Universul, august 1898 (Anul 16, nr. 200-229)

1898-08-01 / nr. 200

și ginerele ei craii deja la spital. Medicii speră că femeea se va vin­deca după ce­­ i se va estrage glon­­tele din gât. Rănile lui Cristyan sunt grave. Primul glonte i-a atins fruntea, al douilea i-a intrat în pept printre coaste și s’a oprit în plămâni. Starea sa e desperată. O BANDĂ DE HORTE Poliția din Budapesta a descoperit o bandă întreagă de femei, cari se îndeletniceau cu furtul de mătăsării de prin marile magazine din Bu­dapesta și Viena. Iată cum procedau aceste femei, de altmintrelea foarte elegant îmbrăcate: Câte 3-4 «doamne» de soiul acesta, intrau în prăvălie, unde cerea să ii se arate fel de fel de mărfuri. Pe când băiatul din prăvălie era ocupat în altă parte, «doamnele» șterpeleau din marfă și adecă numai mătăsuri, pe cari apoi le pun­eau amanet. Banda aceasta a­­vea întinse ramificațiuni. Dar cum zice proverbul , ulciorul nu merge de multe ori la fântână ; tot așa au pățit și «damele» acestea. Intr’o zi au fost surprinse trei dintre ele într’un mare magazin, tocmai pe când voiau să ascundă niște mătă­suri fine. Poliția, luând afacerea în mână, a descoperit până acum 16 «dame», sau mai bine zis «d-șoare», de­oare­ce vîrsta lor diferă între 1i—21 de ani. Vr’o 15—10 prăvălii mari au fost în chipul acesta furate. In acelaș timp și poliția din Viena a pus mâna pe mai multe «domnișoare», la domiciliul cărora s'a găsit marfă furată în va­loare de peste 5000 de fiorini. Cer­cetările continuă. Habs.­ ­.infill UNIVERSUL se vin­de în străinătate cu 10 bani exemplarul. Redacția și administrația : str. Bre­­xoiant No.­­41. București.—Telefon No. 67. Centrala IV. CALENDAR pe ANUL 1398 Ortodox Vineri, 31 Iulie.— Sf. Evdochie. Catolic Vineri, 12 August.—Clara, f­es. soar. 5.01 Ap. soar. 7.08 București, 31 Iulie. Programele Mare chestiune a organizării învă­­țămîn­tului secundar a fost rezolvată, pentru o bună bucată de vreme, în sesiunea trecuta a Parlamentului. Operă comună a tuturor guvernelor cari au­ avut oare­care viață, în pe­­rioda de la 1870 și până astă­zi, re­forma a fost primită bine de toată lumea noastră politică ; dacă s'au făcut pe ici pe calea oare­care re­zerve, ele privesc chestiuni de a­­mănunt. Punem înainte împrejurarea a­­ceasta, pentru că are o însemnătate nemăsurată. De obicei, reformele mari, cu a­­dîncă înrîurire socialei, se fac în con­tra unei opozițiuni înverșunate, pen­tru că ating o sumă de interese, de idei învechite, de credinți cari se apără cu disperare. Din pricina asta, reformele, chiar d­upă ce­ au izbutit să ia ființa de lege, sufer enorm de molt în aplicare, fiind rea înțelese și întâmpinând o rezistență surdă și încăpățînată la fie­care pas în apli­carea lor. Greutățile acestea sunt ales de mari și așa de mult scad ele din valoarea chiar a celor mai mari și mai salutare reforme, în cât e un noroc extra­ordinar când o reformă se face cu consimțim în rol general. Norocul acesta l-a avut reforma învățămîntulu­i secundar, și mai ales fiind­că e vorba de un lucru așa de delicat și mare cum e direcțiunea unu­i lung șir de generațiunî, treime să­ î prețuim cum se cuvine și să ne folosim de dînsul cât mai mult, ca de un noroc din cale-afară rar. * * * Pentru atingerea acestui scop a rămas de făcut tocmai partea cea mai însemnată: alcătuirea progra­mului. Aci e greutatea cea mare ; de la acest punct depinde în cea mai mare parte ca reforma să dea ori nu roa­dele ce așteptăm de la dansa. Un mod bun de recrutare a cor­pului didactic, o bună întreținere a șchaielor, o chibzuită disciplină — toate astea sunt folositoare ’și con­­cură la ajungerea scopului urmărit; de la alcătuirea programelor însă de­pinde în primul loc ca copiii să iasă oameni întregi, folositori și lor și societaței, ori niște zăpăciți. Ministerul instrucțiunii a însărci­nat cu această grea parte a reformei o mare comisiune, compusă din nu­mai puțin de cât nouă­zeci și doui de membri ai corpului didactic. Comisiunea aceasta, după câte­va ședințe în cari s’au discutat și hotă­­rît dispozițiuni generale, s’a împăr­țit în sub-comisiuni, pe studii. După știrile comunicate presei de către minister, aceste sub-comisiuni își ur­­­­mează cu activitate lucrările și e pro­­­­babil ca la toamnă programele să fie gata. Avem toată nădejdea, firește, că marea comisiune numită de minister va alcătui programele în modul cel mai chibzuit, ținând seamă și de ne­voile societății și de puterile copiilor. Cu toate astea, cerem ca progra­mele analitice să fie publicate mai înainte de a se decreta, spre a se lăsa destulă vreme discuțiunea pu­blice. Chestiunea e prea importantă pen­tru ca rezolvarea ei să fie lăsată în mod exclusiv membrilor comisiunii și funcționarilor ministerului, ori­cât de neîndoelnică ar fi competința a­­cestora. Oamenilor celor mai competenți li se poate întâmpla să scape din ve­dere unele lucruri. Și apoi, chiar când lucrarea comi­­siunii și a ministerului ar fi perfectă, o discruțiune asupra alcătuirei pro­gramelor lui poate strica. Dimpotri­vă, ea va folosi cu afet mai mult, cu cât va fi mai largă, căci va lumina pe părinți și chiar pe profesori. Repetăm ceea ce­ am spus la înce­put: reforma învățămîntului a avut norocul să fie bine primită de toată lumea, fără să întîmpine opozițiunea înverșunată pe care o înfilnesc de o­­bicei­ reformele mari și adânci. No­rocul acesta ia extra­ordinar. Să profităm de el și să facem lu­cru cum se cade până la capăt. Ar fi și păcat dacă, în împrejurări așa de favorabile, s’ar face o operă schiloadă. Generațiunile viitoare nu ne-ar­er­­ta o asemenea greșeală. Din Austro-Ungaria (Coresp­ part. a ziarului UNIVERSUL) Viena, 27 Iulie. Situația politică. Conferințele între miniștrii­­ austriaci și cei unguri, n’au ajuns la nici un rezultat, nu s’art putut înțelege asu­pra punctelor de stabilit cu privire la încheerea pactul dualistic între Austria și Ungaria. Punctul de gravitate al situației se află acum la Ischl, unde și-a sta­bilit împăratul Francisc Iosif reșe­dința de vară. Ministrul de externe al Austro- Ungariei, contele Gonuehov­sky, se află acum acolo pentru a con­feri cu împăratul asupra situațiunei. Ziarele germane impută contelui Thun că voește să îederaliseze Aus­tria, ca ast­fel slavii să aibă prepon­derență în toate afacerile. O DRAMĂ FAMILIARĂ O dramă sângeroasă s’a întâmplat la Budapesta. Un brav muncitor a săvârșit un atentat cu revolverul a­­supra soției sale, care ducea o viață imorală și apoi a încercat a se sinu­cide și el, trăgându-și done gloanțe de revolver. Femeea a fost rănită u­­șor, soțul ei însă a fost rănit de moarte. Asupra acestei drame sângeroase, care a emoționat pe toți, aflu urmă­toarele amănunte : Căsătorie nefericita Acum cinci ani calfa de brutar Kristyan Iănos s-a căsătorit cu fata Margareta Lelkes, în vîrsta de 15 ani. Soțul împărțea tot ce câștiga cu soția sa și timpul liber îl petre­cea cu ea împreună. Căsătoria a­­ceasta fericită a fost bine­cuvîntată cu doui copii, și Kristyan, deși era om sărac, cu toate­ acestea se simțea fericit. In timpul din urma însă soția sa începu să favoriseze­ pe amicii ’ băr­batului ei, care târziu de tot observă aceasta. El ceru lămuriri de la soția sa, care însă ’1 luă în rîs și se jură că e nevinovată. Soțul fu mulțumit de aceste declarațiuni. Despărțirea într’o zi însă Kristyan se convinse că amicii și vecinii sei aveau drep­tate. El însuși se asigură că soția sa, când el lucra noaptea în atelier, ’și petrecea timpul cu alți bărbați, ba chiar nici nu venea noaptea a­­casă. Soțul trădat, trase la răspun­dere pe necredincioasa sa soție, care -și mărturisi vina. Amărît, părăsi do­miciliul conjugal, lăsând copiii ne­vestei sale. Reîntoarcerea Un an și mai bine trăi Kristyan departe de soția sa, lucrând la“un brutar bogat, care era foarte mul­țumit de dânsul. Geli folosea lui însă viața fără soția sa, pe care o adora, cu­ toată vina ei ? El se hotărî să o caute și să ducă și mai departe casă cu dânsa. Se întâlni cu­ ea, o rugă de mai multe ori ca să trăiască împreună, dar ea îl respinse cu dispreț. Atâta însă îi promise că va­­ duce o viață cuviincioasă și pentru acest scop zi­cea că voește să ocupe postul de ca­sieriță. Lucrul râmase numai la pro­misiune, de­oare­ce ușuratica femee nu se ținu de vorbă și-și continuă viața destrăbălată. Amenințări Kristyan văzând că cu binele nu poate să o scoată la cale cu soția sa, recurse la amenințări. El îi spu­­se că o va omorî și apoi că se va sinucide. Femeea însă nu-l crezu și-l respinse din nou. I’numil asasinatului Stăpânul lui Kristyan și amicii sei observară de vr’o două săptămâ­ni, tristețea și melancolia lui Kristyan. Acesta devenise nervos la culme, mai cu seamă când auzi că soția sa petrecuse într’o cafenea de noapte cu un bărbat, ba chiar mersese până acolo în­cât plăti cheful punându’și amanet verigheta de cununie. Exasperat la culme încă și prin faptul că un copil al său era bolnav se hotărî să pună napăt acestei stări insuportabile. Atentat și sinucidere Nefericitul soț, își cumpără un re­volver și, pretextând o afacere în o­­raș, plecă la locuința soacrei sale, unde se afla și soția sa, pe care nu o învrednici cu nici o privire. El se duse la patul copilului, pe care’l să­rută și’l desmerdă. Trimise apoi pe copila lui să cumpere bomboane. Cu ea plecă și soacră-sa, îndată ce plecară scoase repede un revolver din buzu­nar și trase un foc asupra soției sale, care era cu spatele către dânsul. Ea dese un țipet, fiind rănită la gât și fugi afară, unde povesti vecinilor atentatul. Aceștia, auzind încă trei focuri de revolver, alergară în grabă în cameră, unde aflară pe Kristyan întins și fără cunoștință, pe o ban­că lângă patul copilului, care țipa speriat. Capul lui Crist­yan zăcea pe pat și din pieptul seu curgea un șiroiu de sânge. Când soacra și copila se întoarseră de la cofetărie, văzură înaintea ca­sei lor o mulțime de oameni. Bătrâna leșină și când își veni în fire, fiica Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMÂNE) Gologani falși Se mai înțelege ca cine­va să fa­brice la bancnote englezești sau ro­mânești, fie și piese de aur sau de argint, dar, ca­ să te apuci să fabrici la monede de aramă, asta e nebunie curată. Prin piață s’a găsit circulând piese de câte 10 bani false ;­­publicul se servește de ele, de­oare­ce nu se prea dă atențiunea monedelor de aramă. Un anume Tașula Ion, minor, de profesie covrigar, ședea într-un colț al bulevardului Elisabeta, desfăcân­­du-și covrigii. Se știe că la aseme­nea oameni se găsesc mărunțișuri, mai cu seamă gologani, de­oare­ce marfa lor nu se desface de­cât pe piese de 5 sau 10 bani. De câte ori Tașula nu o fi primit la gologani falși și i-o fi restituit fără ca nimeni să observe falsitatea lor. Tașula Ioan a avut însă nenorocirea de a întâlni în calea sa un om cunoscător în ale metalurgiei și a pățit-o. Iată cum : Un domn Roth, de profesie me­canic, având trebuință de mărunți­șuri, trimese pe servitorul seu Kohn să schimbe o piesă de 2 lei. Kohn aleargă la covrigarul de vis-a-vis. Acesta ’î dă în schimb 1 leu în ar­gint, și 10 gologani. D. Roth observă că 4 din gologani nu sunt adevărați. Atunci se duce în persoană și mai schimbă un franc tot la același co­vrigar. I se dă o băncuță de 50 ba­ni, 3 gologani buni și doui falși. Cazul se denunță secției. Tașula ie luat la cercetare, i se face perche­ziție în pungă și i se găsește mai mulți bani falși. De unde i-a luat, ou­blie să spue. Probabil, zicea dînsul, de la mușterii. Piesele bănuite se trimit la labo­­ratoriul de chimie și se constată că nu conțin almagamul reglementar. Tașula Ianoș e trimis înaintea ju­­decăței corecționale, nu ca falsificator de monede, ci pentru punerea în circulație cu bună știință de monede false (art. 113 din condica penală). Când afacerea a venit la tribunal, inculpatul se văicărea zicând că el nu știe cari monede, sunt bune și cari sunt false. Tribunalul a condamnat pe incul­pat la 3 luni de zile închisoare. In urma apelului ce s’a făcut, a­­facerea a venit înaintea secției de vacanța a curț­ei de apel din Bucu­rești. Inculpatul era apărat de d. avo­cat I. Brătescu. D. apărătoc a căutat să arate că clientul sau n’a avut cunoștință că banii simt falși și că nu se dove­dește din nimic că a avut această cunoștință. Curtea a respins apelul. Condamnatul va trebui să -și în­ceapă pedeapsa de la respingerea ape­lului. Dacă se mulțumea cu hotărî­­rea tribunalului, nu mai avea de fă­cut de­cât o lună, căci trecuseră deja aproape done luni de când s’a pro­nunțat hotărîrea tribuonUdulul pus inculpatului în cunoștpt­ â apro Înta împrejurare, dar totuși el a­­ ținut să facă apel pentru a protesta de ino­­cența lui.• * * Afacer’cn Zapgon Moștenitorii lui Vanghelie Zopp­ urmau să fie puși în posesia de fapt a averei acestuia. Doui din moște­nitori însă, frații Ion și Apostol, Mesei, au făcut la tribunal o contes­­­­lațiune și o cerere de sequestra ju­diciar, pe motiv că ei au introdus o acțiune în anularea unei transact­ioni în virtutea căreia toți moștenitorii,­ pentru o mai bună reușită a pro­­­cesului lor cu Statul elen și Statul­ român, renunțată de a-și contesta­ reciproc calitatea lor de moștenitori, la succesiunea lui Vanghele Zappa.­ Prin această contestație, frații Mesei­ caută să depărteze de la beneficiul succesiunii pe frații Ghristu și Apos­, tot Zappa, cari sunt mai departe în grad de rudenie. Alaltă­ erî era să se discute aceste chestiuni înaintea secției de vacanță a tribunalului Ilfov, dar s’­a amânat din cauza unui viciu de procedurii. Călătoria împeratoria Germanie! Călătoria împăratului Wilhelm II în Orient, după cum se știe, a fost fixată în acest mod. El va pleca la 1 Octombrie din­ Veneția și se va duce la Constanti­­nopol să viziteze pe Sultan. De acolo se va duce la Constanța, București și Sinaia, ca să viziteze pe regele Ca­rol, apoi ce va reîntoarce în Constan­­tinopol, unde se va îmbarca pentru Haifa, în Asia mică. De la acest punct se va duce la Ierusalim și de acolo se va duce în Egipt și va fi timp de zece zile oaspetele Kedivului.­ Se afirmă că Wilhelm II va fi în­soțit de numeroși demnitari ai bi­­sericei protestante, nu numai ai Ger­maniei, dar și din Belgia, Austria­ și Elveția. • Acest fapt supără însă mult pe si­nele ziare, și mai ales pe «Reichs­wehr» din Viena, care zice că a­­ceastă expediție are aerul unei cru­ciade și întreabă dacă suveranul­ german se va duce la Ierusalim în același chip ca și Barbarosa și God­­defroy de Bouillon. Ia substanță,, ziarul conservator vienez se teme d­ă Wilhelm II vrea să stabilească un protectorat asupra Pământului sfânt. «Reichswehr» adaugă că protec­toratul s-ar cuveni asupra împăratu­lui Francisc Iosef, care e protecto­rul natural al credincioșilor din Pa*­miniuil Sfânt. Pregătirile la Constantinopol Activitatea la Yildiz, pentru ame­najarea apartamentelor destinate ca să găzduiască pe împăratul Wilhelm,o crește pe fie­care zi.­­ Lăzi enorme sosesc din Europa, de două trei ori pe săptămână. Cheltuelile sunt destul de mari,­ așa că departamentul listei civile ai suspendat de o lună plata tuturori lefurilor personalului palatului. . A început deja a se pronunța în colonia germană un puternic curent în contra acestei călătorii, din cauză, că cercurile comerciale germane re­­­simt urmările acestei supărări a tur­cilor. îngrijorarea Tezaurului e așa, că­ se vorbește de a se contracta un nou împrumut de 35000 lire turce­ști, care ar fi garantat prin obiec­tele cari au rămas disponibile de la Bazarul de Caritate. In acest scop Banca otomană va fi autorizată de­ a emite o loterie, ale cărei câștiguri­ ar fi ceea ce a rămas di­n obictele de la Bazarul de Caritate. Ambasadorul Germaniei, d. baron Marcshall, în acest moment în con­cediu la Berlin, e așteptat la sfârși­tul acestei luni. El va aduce cu el ultimele instrucțiuni ale împăratului­ Wilhelm, cu privire la călătoria sa.­­ Cadavre omenești din pă­durea Măgura-Gh­ergansi In pădurea Măgura-Ghergani, din județul Bacău, s’au găsit niște ră­mășițe din cadavrele a doui oameni. Lângă acele rămășițe s’a găsit și o pălărie, în care sa putea descifra fir­ma magazinului Brezeanu din Ca­pitală. Din cercetările făcute în pripă, se crede că acele cadavre sunt a doua escursioniști, cari, rătăcind prin pă­i dure, au fost sfâșiați de porci săl­­­bateci. Parchetul din Bacău continuă ost ancheta.

Next