Universul, august 1898 (Anul 16, nr. 200-229)
1898-08-01 / nr. 200
și ginerele ei craii deja la spital. Medicii speră că femeea se va vindeca după ce i se va estrage glontele din gât. Rănile lui Cristyan sunt grave. Primul glonte i-a atins fruntea, al douilea i-a intrat în pept printre coaste și s’a oprit în plămâni. Starea sa e desperată. O BANDĂ DE HORTE Poliția din Budapesta a descoperit o bandă întreagă de femei, cari se îndeletniceau cu furtul de mătăsării de prin marile magazine din Budapesta și Viena. Iată cum procedau aceste femei, de altmintrelea foarte elegant îmbrăcate: Câte 3-4 «doamne» de soiul acesta, intrau în prăvălie, unde cerea să ii se arate fel de fel de mărfuri. Pe când băiatul din prăvălie era ocupat în altă parte, «doamnele» șterpeleau din marfă și adecă numai mătăsuri, pe cari apoi le puneau amanet. Banda aceasta avea întinse ramificațiuni. Dar cum zice proverbul , ulciorul nu merge de multe ori la fântână ; tot așa au pățit și «damele» acestea. Intr’o zi au fost surprinse trei dintre ele într’un mare magazin, tocmai pe când voiau să ascundă niște mătăsuri fine. Poliția, luând afacerea în mână, a descoperit până acum 16 «dame», sau mai bine zis «d-șoare», deoarece vîrsta lor diferă între 1i—21 de ani. Vr’o 15—10 prăvălii mari au fost în chipul acesta furate. In acelaș timp și poliția din Viena a pus mâna pe mai multe «domnișoare», la domiciliul cărora s'a găsit marfă furată în valoare de peste 5000 de fiorini. Cercetările continuă. Habs. .infill UNIVERSUL se vinde în străinătate cu 10 bani exemplarul. Redacția și administrația : str. Brexoiant No.41. București.—Telefon No. 67. Centrala IV. CALENDAR pe ANUL 1398 Ortodox Vineri, 31 Iulie.— Sf. Evdochie. Catolic Vineri, 12 August.—Clara, fes. soar. 5.01 Ap. soar. 7.08 București, 31 Iulie. Programele Mare chestiune a organizării învățămîntului secundar a fost rezolvată, pentru o bună bucată de vreme, în sesiunea trecuta a Parlamentului. Operă comună a tuturor guvernelor cari au avut oarecare viață, în perioda de la 1870 și până astăzi, reforma a fost primită bine de toată lumea noastră politică ; dacă s'au făcut pe ici pe calea oarecare rezerve, ele privesc chestiuni de amănunt. Punem înainte împrejurarea aceasta, pentru că are o însemnătate nemăsurată. De obicei, reformele mari, cu adîncă înrîurire socialei, se fac în contra unei opozițiuni înverșunate, pentru că ating o sumă de interese, de idei învechite, de credinți cari se apără cu disperare. Din pricina asta, reformele, chiar după ce au izbutit să ia ființa de lege, sufer enorm de molt în aplicare, fiind rea înțelese și întâmpinând o rezistență surdă și încăpățînată la fiecare pas în aplicarea lor. Greutățile acestea sunt ales de mari și așa de mult scad ele din valoarea chiar a celor mai mari și mai salutare reforme, în cât e un noroc extraordinar când o reformă se face cu consimțim în rol general. Norocul acesta l-a avut reforma învățămîntului secundar, și mai ales fiindcă e vorba de un lucru așa de delicat și mare cum e direcțiunea unui lung șir de generațiunî, treime să î prețuim cum se cuvine și să ne folosim de dînsul cât mai mult, ca de un noroc din cale-afară rar. * * * Pentru atingerea acestui scop a rămas de făcut tocmai partea cea mai însemnată: alcătuirea programului. Aci e greutatea cea mare ; de la acest punct depinde în cea mai mare parte ca reforma să dea ori nu roadele ce așteptăm de la dansa. Un mod bun de recrutare a corpului didactic, o bună întreținere a șchaielor, o chibzuită disciplină — toate astea sunt folositoare ’și concură la ajungerea scopului urmărit; de la alcătuirea programelor însă depinde în primul loc ca copiii să iasă oameni întregi, folositori și lor și societaței, ori niște zăpăciți. Ministerul instrucțiunii a însărcinat cu această grea parte a reformei o mare comisiune, compusă din numai puțin de cât nouăzeci și doui de membri ai corpului didactic. Comisiunea aceasta, după câteva ședințe în cari s’au discutat și hotărît dispozițiuni generale, s’a împărțit în sub-comisiuni, pe studii. După știrile comunicate presei de către minister, aceste sub-comisiuni își urmează cu activitate lucrările și e probabil ca la toamnă programele să fie gata. Avem toată nădejdea, firește, că marea comisiune numită de minister va alcătui programele în modul cel mai chibzuit, ținând seamă și de nevoile societății și de puterile copiilor. Cu toate astea, cerem ca programele analitice să fie publicate mai înainte de a se decreta, spre a se lăsa destulă vreme discuțiunea publice. Chestiunea e prea importantă pentru ca rezolvarea ei să fie lăsată în mod exclusiv membrilor comisiunii și funcționarilor ministerului, oricât de neîndoelnică ar fi competința acestora. Oamenilor celor mai competenți li se poate întâmpla să scape din vedere unele lucruri. Și apoi, chiar când lucrarea comisiunii și a ministerului ar fi perfectă, o discruțiune asupra alcătuirei programelor lui poate strica. Dimpotrivă, ea va folosi cu afet mai mult, cu cât va fi mai largă, căci va lumina pe părinți și chiar pe profesori. Repetăm ceea ce am spus la început: reforma învățămîntului a avut norocul să fie bine primită de toată lumea, fără să întîmpine opozițiunea înverșunată pe care o înfilnesc de obicei reformele mari și adânci. Norocul acesta ia extraordinar. Să profităm de el și să facem lucru cum se cade până la capăt. Ar fi și păcat dacă, în împrejurări așa de favorabile, s’ar face o operă schiloadă. Generațiunile viitoare nu ne-arerta o asemenea greșeală. Din Austro-Ungaria (Coresp part. a ziarului UNIVERSUL) Viena, 27 Iulie. Situația politică. Conferințele între miniștrii austriaci și cei unguri, n’au ajuns la nici un rezultat, nu s’art putut înțelege asupra punctelor de stabilit cu privire la încheerea pactul dualistic între Austria și Ungaria. Punctul de gravitate al situației se află acum la Ischl, unde și-a stabilit împăratul Francisc Iosif reședința de vară. Ministrul de externe al Austro- Ungariei, contele Gonuehovsky, se află acum acolo pentru a conferi cu împăratul asupra situațiunei. Ziarele germane impută contelui Thun că voește să îederaliseze Austria, ca astfel slavii să aibă preponderență în toate afacerile. O DRAMĂ FAMILIARĂ O dramă sângeroasă s’a întâmplat la Budapesta. Un brav muncitor a săvârșit un atentat cu revolverul asupra soției sale, care ducea o viață imorală și apoi a încercat a se sinucide și el, trăgându-și done gloanțe de revolver. Femeea a fost rănită ușor, soțul ei însă a fost rănit de moarte. Asupra acestei drame sângeroase, care a emoționat pe toți, aflu următoarele amănunte : Căsătorie nefericita Acum cinci ani calfa de brutar Kristyan Iănos s-a căsătorit cu fata Margareta Lelkes, în vîrsta de 15 ani. Soțul împărțea tot ce câștiga cu soția sa și timpul liber îl petrecea cu ea împreună. Căsătoria aceasta fericită a fost binecuvîntată cu doui copii, și Kristyan, deși era om sărac, cu toate acestea se simțea fericit. In timpul din urma însă soția sa începu să favoriseze pe amicii ’ bărbatului ei, care târziu de tot observă aceasta. El ceru lămuriri de la soția sa, care însă ’1 luă în rîs și se jură că e nevinovată. Soțul fu mulțumit de aceste declarațiuni. Despărțirea într’o zi însă Kristyan se convinse că amicii și vecinii sei aveau dreptate. El însuși se asigură că soția sa, când el lucra noaptea în atelier, ’și petrecea timpul cu alți bărbați, ba chiar nici nu venea noaptea acasă. Soțul trădat, trase la răspundere pe necredincioasa sa soție, care -și mărturisi vina. Amărît, părăsi domiciliul conjugal, lăsând copiii nevestei sale. Reîntoarcerea Un an și mai bine trăi Kristyan departe de soția sa, lucrând la“un brutar bogat, care era foarte mulțumit de dânsul. Geli folosea lui însă viața fără soția sa, pe care o adora, cu toată vina ei ? El se hotărî să o caute și să ducă și mai departe casă cu dânsa. Se întâlni cu ea, o rugă de mai multe ori ca să trăiască împreună, dar ea îl respinse cu dispreț. Atâta însă îi promise că va duce o viață cuviincioasă și pentru acest scop zicea că voește să ocupe postul de casieriță. Lucrul râmase numai la promisiune, deoarece ușuratica femee nu se ținu de vorbă și-și continuă viața destrăbălată. Amenințări Kristyan văzând că cu binele nu poate să o scoată la cale cu soția sa, recurse la amenințări. El îi spuse că o va omorî și apoi că se va sinucide. Femeea însă nu-l crezu și-l respinse din nou. I’numil asasinatului Stăpânul lui Kristyan și amicii sei observară de vr’o două săptămâni, tristețea și melancolia lui Kristyan. Acesta devenise nervos la culme, mai cu seamă când auzi că soția sa petrecuse într’o cafenea de noapte cu un bărbat, ba chiar mersese până acolo încât plăti cheful punându’și amanet verigheta de cununie. Exasperat la culme încă și prin faptul că un copil al său era bolnav se hotărî să pună napăt acestei stări insuportabile. Atentat și sinucidere Nefericitul soț, își cumpără un revolver și, pretextând o afacere în oraș, plecă la locuința soacrei sale, unde se afla și soția sa, pe care nu o învrednici cu nici o privire. El se duse la patul copilului, pe care’l sărută și’l desmerdă. Trimise apoi pe copila lui să cumpere bomboane. Cu ea plecă și soacră-sa, îndată ce plecară scoase repede un revolver din buzunar și trase un foc asupra soției sale, care era cu spatele către dânsul. Ea dese un țipet, fiind rănită la gât și fugi afară, unde povesti vecinilor atentatul. Aceștia, auzind încă trei focuri de revolver, alergară în grabă în cameră, unde aflară pe Kristyan întins și fără cunoștință, pe o bancă lângă patul copilului, care țipa speriat. Capul lui Cristyan zăcea pe pat și din pieptul seu curgea un șiroiu de sânge. Când soacra și copila se întoarseră de la cofetărie, văzură înaintea casei lor o mulțime de oameni. Bătrâna leșină și când își veni în fire, fiica Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMÂNE) Gologani falși Se mai înțelege ca cineva să fabrice la bancnote englezești sau românești, fie și piese de aur sau de argint, dar, ca să te apuci să fabrici la monede de aramă, asta e nebunie curată. Prin piață s’a găsit circulând piese de câte 10 bani false ;publicul se servește de ele, deoarece nu se prea dă atențiunea monedelor de aramă. Un anume Tașula Ion, minor, de profesie covrigar, ședea într-un colț al bulevardului Elisabeta, desfăcându-și covrigii. Se știe că la asemenea oameni se găsesc mărunțișuri, mai cu seamă gologani, deoarece marfa lor nu se desface decât pe piese de 5 sau 10 bani. De câte ori Tașula nu o fi primit la gologani falși și i-o fi restituit fără ca nimeni să observe falsitatea lor. Tașula Ioan a avut însă nenorocirea de a întâlni în calea sa un om cunoscător în ale metalurgiei și a pățit-o. Iată cum : Un domn Roth, de profesie mecanic, având trebuință de mărunțișuri, trimese pe servitorul seu Kohn să schimbe o piesă de 2 lei. Kohn aleargă la covrigarul de vis-a-vis. Acesta ’î dă în schimb 1 leu în argint, și 10 gologani. D. Roth observă că 4 din gologani nu sunt adevărați. Atunci se duce în persoană și mai schimbă un franc tot la același covrigar. I se dă o băncuță de 50 bani, 3 gologani buni și doui falși. Cazul se denunță secției. Tașula ie luat la cercetare, i se face percheziție în pungă și i se găsește mai mulți bani falși. De unde i-a luat, oublie să spue. Probabil, zicea dînsul, de la mușterii. Piesele bănuite se trimit la laboratoriul de chimie și se constată că nu conțin almagamul reglementar. Tașula Ianoș e trimis înaintea judecăței corecționale, nu ca falsificator de monede, ci pentru punerea în circulație cu bună știință de monede false (art. 113 din condica penală). Când afacerea a venit la tribunal, inculpatul se văicărea zicând că el nu știe cari monede, sunt bune și cari sunt false. Tribunalul a condamnat pe inculpat la 3 luni de zile închisoare. In urma apelului ce s’a făcut, afacerea a venit înaintea secției de vacanța a curței de apel din București. Inculpatul era apărat de d. avocat I. Brătescu. D. apărătoc a căutat să arate că clientul sau n’a avut cunoștință că banii simt falși și că nu se dovedește din nimic că a avut această cunoștință. Curtea a respins apelul. Condamnatul va trebui să -și înceapă pedeapsa de la respingerea apelului. Dacă se mulțumea cu hotărîrea tribunalului, nu mai avea de făcut decât o lună, căci trecuseră deja aproape done luni de când s’a pronunțat hotărîrea tribuonUdulul pus inculpatului în cunoștpt â apro Înta împrejurare, dar totuși el a ținut să facă apel pentru a protesta de inocența lui.• * * Afacer’cn Zapgon Moștenitorii lui Vanghelie Zopp urmau să fie puși în posesia de fapt a averei acestuia. Doui din moștenitori însă, frații Ion și Apostol, Mesei, au făcut la tribunal o conteslațiune și o cerere de sequestra judiciar, pe motiv că ei au introdus o acțiune în anularea unei transactioni în virtutea căreia toți moștenitorii, pentru o mai bună reușită a procesului lor cu Statul elen și Statul român, renunțată de a-și contesta reciproc calitatea lor de moștenitori, la succesiunea lui Vanghele Zappa. Prin această contestație, frații Mesei caută să depărteze de la beneficiul succesiunii pe frații Ghristu și Apos, tot Zappa, cari sunt mai departe în grad de rudenie. Alaltă erî era să se discute aceste chestiuni înaintea secției de vacanță a tribunalului Ilfov, dar s’a amânat din cauza unui viciu de procedurii. Călătoria împeratoria Germanie! Călătoria împăratului Wilhelm II în Orient, după cum se știe, a fost fixată în acest mod. El va pleca la 1 Octombrie din Veneția și se va duce la Constantinopol să viziteze pe Sultan. De acolo se va duce la Constanța, București și Sinaia, ca să viziteze pe regele Carol, apoi ce va reîntoarce în Constantinopol, unde se va îmbarca pentru Haifa, în Asia mică. De la acest punct se va duce la Ierusalim și de acolo se va duce în Egipt și va fi timp de zece zile oaspetele Kedivului. Se afirmă că Wilhelm II va fi însoțit de numeroși demnitari ai bisericei protestante, nu numai ai Germaniei, dar și din Belgia, Austria și Elveția. • Acest fapt supără însă mult pe sinele ziare, și mai ales pe «Reichswehr» din Viena, care zice că această expediție are aerul unei cruciade și întreabă dacă suveranul german se va duce la Ierusalim în același chip ca și Barbarosa și Goddefroy de Bouillon. Ia substanță,, ziarul conservator vienez se teme dă Wilhelm II vrea să stabilească un protectorat asupra Pământului sfânt. «Reichswehr» adaugă că protectoratul s-ar cuveni asupra împăratului Francisc Iosef, care e protectorul natural al credincioșilor din Pa*miniuil Sfânt. Pregătirile la Constantinopol Activitatea la Yildiz, pentru amenajarea apartamentelor destinate ca să găzduiască pe împăratul Wilhelm,o crește pe fiecare zi. Lăzi enorme sosesc din Europa, de două trei ori pe săptămână. Cheltuelile sunt destul de mari, așa că departamentul listei civile ai suspendat de o lună plata tuturori lefurilor personalului palatului. . A început deja a se pronunța în colonia germană un puternic curent în contra acestei călătorii, din cauză, că cercurile comerciale germane resimt urmările acestei supărări a turcilor. îngrijorarea Tezaurului e așa, că se vorbește de a se contracta un nou împrumut de 35000 lire turcești, care ar fi garantat prin obiectele cari au rămas disponibile de la Bazarul de Caritate. In acest scop Banca otomană va fi autorizată de a emite o loterie, ale cărei câștiguri ar fi ceea ce a rămas din obictele de la Bazarul de Caritate. Ambasadorul Germaniei, d. baron Marcshall, în acest moment în concediu la Berlin, e așteptat la sfârșitul acestei luni. El va aduce cu el ultimele instrucțiuni ale împăratului Wilhelm, cu privire la călătoria sa. Cadavre omenești din pădurea Măgura-Ghergansi In pădurea Măgura-Ghergani, din județul Bacău, s’au găsit niște rămășițe din cadavrele a doui oameni. Lângă acele rămășițe s’a găsit și o pălărie, în care sa putea descifra firma magazinului Brezeanu din Capitală. Din cercetările făcute în pripă, se crede că acele cadavre sunt a doua escursioniști, cari, rătăcind prin păi dure, au fost sfâșiați de porci sălbateci. Parchetul din Bacău continuă ost ancheta.