane pare că e decisivă. Se pare că odată cu operațiile sale pe locul dintre Cavite și Bacoor, a cărei biserică apărată de un tun a fost tare stricată de o mitralia, ge­neralul Aguinaldo pusese pe insur­genți să atace pe spanioli în provin­ciile Cavite, Bulacan și Tarlae. In luptele acestea insurgenții ar fi făcut prizonieri aproape 1500 de spa­nioli, printre care colonelul de infan­terie Marge, și ei au­ luat în același timp 2000 de puști Mauser și patru tunuri Krupp. Această capturare de arme, unite cu provizia de 2000 sau 3000 de puști date de americani, explică cum in­surgenții, în cea mai mare parte îm­brăcați cu piei de animale, au putut da spaniolilor lupta din care au eșit învingători și au înconjurat Manila. Când insurgenții se aflau pe țăr­mul fluviului Zapote, un regiment de indigeni, având în frunte ofițeri spanioli și comandat de colonelul Aguinaldo, vărul șefului insurgenți­lor, a trecut de partea rebelilor, după ce toți ofițerii au fost masacrați, bine­înțeles afară de colonelul Agui­naldo. Printre prizonierii spanioli se află, lucru curios, un spaniol anume Far­ragut, descinzând din marele ame­rican care a jucat un rol mare în războiul pentru independența Sta­­telor­ Unite. Acest fapt se poate asemăna cu rolul jucat la Santiago, în scufunda­rea vaporului «Merimac» de mari­narul american Charlotte, descin­zând din eroul de la Vendee, și care azi e prizonierul spaniolilor. Aguinaldo a emanat trei proclama­ții printre rebeli. Prin anii anunță reîntoarcerea sa ca dictator; prin cele­l­ alte două ordonă respectul pro­­pietății și amenință cu moartea pe ori­cine va călca ordinele sale. Una din aceste proclamați începe așa: «Filipini. «Marea națiune nord-americană, iubitoare de libertate, doritoare deci de a libera țara noastră de tiranie și de despotism, ne oferă o dezin­teresată protecțiune, considerându­­ne destul de apți spre a ne guver­na singuri regiunile noastre. «Spre a merita această protecție, trebue să ne abținem de la ori­ce act de devastare și să respectăm pro­prietatea nu numai a chinezilor și a indigenilor, dar și a spaniolilor». Amiralul Dewey n’a permis până acum bandelor sălbatice de a lua Manila și a ordonat rebelilor de a nu trece dincolo de fluviul Malale, care se află la 7 mile de oraș. S-au­ stabilit pe fluviu mai multe canoniere americane, cari au ordin de a bombarda pe rebeli dacă vor încerca să treacă peste acest fluviu, punerea unui butoiaș cu miere în bașca. Războiul pestru Cuba­ ­ PRIN POȘTĂ — Descrierea luptelor din Filipine Ediția pariziană a ziarului «New­ York­ Herald» conține o relație foarte amănunțită a ultimelor evenimente din Filipine, observate d­e către co­respondenții acestui ziar de pe bordul unui vapor al escadrei amiralului Dervey. Această relație pare a confirma că insurgenții, supunându-se gene­ralului Aguinaldo (despre care se spune că e respins de ei) au dat, sub ordinele sale, o serie de lupte sângeroase care au­ pus Manila în­­tr-o situație foarte critică. După povestirea acestui ziar, între 14 și 25 Mai, generalul Aguinaldo a câștigat o serie de avarstagii asu­pra spaniolilor între Cavile și baia Bacoor, la vestul Manilei. El a reușit a înșira pe cele două țărmuri ale fluviului Zupote trupe de Ilustrația noastră Pentru ca cititorii să -și­ poată face o idee de ce­va să zică o în­cercare de debarcare din partea a­­mericanilor la Cuba, dăm azi o ilus­trație reprezintând pe americani în momentul când voesc să debarce la Guantanamo, pe țermurii Cubei. După cum se știe, americanii n’au putut să debarce în acel punct, căci au fost respinși cu perderi mari de către trupele spaniole. JDixi TOTO Tâlhărie In ziua de 28 Marți, pe la orele 10 și jum., 6 indivizi, făcători de rele, au eșit înaintea lui Ioniță Stoica, îm­­părțitor din orașul Bârlad, pe când se întorcea din Berești, în pădurea­ Tah­așan-Voinești-Berești. Au oprit trăsura, l'au torturat teribil, luându-i suma de 150 lei și un palton. In astă primă­va­ră au jefuit hoții încă de 2 ori, tot pe aici, pe alți călători. Sunt niște păduri foarte dese, în cari se ascund foarte mulți făcători de rele. încetului Jouî, pe la orele 5 p. m., a isbuc­­nit un foc în bașca de la prăvălia d­­lui M. Weintraub, din str. Principală. In bașca se aflau­ mai multe butoaie cu un­delemn și altă marfă depozi­tată aci. Grație intervenției pompie­rilor și ajutorului imediat dat de po­liție, jocul a putut fi localizat. Prove­niența focului se datorește neglijen­­ței unuia din băieți, servitor în prăvă­lie, care ar fi uitat în bașcă o luni.­ Lună, 1 (tS. IgțÎc 1899­ ____ _____ _ 7* ARESTA­ UEA Deputatului Dobrescu - Argeș Am vorbit ori despre arestarea de­putatului Dobrescu-Argeș, dând în acelaș timp amănuntele pe cari le-am putut culege în primul moment. Pen­tru astă­zi dăm nouă detalii în pri­vința acestei arestări. ” Convorbirea cu d. N­iculescu Se știe că acela care a denun­țat­ parchetului pe deputatul Do­brescu-Argeș, e­d. Niculescu, foto­graful poliției Capitalei. , Eri ne-am dus D d-sa și l’am ru­gat să ne istorisească această afacere, care a produs o vie emoțiune în pu­blicul din Capitală și din țară. Iată ce ne-a declarat d. fotograf Niculescu : Polița­ele 5000 lei înainte de a pleca la Bruxelles, d. Dobrescu-Argeș a luat de la un ban­cher din Ploești, anume Predinshept suma de 5000 lei, pentru care a dat o poliță iscălită de d-sa și girată da d. Gr. Poenăreanu, fostul d-sale so­cru, și de d. Iosef Bunescu. Grigorie Poenăreanu, socrul d-lui Dobrescu-Argeș, e mare proprietar și locuește în comuna Poenăreni, județul Muscel. Cei­l’alt, d. Iosef Bunescu, e na­șul d-lui Dobrescu, om cu o avere foarte mare. D-sa e proprietar de munți și po­duri și locuește la Rucar, în județul Dâmbovița. D. Dobrescu-Argeș n’a putut a­­chita polița la timp și atunci ban­cherul Predinghel a protestat-o, che­mând pe d-nii Poenăreanu și Bu­nescu s’o plătească, de­oare­ce gira­seră polița. Falsul Atunci, prin tribunalul de Muscel și Dâmbovița, d-nii Poenăreanu și Bunescu, au înștiințat tribunalul de Prahova că în viața lor n'au girat vre-o poliță și că semnăturile de pa_ polița în chestiune sunt false. Preschimbarea poliței Văzându-se constrâns, d. Dobrescu- Argeș a venit la d-un fotograf Ni­­culescu și i-a cerut 6000 lei, pentru care sumă să’i pue ipotecă moara d-sale din comuna Mușetești. , D. Dobrescu-Argeș, însă, ne-a spus tot d. Niculescu, n’are și nici n’a avut vre-o dată vr’o moară. In afară de asta, d. Dobrescu-Ar­­ge­ ș­i-a mai spus, ne-a declarat d. Niculescu, că a vorbit cu d. Ilaret, ministrul școalelor, să’i cumpere al­bume în valoare de 6000 lei. Cu asemeni făgădueli, d. Nicu­­lescu a semnat o poliță de 5374 lei și dând-o bancherului Predia­­gher, a retras polița de 5000 tci. Amenințările D. Dobrescu-Argeș n’a plătit însă, la termen nici această poliță și atunci d. Niculescu a început să-l aiasa tntai Gr. Poenăreanu Iosef Bunescu

Next