Universul, noiembrie 1899 (Anul 17, nr. 300-329)

1899-11-01 / nr. 300

­K Rezfroiul între Anglia și Transvaal — Prin poștă — Comitetul de acțiune în favo­rea Transvaalului, al tinerii franceze, a primit în interval­­­n septemână 400 de anunțări­­ voluntari. Intre aceștia se află sută de foști sub­ofițeri și 1 ofițeri din activitate și din­­­zervă.* ¥ ¥ în ziua de 9 Noembrie st. n s'a îmbarcat la Neapole secti­unea olandeză a Crucei Roși destinată pentru Africa sudic. Ea constă din patru medici, unu suedian și trei germani, apoi di­n surori de caritate și din­­ îngrijitori de bolnavi. Aceștia s­puc în lagărul boerilor, de oar­ce englezii au refuzat serv­ciile lor.* • ¥ ¥ Se scrie din Budapesta că m­aistrul de interne a invitat toat autoritățile să impedice înroli­rile pentrul războiul dintre An­glia și Transvaal. Guvernul austro-ungar a înce­put tratative cu guvernul de Transvaal pentru ridicarea uni consulat austriac.* ¥ ¥ «Daily Telegraph» primește­­ la corespondentul său militar a­ceste prevederi asupra asedii­lui din Ladysmith. Cu toate c Ladysmith e cu totul izolat,­­ va putea rezista lung timp­­ atacurile boerilor. întinsa câmpie de dinaintea o­rașului oferă un câmp de lupt în care conducătorii coloanele boerilor nu se vor hazarda s descindă, căci știu că, cu toată su­perioritatea lor numerică, franc­tirori­­lor vor fi învinși de ca­valerie. In Ladysmith sunt proviziun pentru două luni și munițiun foarte abundente: îndată ce vor fi debarcate a­jutoarele, se consideră că boe iii cari asediază orașul, vor tre­bui să părăsească lagărul din Ladysmith spre a apăra granit­ Orangelui, care va fi atacată de generalul Buller.* ¥ ¥ Din Kimberley se anunță d­ In urma unei explozii, minele di­n diamante au suferit mari pagu­be. De aceia se anunță ca s’ar avea intenția de a le închide, i­a­r învingătorul de la Blandassang­le, generalul French, a părăsi orașul Ladysmith, din ordinu generarului­­ Buller, mai înainte ca orașul să fi fost înconjurat du boerî. Generalul French a sosit la D’Urban și e desemnat a lui comanda diviziune­ de cavalerie care va fi formată după sosiri ajutoarelor. § ¥ 9 Aspectul orașului Pretoria­t de necomparat. Mii de boer montați și armați, traversează orașul. Toți locuitorii par a vre să plece, bogați și săraci, toate floarea tinerime! a plecat deje la războiu. Cea mai mare par­te din deputați, miniștrii impie­gați au luat armele. Nu mai rămân de­cât acei ce sunt în mod absolut constrânși, și încă și aceștia sunt reținuți cu mare greutate. Nici unul nu vrea să audă vorbindu-se de a rămâne acasă. Mulți germani au plecat la graniță, tot așa se spune și des­pre irlandezi, americani, elve­țieni, norvegieni, suedezi, danezi, belgieni, italieni și francezi. E un spectacol fără precedent până acum în vr-o țară din lume și care poate nu se va mai repeta în istorie. 1 * * : «Daily News» primește din orașul Cap, următoarea știre : Se anunță din Johannesburg că îndată ce a sosit acolo știrea de­spre înfrîngerea boerilor lângă Mand’slaagte, aproape toate tru­pele de poliție Roand fură tri­mise cu tunuri la Natal. [ ¥ ¥ Cei 8 fii ai președintelui Krü­ger au plecat și ei la războiu și servesc sub ordinele gene­ralului Joubert, procurorul-ge­­neral din Pretoria a fost ucis la Glencoe, și printre cei căzuți la Ladysmith se află și secretarul­­ general al ministerului de ins­trucțiune publică. ¥­­ Ambasadorul englez la Paris a deschis o subscripție în fa­voarea răniților englezi. Prima subscripție în capul coloanei e­ste o mie de franci, cât să sară în aer podul de la Colesberg, din partea nor­­dică.­­ Un ordin al ministerului­­ de războiu anunță că rezer­­v­­ele care au fost chemate sub­­ arme trebue să se prezinte la­­ corpuri până la 8 Noembrie. S-a mai ordonat mobiliza­rea de urgență a unei noul •i divizii de infanterie.­­ Toate acestea produc în pu­­­­­blic o vie emoțiune, de­oare­­ce e temere că fapte grave­­ se petrec în Africa de Sud. 2 Emme. ■­ Londra, 30 Octombrie. Din cauza protestărilor Angliei, Rusia a interzis îmbarcarea voluntarilor­­ ruși pentru Transvaal.­­ Ziarele de aci se plânge­­ de mișcarea iroerofilă din­­ Germania și in special din­­ Ilanich­ unde societățile­­ boero­file au schimbat’te­­­­legrame foarte cordiale 1 cu Z­eyds, reprezintantul Transvaalului in Bru­xel­­les. 5 Ultimele telegrame spun că boerii, după ce au tăiat­­ telegraful, au ocupat A­­­­liualfi North.­­ Generalul f­utier, co­­­­mandantul șef al trupe­lor engleze, a expediat­­ două mii de oameni la­­ Ladysmith. Emme. Serviciul telegrafic — al ziarului «Universul» — Cape­ Town, 29 Octombrie. Generalul White vestește prin porumbei călători, cu data de 9 Noembrie, că bombardarea lui Ladysmith continuă fără a prici­­nui stricăciuni serioase. Londra, 29 Octombrie. Se vestește din Durban «Agen­ție­ Reuter» că Prințul Christian II de Schleswig-Holstein a sosit, a­­poi a plecat în interiorul țerei. Câte­va știri aduse de indigeni cu privire la luptele date lângă Ladysmith și vorbind de succe­sele cele mari ale Englezilor, sunt exagerate. Pare într’adevăr că au­ fost lupte serioase la 2 și S Noembrie. Perderile Burilor ar fi foarte grave, acele ale Englezilor n’ar fi considerabile. Londra, 29 Octombrie. Vaporul «Moor» având pe bord câți­va ofițeri de stat-major, a­­parținând corpului de armată tri­mis în Africa de sud, a sosit la Cape­ Town.­­ Telegramele noastre particulare­ Londra, 30 Octombre. Știrile care sosesc de pe teatrul războiului urmează a fi cu totul defavorabile en­glezilor. Se confirmă că boerii au ocupat Wenterstadt și au li­Viena, 30 Octombrie. Adunarea olandezilor rezi­denți aci la Viena a decis de­­ a se forma un comitet care să­­ culeagă ofertele în ajutorul boerilor. Comitetul din Amsterdam a adunat deja o jumătate de milion. 1 Berth­old­ I (Originalele acestor depeșe se află­­ expuse la poala stabilimentului nostru. Serviciul telegrafic al ziarului « Universul» — 29 Octombrie 1899 — Roma. —Consistorisi la Va­tican S'a fixat la 28 Noembrie in consistoriă.Monseniorul Tam­assi se va duce la St. Petersburg în urma acestui consistonță. Petersburg.— întrevederea de la Potsdam «Novoje Wremja» spune că întrevederea de la Potsdam nu va provoca în Rusia, nici o falsă interpretare și nici o neînțelegere. Rusia dorește cu sinceritate ca între ea și Germania să existe cele mai bune legături. «Novoje Wremja» n’are nimic de opus afirmațiunea lui «Norddeutsche Allgemeine Zeitung», spunând că înțelegerea între Rusia și Ger­mania favorizează menținerea pă­­cei generale. «Novosti» declară că legătu­rile germano-ruse s-au îmbună­tățit din an în an și pot fi con­siderate acum ca absolut satis­făcătoare. «Le Journal» exprimă dorința ca iubirea de pace, care însufle­țește puterile, să poată fi apre­ciată la Londra și să facă ca An­­glia să fie dispusă a primi pro­punerile desinteresate cu privire la Transvaal. «Rossia» spune că întrevederea de la Potsdam e de cea mai mare importanță. Cei doui Su­verani fără îndoială au vorbit de afaceri de cea mai mare im­portanță. r­evo-Yor­ k-Convenția Samoa Ziarele primesc în­ mod favo­rabil convențiunea privitoare la Samoa și nu se pronunță în con­tra adevării Statelor­ Unite.«New- York Tribune» aprobă conven­­țiunea pentru că ea afirmă o apropiere între Anglia, Statele­ Unite și Germania. Viena.­ It­­aliile intre Aus­tria și Ungaria Sub­ comisiunile celor două deputațiuni însărcinate cu exa­minarea chestiilor diferitelor su­me pe care trebue să le aducă fie­care Stat, au hotărît într-o ședință comună, să încerce o în­țelegere prin propuneri recipro­ce asupra unui număr de pro­puneri determinate. Pentru a ajunge la acest scop, cele două deputațiuni vor dis­cuta mâine dimineață în ședință plenară ; sub-comisiunile vor a­­vea apoi o ședință plenară după amiază. Hamburg.—O telegramă, a­­ împăratului. Răspunzând la o telegramă trimisă de Camera de comerț din Hamburg, cu ocazia cumpărarea insulelor Samoa, împăratul Wil­helm exprimă bucuria Sa. El­­ spune că recunoștința pe care a găsit-o în­tot­dea­una în Camera­­ de comerț din Hamburg pentru sforțările ce a făcut pentru mă­­­­rirea posesiunilor coloniale ale Germaniei îi dă încrederea că­­ scopul va fi atins în mod fericit­­ și că sforțările sale vor fi apre­­­­ciate în întreaga patrie germană,­­ Copenhaga.—Desmințire.­­ «Agenția Bitzau» desmințe ști­­­­rile ziarelor cu privire la boala Regelui.­­ — 30 Octombrie 1899­­­ C Paris.—Ciuma în Algeria ! După știrile ziarelor Ls Mălin, f și VEclair pe care Agenția Ha­vas le citează fără să garanteze­­ autenticitatea lor, mai multe ca­­­­zuri de ciumă, dintre cari câte­va mortale, au fost constatate­­ în Algeria, în provincia «Cons­tantin». “ (Telegramele noastre parliculare) ț DIN ROHANIA Galați, 30 Octombrie. e Cadavru găsit.­Incercare­a de sinucidere . Șeful de echipă de la lucrările liniei Galați-Beriad a înștiințat­­ autoritățile că a găsit un cadav Iași, 30 Octombrie. Moartă in flăcări. —Ins­pecții militare. — împru­mutul guvernului.-Poirea liniei.—Deschiderea sta­giunei teatrale Fetița Ioana Manoli din co­muna Voinești, jucându-se cu focul, s’a aprins hainele pe ea. Nenorocita *a murit. — D. general Poenaru a so­sit ca să facă inspectioni mi­litare. — Unele cercuri de aici îm­prăștie svonul că guvernul a realizat un împrumut de 156 milioane. Satisfacția este enormă. — O mulțime de indivizi ex­­ploateză lumea prin mahalale sus­ținând pestea lumea. Populațiu­­nea naivă este cuprinsă de o mare panică. — Azî se deschide stagiunea teatrului cu piesa «Femeea» de Hasdeu. Miere­auu. DL­ STRE EVATATE Viena, 30 Octombrie. Manifestații antisemite. — Bandiți muntenegreni La Predmeritz în Boemia s’aît devastat casa și magazinul izrae­litului Sach­sei. In alte puncte ale Boemiei continuă bombardarea cu pietre a ferestrelor evreilor. i­"" ! La granița dintre Bosnia și m­­untenegru s’a co­mis un nou fapt al bandi­ților. Cinci briganzi muntene­greni au­ prădat pe trei ne­gustori bosniaci, ucizănd doi din el. Geandarmii muntenegreni ’i urmăresc. Berthold, Paris, 30 Octombrie Ciuma în Algeria La Philippeville și Bou­gie in Algeria s’au ivit numeroase cazuri de ciu­mă și mai multe decese printre civili și militari. S’a trimes la­ fața locu­lui doctorul Chant­emesse, spre a organiza măsurile de precauțiune ce sunt de luat și vaccinările cu serum anti-bubonie. G. Eridi , Viena, 30 Octombrie. Nou Mitropolit.—Anarhiști atacând o monăstire Din Belgrad se telegrafiază că în ziua de 8 Noembrie st. v. se va face la Salonic so­lemna instalare a noului mi­tropolit sârbesc Firmilian. De aceea bulgarii din Vesh­ueb au­ prezintat o nouă protestare la consulul rus Masch­off. ===== O telegrama sosită din Bruxelles anunță că patru anarhiști francezi au pătruns în­ mănăstirea Schaerbek. Ei au ucis cu pumna­lele pe călugărul gardian, au astupat ei­ cârpe gura fraților spre a nu striga și au furat cassa cu bani. Poliția, alergând la fața locului,a reușit a-i aresta Bert­hold Londra, 30 Octombrie. Protestul Angliei.­Temeri de complicațiuni Renasc vili, temeri ca Rusia să nu ocupe prin surprindere un port în golful Persic, căci ea și-a întărit Hora. Anglia a protestat la Constantinopole, pentru mișcările trupelor tur­cești la Sud de Sudan, Turcia țintind la supune­rea acelor populationi islamite, împinsă in a­­ceasta de Franța și Ru­sia, cari vro­esc să creeze încurcături englezilor în Sudan. Ff­lme.­­Originalele acestor depeșe se afla ex­­­­puse la poarta stabilimentului nostru. P­rocesul complotului monarhist (Telegrame urgente și ordinare de la corespondentul nostru particular) ȘEDINȚA A TREIA Paris, 30 Octombrie. Cuvântarea procurorului Cu toate că ziua de azi este foarte frumoasă, lumea este cam puțină. După formalitățile obișnuite, procurorul Bernard răspunde avocatului Devin, care în șe­dința de erl a spus că Senatul nu este competițte de a judeca pe acuzați, învinuiți numai de complotul monarhist. Procurorul protestează în contra celor spuse erl de Devin cum că actul de acuzare este ridicol și făcut după raportul poliției. El zice că nu s-ar fi dezono­rat tocmai acum la sfârșitul carierei sale. Procurorul spune că docu­mentele și mărturisirile acu­zaților, mai cu seamă a lui Déroulede, dovedesc că la Neu­­illy a fost un adevărat aten­tat în contra Republicei. Care delict este mai mare, exclamă procurorul, de ’ cât acela de a încerca ca ar­mata să nu’și facă datoria sa, îndemnând-o’ la revoltă și trădare? j El face istoricul dezordine­­i W 6 — Peste două zile sfârșindu-se romanul «Dia voiul pe pământ», cu începere de mâine, anul 1 Noembrie, vom începe a publica un nou roman de cea mai mare sensație, datorit celebrei scriitoare italiane Carolina Invernizio, întitulat Amorurile Blestemate Numele de Carolina Invernizio, atât de bine cu­noscut de publicul cititor, este cea mai bună dovadă că noul roman este o scriere din cele mai sensa­­ționale, unde se desfășoară scenele cele mai miș­cătoare și dramatice, așa că atențiunea și interesul cititorilor este captivat chiar de la primire numere­­lor de la Auteuil și altele în­dreptate spre a dărâma Re­publica, profitând de ceasurile triste prin care ea a trecut. Procurorul face mari elo­­giuri președintelui Republicei, Loubet, precum și guvernu­lui, care, zice el, a scăpat Re­publica prin măsuri înțelepte. Deroulede strigă în gura mare : «N’am conspirat în con­tra Republicei !» . Procurorul Bernard susține competința Senatului dând numeroase exemple. Tribună evacuată.—Șe­dința secretă După ce procurorul general Bernard termină cuvântarea sa, Deroulede protestează din nou zicând că el n’a conspi­rat contra Republicei. Aceste vorbe ale lui Derou­lede sunt salutate cu aplauze puternice, care pornesc de la o tribuna alăturea de aceea a noastră, a presei. Atunci președintele Fallie­­res face ca acea tribună să fie golită. Ședința se suspendă. La redeschidere președin­tele adresându-se cu cuvinte energice către tribuna de la care s'a aplaudat spune că să nu se mai repete aplauzele, căci în caz contrariu se va ve­dea nevoit de a face să fie go­lită din nou. Avocatul Devin luând iarăși cuvântul combate pe procuro­rul general susținând că Se­natul nu e competinte de a judeca această afacere. Hotărârea înaltei Curți Apoi Senatul trece în ședință secretă spre a delibera asupra chestiei de competință. Cu 158 voturi contra 92 s’a votat că înalta Curte e competint­e de a judeca pe acuzații din complo­tul monarhist. După aceea ședința se ridică. G. Ennci. (Originalele acestor depeși se afla ex­puse­ la poarta stabilimentului nostru). Al­ti 111 ii oră (Telegramele noastre particulare) Viena, 30 Octombrie. Apropiată revoluție,— Ciorna ! Din Sofia se d­epeșează cu organele macedonene preved că e apropiată re­voluția bulgarilor din Ma­cedonia. Se telegrafiază din portul Praga că trei mari­nari bolnavi de ciumit au­ murit pe bordul vaporului «Berenice». Berthold, Paris, 30 Octombrie. Perchiziții S’au’făcut azi zece perchizi­­țiuni la Paris și vre-o 50 în provincie. Biurourile și casele cfilu­­guirilor Adormirea Fecioarei Maria care dirijează ziarul cleri­cal La Croix și societatea în­titulații Justice et egalité au fost de asemenea percheziționate ca bănuiți de complicitate sat trim­iu­s UniUsî G. Bandi. Viena, 30 Octombrie. Atitudinea Turciei.­Bursa din Constantinopol se de­­pășeazd­ est consiliul de mi­niștri a discutat lung timp nc’tunbil pericol de compli­­cațiuni europene, în urma războiului din Transvaal, spre a stabili eventuala ati­tudine și Turciei. ------Bursa din Berlin a fost azi slabă din cauză că s'a svonit că rușii vor năvăli prin surprindere în Afga­nistan, Berthold, Paris, 30 Octombrie, Ciuma. — Amnistia Ziarul [Dolbats» spune că în Algeria au­ fost cazuri îndou­­ioase de ciumă, dar că de zece zile nu s’a mai prezentat nici unul. Ziarul adaugă că nu se poate afirma că există epidemie. ■ [UNK]-------Ps­pectu­l guvernu­lui de amnistie exclude pe Dreyfus și pe acuzații din complot șil monarhist, dar cuprinde numai unele fapte anexate ia aface­rea Dreyfus. G. Bandi. Viena, 30 Octombrie. Arestări de spioni Din Berlin se telegra­­fiaza că la Spandau a fost arestat un caporal anu­me Eekm­ann, care ar fi vîndut Franței piese din noul tun ce e încă în fa­­bricațiune. In Alsacia au­ fost ares­tați două călători de co­merț, cum­ ar fi insă spioni. Berthold, Paris, 30 Octombrie. Noul proces, Cei cărora li s’au făcut perch­izii de azi, vor fi dați in judecată sub acuzarea de­ asociațiune ilicită. G. Bamii. (Originalele acestor depeșe se afla ex­puse la poarta stabilim­etului nostru), PRESA ROMANĂ Adevărul spune că cu dou partide, cari nu mai sunt partide și cu escluderea fracțiunilor desprin­se din corpul lor, nu mai puter avea de­cât guverne de carnavi ori de Curte de Casație. Constituționalul zică că opo­ziția va remânea cu victoria mora­lă, pe când guvernul va crea victo­ria urnelor. Drapelul arată că guvernul un­guresc, de la primele cuvinte rostit în chestia Porților-de-far, s’a contra­zis și încurcat strașnic. Dreptatea apără pa d. Flev de imputările ce­ î­le aduce «Consti­tuționalul». Epoca polemisează cu organel junimist» asupra realizării împru­mutului. LTiidépeudance rotunaini are o cronică, în care vorbește d mesura directorului Comediei din Paris, care interzice artiștilor ace­lui teatru de a face turneuri în străinătate. La Roumanie polemizează ct .,Constituționalul“ asupra consoli­darea datoriei flotante a țărei. Secolul XX spune că dușmani­lor d-lui Sturza trebue să le fie un învățămînt telegrama ce a trimis­­ Regele fostului prim-ministru. Timpul polemizează cu ziaru «Constituționalul» în chestia taxe­lor de peagiu. Voința Națională, sa ocupi din nou cu­ aplicarea legel asupra învățământului secundar și superior Presa din provincie Curierul Brăilei zice că a ve­nit timpul ca să se arate conserva­torilor, că țara e sătulă de guver­narea lor. Evenimentul (Iași) spune că singura măsură în contra scumpirei petrollului ar fi ca orașele să fie autorizate să aducă petroliu din Rusia. Galații combate intentarea pro­ceselor de contravenție, mai ales pe aceste vremuri de criză. Orientul (Galați) afirmă că îm­prumutul realizat de guvern nu s’a făcut în condițiuni oneroase. Opinia (Iași) zice că junimiștii, ridicoli în țară și în străinătate, mai au pretenții ca țara să le vie ca plocon. Presa de peste munți Tribuna (Sibiu) arată foloasele înființăre a Curților cu jurați in Tran­silvania. UN SFAT PE ZI Sirop de portocale și lămâi.— Pune pe foc într’un castron zmăl­­țuit 500 de grame de zahăr cu un pahar de apă , lasă să dea de vre-o trei ori în cob­ote, apoi să se răcească; în urmă pune în el coaja de la 6 portocale și de la trei lămâi, acoperă și lasă să se plămădească 24 de ore. După aceea, adaogă ’i un pahar de apă, zeama portocalelor și a lămâilor ; trec­ totul printr’un tulpan și pune-le într’un castron cu un chile și fum., de zahăr tăiat bucățele, lasă la căldură până ce zahărul se va fi topit de tot, pune să fiarbă, până ce si­ropul va ajune la 32 gr., lasă să se răcească puțin și parte în sticle. Mâine Luni, 1 Koemtei va apare InB­­ DUCA A «UNIVERSULUI» celebra și frumoasa scriere Prințesa Babilonului de ren­ufilitul scriitor francez Voltaire Biblioteca Economică a «U­niversului», un volum de peste 101 pagini cu coperta colorată, se vindi cu 35 bani exemplarul. Cu 40 bani se expediază franci în toată țara, scădere simțitoare după ce s’au urcat intr’un mod nejustificabil pe această vreme de scumpirea do­­bânzei. Ast­fel acțiunile Băncii­­ Naționale de la 2545—2550 au scă­zut azi la 2150 pierzând 100 de fr, în 2 — 3 zile. Banca Agricolă co­tează asta­zi lei 295 contra lei 305. Banca de Scont face lei 260 contra lei 290 aî se ptămân ei trecute. Socie­tățile de asigurare neavând onoarea speculațiunea au rămas neschimbate Dacia-România lei 415. Naționala lei 425. Devisele au fost susținute și cu endința spre urcare. Cotăm astă­zi cek. Londra 26­05, cek. Paris 1031/« —102»/,, cek. Viena 215—2147,, cek. Berlin 1277*. Napoleonul Îeî 20.00. In ceea­ ce privește valorile ro­mâne la străinătate, fluctuațiunile cursurilor în săptămâna trecută au fost neînsemnate, tendința generală fiind mai mult fermă. Deschiderea de astă­zi a venit cu următoarele cursuri : Paris, renta română 1891—92, 5»­, fr. 98.70, idem 4 % fr. 86.20. Frankfurt, renta română 1891—92, 5 •/„, fr. 96.10, idem 4 ®/0 80.30. Berlin, renta română 1891—92 5 % h- 92.50, idem 1890 4 % fr. 84.75, idem 1891 4 »/o 84.80. Comu­nale București fr. 91.30. UN PROVERS PE ZI D-zeu ia tot așa pe omul să­nătos ca și pe cel bolnav. — I ^»1 »»«■ .......... B­ibliografii ♦ Au apărut: Prohodul înmor­mântării de L­­azăr Ștefănescu. Prețul 2 lei și 50 bani. ¥ Studiu medico-social asupra mijlocului de a limita facerea copiilor de dr. Sigmund. Pre­țul 2 lei. 11 —...»in»................... Teatre și concerte de azi Teatrul Național. — La orele 2 p. rez. : «Fata Aerului.» La orele 8 seara : «Tudorache Sucitu» și «Jean- Marie.» Teatrul Liric.—Trupa Galipaux: «La Marraine de Charley» și «Mo­nologues». Teatrul Bulevard. — Program nou. Spectacol variat. Cafeneaua Edison. — Concerte de orchestră, sub conducerea d-lui W. Strauss. Cafeneaua Națională. — Con­certe de orchestră, conduse de I. Weimberger. Sava Cosm­a.— Concerte date de orchestră, sub conducerea artistului român Pădureanu, Sala Mitică Georgescu. — Tru­pa Z. Burienescu, teatru popular. Cafeneaua Boulevard.—Concer­te de orchestră sub conducerea d-lui Deutsch. Sala Bristol.—Concerte sub con­ducerea d-lui O. Pursch. Sala Liedertafel.— Turneul ar­tiștilor vienezi: «Giorgeane» și «Mo­­noloage». --------------------------------------— 1 docescu ; Vasile Hpndrea cu d-ra Maria Săvescu ; Nicu B. Mihăilescu cu d-ra Alexandrina Theodorescu ; Thoma Ioan Dumitru cu d-ra Maria Vasile B. Stancu ; Marcus Goldstein cu d-ra Gisele M. Hau­­ner ; Nicu Valerien Dumitrescu cu d-ra Petra C. Ionescu ; Constantin Gorăbescu cu d-na Zoe S. Niculescu ; Marin Dragnea Berbecaru cu d-ra Alexan­drin­a Iacob Voiculescu. Născuți și Morți Pe ziua ele 30 Octombrie 1899 Născuți 26. Morți 14 adică: Anton Bogda­­neschi 50 ani, Ioana A. Dan 6 luni, Vasile Peligrad 64 ani, Constantin Preda Dincă 1 an și 6 luni, Maria Marin Vasile, Marița Floarea Radu 1 an și 4 luni, Iancu Natan Aiziș­­tanu n. m., Paraschiva Coman 25 ani, Nicolae Tache Dumitrescu 1 an,­ George Leca 59 ani, Marcu Lazăr 70 ani, Dumitru Gucu 22 ani, Anghelina Rădulescu 72 ani, Ioana Elena St. Marinescu n. m. Nemângâiații părinți Carol și Ghisela Knappe, au adânca du­rere de a anunța pierderea uni­cului și prea iubitului lor copil Margareth a încetat din viață în etate de 8 ani. Vineri 29 cor., după o scurtă și grea suferință. Inmormîntarea va avea loc azi, Duminecă, la orele 3 p. m., la cimitirul Protestant (Bellu), în a cărui capelă se află depuse ră­mășițele mortuare. Toți prietenii și cunoscuții sunt rugați a considera aceasta ca in­vitați­une. MEDIC ȘI CHIRURG Dr. B. PETELENI mamoș, special boaiele de femei, copii și ochi — 80 CALEA RAHO­VEI 80 — De la Sf. Dumitru str. Justi­ției No. 12 (casa proprie) a­­lăturea, colț cu Calea Rahovei Tratează ca înainte cu succes toate boalele interne, boale lumești (Syphi­lis), boale de piele și puterile slăbite. Orele de consult 8-10 dim. si 4-6 d.a. Depozitul de Făina a primei Societăți a morilor de aburi din BOTOȘ^.3STI — Furnisorii Curței Regale — Se află în Calea Moșilor No. 39, unde se vînd renumitele făi­nuri, precum și Arpacaș regal, am­bele produse ale acestei fabrici. — Calea Moșilor No. 39 — 2081 Mărirea Magazinului Magazinul de Lingerie „LA APHRODITA" KORAUS ” SOCAGIU s’a mutat tot în CALEA VICTORIEI No. 34 vis-a-vis de magazinul «Universel» Cu această ocaziu­ne magazinul a fost complectamente reasortat cu toate arti­colele cele mai fine și moderne de Lin­gerie de Dame și Bărbați, precum și cu tot felul de pînzeturi și chifoane, cu pre­țurile cele mai convenabile. Mare expoziție de Trnso­­uri de Mariagisi (Hautes Nouveaules) Confecționate cu cea mai mare îngrijire și din cele mai fine materiale. Cu pre­țuri incepand de la 200 lei, până la cele mai luxoase. Acest magazin dobândindu-șî exce­lenta sa reputațiune într’un foarte scurt timp, speră și de acum înainte a fi în­curajat de numeroasa și distinsa sa cli­entelă. 2083 5 Se caută de cumpărat Se caută de cumpărat case în Capitală și moșii în ori­ ce județ. A se ad­resa la vechea A­­genție Universală Italiană, str. Re­gală No. 11, București. Telefon. 2072 Magazinul de Coloniale Grancea & Standen S’a MUTAT IN Cale­a Victoriei — VIS-A-VIS DE — Biserica Crețulescu 1937 (ACID CARBONIC — Sitiasi) — «lin pt­opria fabricalimie 1 DE VIZZARE LA FABRICELE ROMÂNE UNITE Calea 13 Septembrie No. 1611-Cu începere de la 1 Octombrie a. c., vom pune în vînzare acid carbonic lichid, cu­­­­ 60 bani kgr.în cilindru clientul«­ 70 » k­gr. in cilindrul fabrice! contra garanție în numerar. 90 » kgr. în cilindrul fabrice! dat contra acte de garanția. Cilindrele vor rămâne la clienți cel mult 60 zile de la primire, iar după expirarea acestui ter­men, clientul va plăti câte 20 bani pe zi de fie­care cilindru, drept locațiune până la înapoiere. FABRICILE ROMANE UNITE d­e Beuzari găzasc și Acid carbonic lichid 1074 SOCIETATEA COOPERATIVA OE CONSUM „MERCUR“ — 33-CLC-u.resti — Sunt rugați d­in­ acționar­ al societăței să bine-voiască să a­­chite până la 15 Noembrie 1893» toate vărsămintele datorate și să primească acțiunile sub-scrise. După expirarea acestui ultim termen, acțiunile neplătite se vor vinde conform art. 59 din statu­tele societății. Consiliul de administrația. ^RECOMNDANT Cabinetul Medical și Denial AL D-aliII. BRAUNSTEIN Specialist pentru boabele organelor Capaîsi Boabele de Gât, Gură, Nas, Urechi și OcM Extragerea Dinților fără dureri prin amorțire locală sau prin adormire cu „DORMUȘORIE (Invenție nouă) Plumbuirea și punerea Dinților Consultații de la 9—12 si 2—$ STRADA COLTEI 14 2013 w wwwww Magazinul de Mode PAULINA HANGIU — 2, Strada Lipscani, 2 — La „Pălăria Prince­sei”, Reîntoarsă din străinătate, ofer cele mai moderne Pălării pentru Rame, Modele de Paris și tot felul de furnituri de Modă. Modele nou­ sosesc în fie­care săptemana PREȚURI CONVENABILE 2027 15 Doctor STAICULESCU — Medic al Capitalei — Fost intern la spitalul de copii 5 ani Specass! pentru copii Consultation! seara de la 6 —7­trada Știrbey-Vodă 54. 2065 . Cunoscutul bijutier Theodor Stadivoiu întorcându-se din străinătate, aduce la cunoștința Onor. Pu­blic că a adus o mulțime de obiecte nou­ în bijuterie și ar­gintărie, ca: servicii de masă,­ de ceai, de toaletă, de liqueur, de bere, de ouă și de înghețată,­ etc. de christofie și de argint veritabil. Tobacheri, porte-cigar, ace de cravată, inele, brățări, cercei, broși, etc. Precum și lu­­­cruri de galanterie ca : buton­ de m­anch­ette și de piept, copi­­doane, etc. și din cauza crizei la vinde cu prețuri foarte moderate? Un asortiment unic în felul săuf fără concurență. Asemenea primește comanda, și lucru în bijuterie și argintărie, având atelierul cel mai mare din București. 9 leie, baloT­ am­nul Elisabeth lângă Băile Eforiei. D“AL CRISTEANU Mamioș la Maternitate S’a mutat Calea Victoriei 200. — Consumațiuni­i—3 a. m. — 2087 Cereale Depeșite de astă­zi sunt iarăși de­­zastroase comercialui grăitelor în general și în particular la noi. Scă­­darea urmează cu iuțeala fulgeru­lui spre nenorocirea­ cultivatorilor noștri, cari nu mai văd nici o spe­ranță de îmbunătățire și de desfa­cere. Ultimele știri din Argentina au provocat o mare spaimă asupra piețelor europene. Cu perspectiva unei recolte m­or cu */* cel puțin superioară anului trecut, cultivato­rii Argentiniei se desfac de stocu­rile vechi cu ori­ce preț,­inundând toată Europa și­ făcând imposibilă ori­ce concurență cu grânele noas­tre scumpe. Calitatea porumburilor din Ar­gentina devine cu vremea mai bună și exportațiunea profitând de urcarea agrului face încărcări mari pentru Anglia. Piața Brăilei este deci foarte de­primată astă­zi și cumpărătorii ab­solut retrași. Ieri nu s’a vîndut de­cât 5,500 hectolitrii de grâu cu lei 9.95 pe hectolitru. Exportația cerealelor de la 21 până la 27 Octombre. Grâu hectoli­tru 41.955. Porumb hectol. 125.225. Secară hectolitru 14.925 și orz hec­tolitru 23.940. Navlurile vapoarelor scăzute. Se oferă pentru Anvers-Rotterdam shil. 10/6—10/9. Ultime depeși Cota cerealelor în străinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Octombrie. Grâu Apr. fl. 8.04 scă. 8 kr. Secară Oct. „ 6.50 „ 6 „ Ovăz Apr. „ 5.12 „ 3 ” Por. Maiü „ 4.91 „ 1 ” Răpită „ „ 11.55 urc. 15 ” Paris. 29 Octombrie Grau Noem. fl. 17.55 scă. 15 cen. I „ Ian. „ 18.25 scă. 15 ,, Făină Noe. „ 23.65 „ 25 „ ,, Ian. ,, 24.15 ,, 20 ,, Ulpin Dec. „ 53.50 „ 25 „ Berlin, 29 Octombrie­ Gran Dec. mark 147 invariabil „ Maiü „ 1531/* ur. V.m. Secară Dec. „ 144*/t „1 „ » Main „ 143 „ IV,­­­ New-York, 29 Octombrie. Grâu disp. cents. 731/, scă. 7,c. I „ Decemn. „ 72»/, ,, «/, „ ,, Main ., 16 ,, */, „ I Porumb disp. „ 40»/, invariabil I „ Main „ 397, scă. 7, „ Chicago, 29 Octombrie. Grâu Decern, cents. 67»/, scă. y,c. I „ Maiü „ 71»/, „ »/, „ Porumb Dec. ,, 31»/, invariabil ,, Maiu ., 32»/, Scă. 7, , I­­ WWWWW»W". Ia curen­d se vm deschide: Primul MAGASET MODERN F 4 IxiUXȘ« București, — Calea Victoriei,­­ București — In fața Palatului Ilegal — 2068 Comercia, industrie, agri­cultură și finanțe București, 30 Octombrie. Piața noastră financiară n’a ur­mat nu această săptămână fluctua­țiunile piețelor din străinătate, ci a rămas fermă cu tendința urcărei declarată din săptămâna preceden­tă. Cu toată confesiunea știrilor privitoare la împrumut și la con­­dițiunile cu care va fi de­sigur în­cheiat la Berlin, totuși încrederea publicului într’o apropiată amelio­rare economică este foarte fermă. Ast­fel, afară de renta de 5% care a rămas aproape neschimbată, toate cele­l­alte valori au urmărit urcarea neîntreruptă de acum opt zile câștigând un avans foarte plă­cut. Cotăm dar astă­zi renta de 32*/, mii. 47, lei 847a contra lei 83 din Sâmbăta trecută, idem de 50 mii. 4% lei 85‘/t contra lei 84Vi­ Urcarea funciarelor este și mai mare: funciarele rurale 57, au încheiat lei 957j, contra lei 93V, din săptămâna trecută, idem 4 °/o lei 93 contra lei 91, idem urbanele Bucu­rești 5 °/o lei 897, contra lei 877, și lași lei 85»/, contra lei 82»/,. Acțiunile fiind supuse la jocul speculanților au avut a Indura fluctuații­ enorme în cursul a­­cestei săptămâni, rămânând în A m­ai parisi­m 12 cântece românești PENTRU - ist „Universul Literar“ care a apărut astă­zi Duminecă 31 Octombrie, cuprinde, pe lângă o materie bogată, variată și interesantă, prea frumoase ilustrații colorate și adică : «De­punerea coroanei de bronz de c­ătre Români la columna lui Traian din Roma» și «Artileria boerilor în acțiune». «Universul Literar» se vinde cu 10 bani în toată țara. Ori­cine, chiar și un copil începând de la 5 ani, poate cânta cu acest flaut cele mai frumoase cântece, fără a avea cea mai mică idee de muzică. Un flaut cu 12 cântece străine 12 ro­mânești, leî 1.50. In provincie se expediază franco contra lei 1.90 primiți îna­inte în mărci poștale sau cu mandat poștal. cu ram­burs nu convine să se expedieze un singur flaut, de­oare­ce porto și taxa rambursului po«Ln lei 1.55___________ Vi 1|i:i:ríi 1 : l primite pentru aceste flaute din partea d-lor . Sub­-socot. Nicolescu, Fălticeni; Const. T. Manciulescu, stu­dent, Buzeu; F. Vasiliu, Ruginoasa; Gh. loan Pâslaru, C.­­Lung; Alexandru Sava, Constanța; Mișu M, Gara Sid, Bu­zeu; D. Negulescu, Comarnic; I. Dobrescu, Alexandria, Th. Vasiliu, Galați; P. Ionescu, Graiova și multe altele se pot vedea la biuroul meu; de alt­fel mă oblig a restitui cortul la nemulțumire. A. S Lindeabo PSI, București, str. Stavropoleos No. 3 el. I Cosibtoriiî Pe ziua de 30 Octombrie 1899 Em­il­ia L Giuvara cu d-ra Eli­­sabeta N. L. Calinderu ; Gheorghe Adamescu cu d-ra Ecaterina Chiri­­țescu ; Constantin Petrescu cu d-ra Theodora Nicolae Ionescu ; Gheor­ghe I. Ven­cu cu d-ra Eleonora N. Leca ; Constantin Minescu cu d-ra Carolina Moscovici; Gheorghe An­­gheliu cu d-șoara Elena Potäran ; Gheorghe Petcu cu d-șoara Maria Stavru ; Ioan I. Vasilescu cu d-na Maria P. Anastasie ; Leopold Buch­ner cu d-ra Maria Leon Iacob ; Ni­­cosite Iorsessu cu d-ra Ștefana Tiaco-

Next