Universul, decembrie 1899 (Anul 17, nr. 330-357)
1899-12-01 / nr. 330
aprovizioneze cu cărbune și ou de alemăncărei. De la ultima moarte trecuseră 13 zile și pe bord toată lumea începuse să spere, spiretele se liniștiră mai ales grație primirei cordiale făcută în portul Geneva. ASASINUL TRIMRILOR JOST — ACT DI. ACUZARE — Urmare.---^sgJ.CgpȘr328 și 321) Spargerea din «alea Moșilor la Ilie Tablei» Continuând seria nesfârșită a faptelor sale criminale, în seara de 2 Martie, Pipa, trecând pe calea Moșilor, zărește o cârciumă, lângă care, într’o odae, dormea pe un pat un evreut. Acesta era Ilie Tuhten, care ținea un debit de băuturi spirtoase. Profitând de ocazie că văzuse, uitându-se pe fereastră, pe cârciumar dormind, intră imediat în prăvălia pe care spune că a găsit-o deschisă, și în dalta sparse tejgheaua și luă 60 bani, un ceas de argint și diverse monede străine ; pe urmă intră în odaia lui Tuhten și căută peste tot cheile scrinului și dulapurilor ; negăsindu-le și crezând că poate vor fi puse sub perna, pe care dormea cârciumarul, băgă așa de încet mâna sub ea încât Tuhten nu se deșteptă ; nici aici lasă nu le găsește ; atunci se apropie de o masă și punând mâna pe o cutie constată că in ea era pudră, și astfel Pipa, fie dintr'un spirit de cochetărie, mai probabil însă pentru a-și schimba fisionomia intrucâtva, se pudrează, făcându-se aproape alb; apoi, văzând că nu dă de rostul cheilor, scoase dalta din sîn și începu a forța dulapul, cu care ocazie, făcându-se sgomot, cârciumarul se sculă. Fără a se intimida câtuși de puțin că a surprins, Pipa scoase pușca din buzunar și, îndreptând’o ^ asupra ovreiului, ’î zise : «Spune unde sunt banii?» Fie că Tuhten nu și-a dat cont exact de pericolul ce’l amenința, fie că spaima grozavă de a vedea un necunoscut noaptea în casă, în loc de a’î tăia glasul, i-a dat tocmai curagiu, un fapt cert este că, sărind jos din pat și punând plapuma în dreptul bbrazului, ca o pavăză, începu a’și striga nevasta, zicându’î să aducă pușca, și pășind hotărît spre hoț căută în jurul său cu ce ar putea să’l pocnească. Din odaia de alături se auziră țipete de alarmă, ceea ce văzând Pipa, și temându-se să nu fie prins, sări peste fereastră și se făcu nevăzut prin gradinele d’imprejur. Spargerea prăvăliei lui Ilie Pârvuiescu Fidel sistemului său de a ppera succesiv în mai multe locuri, în aceeași noapte, ducându-se în strada Isvor No. 49, desprinse o cercerea de la fereastra cârciumei lui Pârvulescu, sări înăuntru, violă tejgheaua ludui! un portofel cu Qoiot, în hârtie, și o pungă cu 100 lei argint, fftra cu cârciumarul, care dormea în odaea vecină să fii simțit ceva, și fără ca acuzatul să fi avut nevoie a face us de armele ce tot d’auna avea asupră’șî. Spargerea de la Petre Velicu Tot într’una din nopțile lunei lui Martie se duse pe calea Rahovei la No. 118, unde ochise cârciuma pe care o ținea Velicu, și, spărgând ușa, era gata să filtre în prăvălie.Surprins însă de băiatul care dormea acolo, Pipa fugi în fundul cursei, piturându-se, după cum singur spune, dupe un zăplaș, și aci, vâzând că nu e urmărit de nimeni, se culcă și adormi. Somnul însă nu ’i fu de lungă durată, căci se trezi apucat de guler și ridicat în sus de un sergent de oraș. Acesta era Radu Ion, asupra căruia acuzatul de azi comise . Un omor săvârșit, dar neizbutit Băiatul din prăvălia lui Veliers comunicase sergentului de stradă, sus numit, tentativa de spargere a prăvăliei, arătându-i în același timp că făptuitorul fugise în fundul cursei, și amândouă ducându-se să -l caute îl găsiseră, după cum am spus, dormind. Pipa nu era insă omul care să se lase a fi prins ca un șoarece în cursă, deci, când fu scos de sergent în stradă, pe neașteptate se smnuci din apina acestuia cu atâta furie in cât i se rupseră hainele, și, sejipsind, o luă la fugă. Convins că, desigur, fugarul nu putea fi decât Pipa, pe care poliția îl căuta de atâta vreme, sergentul la du Ion trase asupră ș i un foc de revolver fără de a-l atinge; și, până să descarce un al douilea foc din arma sa, se auzi răsunetul detunătare a puștea banditului, din ale cărei numeroase alice unele atingând pe nenorocitul sergent la ochi îl chiorîră pentru restul vieței. — Și faptul acesta este recunoscut de acuzat. Spargerea cutrotamei și nelhiderea cârciumarului Gheorghe Potcoavă Oricare alt făcător de rele, văzând pericolul din care scăpase, ar fi căutat a sta câtva timp în inacțiune, pentru a face să se mai uite lucrul și să i se piarză urma . Pipa, din potrivă, sfidând societatea, cu o incalificabilă temeritate, în noaptea de 19 Martie, comise altă îndouilă crimă. In calea Dorobanților, la No. 142, Gheorghe Potcoavă ținea o cârciumă, la spatele căreia avea o singură odae, în care dormea el cu soția sa , iar pe băiatul din prăvălie, Dumitru Șelaru, îl culca în prăvălie chiar, pe o canapea, unde de obicei el se ghemuia și un câine, mops, al casei. In toiul nopței Pipa, venind să fure avutul cârciumarului, sări în curte, se apropie de ușa de din dos a prăvăliei, taie cu dhia>spantul geamulugei, baftă mijit pe spărtură și învârti un foraiber ; apoi, după ce lasă ușa deschisă, pentru ca să aibă loc de fugit, intră în prăvălie și se apropie de teșghea. Câinele, simțind om străin, începu a lătra cu furie , iar Pipa, surprins de această alarmă neașteptată, se pituli după teșghea. În momentul acesta cârciumarul, sculându-se din pat, deschise încetișor ușa ca să vadă ce făcuse pe câine să latre , nu apucă însă să intre bine în prăvălie și căzu trăsnit de o împușcătură pe care tâlharul o descărca asupra’i. Femeea lui Potcoavă, îngrozită și ca nebună, atât de spaima detunăture, cât și de moartea năpraznică a soțului ei, se năpusti asupra ferestrei, o deschise și începu să țipe. Pipa, fără a pierde timp, fugi în curte pe ușa bucătăriei, ce o lăsase deschisă înadins, și se făcu nevăzut. Această dramă se petrecu așa de repede încât băiatul din prăvălie, care fusese deșteptat de zgomotul armei, abia avu timpul a zări spatele fugarului. Autopsia a stabilit că corpul nenorocitului Gheorghe Potcoavă purta șoapte teribile răni pe gât și pe falcă, din cari au fost extrase opt gloanțe de lup, zise poșute, ceea ce indică că mai toată umplutura puștei fusese primită în falcă de nenorocitul cârciumar. (Va urma). O CUGETARE PE ZI Lucrează dimineața, ca să te odihnești peste zi ; muncește în tinerețe ca să stai la bătrânețe. Știri din streinatate — Prin poștă — După modelul celei din Paris, se va înființa și la Berlin o școală superioară pentru ziariști. Cursurile se vor deschide la 4 ianuarie 1900, st. n. « ¥ Ultima întunecime de lună din acest secol va avea loc în noaptea de 4 spre 5 Decembrie, întunecimea aceasta va fi aproape totală. Acest fenomen al naturii se va vedea și în regiunile noastre. * * * O societate franceză va face un cablu submarin de la Marsilia, peste Akra și Jaffa, la Djibuli în Abisinia.* Guvernul rusesc a intervenit din nou pe lângă Poarta Otomană din cauza marei emigrări în Rusia a armenilor din vilayetul turcesc Van, unde sunt persecutați de curze și bântuiți de mizerie.* * * Ducele Filip d'Orléans, pretendent la tronul Franței, care a petrecut mai mult timp la socrul său în Ungaria, a plecat la Londra. De aici ducele va întreprinde o lungă călătorie în India. Faptul acesta arată că acum va înceta propaganda regalistă în Franța. * * Poliția din Hamburg are de furcă scum. Ea a primit mai bine de 70 scrisori din diferite orașe ale Germaniei, prin cari i se cere să descopere pe niște băeți de 13—16 ani, cari au părăsit casa părintească cu gândul de a se îmbarca pentru Transvaal. Deja vr’o 20 din acești tineri viteji au fost înapoiați familiilor lor.* * * Luarea în stăpânire de către Germania a Garolinelor, Marianelor și insulelor Palau e un fapt îndeplinit. Garnizoanele spaniole, cari ocupau aceste 3 grupe de insule, a fi sosit Marți la Manilaft ¥ . Deună zi la ora 3 p. m., a sosit la Welînitz un balon al secției aeronautice prusiane cu trei ofițeri. Balonul plecase în aceiași dimineața la ora 10:45 din Berlin, de pe piața de arme din Tempelhof. Călătoria s’a făcut, în cea mai mare parte, pe de asupra norilor. Cea mai mare înălțime ajunsă e de 2500 metri, cea mai mare iuțeală de 60 kilometri pe oră. In aceiași seară cei trei ofițeri prusieni au plecat la Berlin. Ir ¥n împăratul Wilhelm a dat ordine speciale spre a se solemniza la 1 ianuarie viitor apariția noului secol. Drapelele tuturor regimentelor vor primi panglici de amintire. Se fabrică și cărți poștale cU ornamentări speciale. * ¥ ¥ In cazarma Montana, din Madrid, în fața suveranilor, s’a experimentat un aparat de telegrafie fără sîrmat, inventat de maiorul Cervera. Au fost transmise telegrame, pe o distanță de zece kilometri, cu un succes strălucit. ■ * Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMÂNE) Un factor poștal inculpat de abuz de încredere și fals Un negustor din Bargan, comuna Mihai si Viteazu, anume Gheorghe Ionescu, însărcinase pe factorul poștal rural, Iacob Tomescu, ca să se ducă până la gara Lehliu, să predea la gară o scrisoare de valoare, în sumă de 200 lei, spre a se expedia la oraș, pentru o marfă ce o comandase, și să-i aducă distanța, in adevăr, Tomescu a și adus lui Ionescu o chitanță de predare a scrisorei de valoare, dar acesta a constatat în urmă că banii nu s’au dus la destinație. Care să fie cauza? Tomescu pretindea că a dat unui funcționar de la gară scrisoarea de valoare, primind o chitanță. Ionescu însă acuză pe factorul poștal de abuz de încredere și a denunțat cazul parchetului din Călărași, lostrugaja a firmit că chitanța ce s’a predat lui Ionescu era o vechie chitanță luată cu altă ocazie și dreasă prin ștersături și adăogări de mână chiar de factorul poștal. Un expertoaligraf s’a și pronunțat în acest sens. Tribunalul a condamnat pe factorul Tomescu la un an de zile închisoare și la 300 lei despăgubiri. Afacerea a venit era cu apel la secția a doua a Cursei de apel din București. La ședință, un bătrân moșneag tatăl inculpatului și soția acestuia, mamă a 3 copii, cari veniseră pe acest vifor, stăteau pe o bancă sughițând. Ei au ferma credință că Tomescu, de 6 ani în serviciul poștei rurale, e incapabil să fi comis acest fapt. Inculpatul, care stă în prevenție de la Sf. Maria, era sub santinelă și nu era asistat de nici un advocat. Apărătorul, la care s-a adresat moșneagul n’a voit să ia apărarea din cauză că a venit cu căteva momente înainte de ședință. — Nu m’a lăsat viforul să vin mai devreme !—se vaită moșneagul. La interogatoriu, inculpatul reînoește protestările lui de inocență. Procurorul se bazează mai cu seamă pe expertiza caligrafică. De, dacă ar fi fost vreun apărător, s’ar fi putut cere o contraexpertiză. Curtea reduce osânda la 10 luni, cu începere de la hotarîrea tribunalului. La eșire din sală, plânsetul inculpatului s’a întâlnit cu al bătrânului său tată și al nevestei. — Nu e vinovat sărăcuțul, se văisa moșneagul împreună cu nora lui. — Tertați-i, ’mi spuse bătrânul, văzând că me interesez de dînsul și crezând că sunt ceva. — Moșule, ’i spusei, numai Majestatea Sa poate să-l ierte. .. . Un președinte de curte care nu știe carte S’a rîs mult erî la Curtea de Apel din București, secția a III-a. Se strigase un proces în care un anume Cărstea se plângea că a fost bătut de un jandarm rural Nicoreanu în curentul funcțiunei. Grefierul citește procesele verbale ale pădurarului Ioachimescu, din comuna Zilișteanca, județul Buzeu. Intr’un proces verbal se zice : «Noi, Ioachimescu, pădurarul comunei Zilișteanca, mergând a preda o citațiune președintelui secției a 3-a a Curții de apel din București, l’am găsit presințe la domiciliu, dar neștiind carte, am făcut prăsenlul proces-verbal». Membrii Curții rîd de această combatere a primarului din Zilișteanca, cum că președintele lor nu știe carte. In urmă s’a verificat că această nedumerire provine dintr’o redacție de stil a primarului. Viforul Din causa viforului care domnește în țară de 3 zile, d. consilier Popescu care plecase la o moșie nu s’a putut întoarce. Procesul baron Waldberg-Goldwurm, ale cărui desbateri erau să continue ieri la Curtea de apel din București, secția a 3-a, s’a amânat din cauza lipsei d-lui consilier Popescu la 11 Decembrie. Elian. UN PROVE»ț PE ZI Se leagă lesne sacul, când u este plin. (Arad). öníwrsfll io provincie (De la aoresp. noștri particularii) — Pe ziua de 28 Noembrie — Brăila lloli de cozi de cai.—Indivizii : Panait Gheorghe, Ilie Sterian, Gheorghe Dumitru zis Ismaileanu, Costică Popescu, G. Balănescu, Ghiță Paraschiv, Ion Golescu, Ion Paraschiv și Dumitru Botezatu, neavând de lucru, au vrut să se apuce de negustorie de per de coade de cai. In acest scop s’au învoit cu toții, și s’au dus la oborul de vite, au ales caii cu coade mai lungi și mai stufoase și găsind 7 cai, le-au tăiat cozile cu desăvârșire. Au plecat să vânză marfa furată, dar n’au reușit, căci d. comisar de siguranță, Christescu, primind reclamațiunea, s’a pus în urmărirea lor prinzându-i. Ei vor fi dați cu toții judecăței. Faptă frumoasă.D. primar, Ghiță Dumitrescu, a luat inițiativa să înființeze în orașul nostru o «ospătărie comunală», la care să poată lua masa 100 oameni săraci, cărora li se va servi: pâine, supă și carne. Această ospătărie va începe a funcționa de la 1 Decembre a. o., într’unul din vastele saloane ale cazărmei de guardiști, până la clădirea unui local special, care este deja proiectat. Navas. Galați început de incenuiiu. Azi dimineață un început de incendii s’a declarat la o casă din str. Vezuviului, proprietatea d-lui Emuche Dănilă. A ars acoperământul și o parte din casă. Cum în acea casă nu locuia nimeni, se crede că focul a fost pus cu intenție. S’a deschis o anchetă în acest sens. Accident.— Un grav accident s’a întâmplat, azi, în port. Muncitorul lauou Focșa, pe când încărca niște traverse, scapa una din ele și fu lovit așij, de tare, în cât oăzu numai de cât jos. Tovarășii lui de muncă l'au ridicat în grabă, l’au fi dus acasă la dînsul, unde d. deotor Milo?, medicul portului, i-a dat ajutoarele necesare. Împărțirea porumbului. - azi ga íMüüiih ia mw, m-GRATIS U PARIS ABONAMENTUL CU PREMII — UNIVERSUL politic-cotidian — Cu începere de la 1 Decembrie 1899 — Pentru 3 Inul sei 650 — Premii la abonații pentru 3 luni Toți abonații pentru 3 luni vor primi gratis și franco următoarele premii : 1 frumos ac de cravată sau o broșă pentru damă, sau o pereche de nasturi pentru manșete, după alegere ; «Almanachul Universului» pe 1900; Calendarul american, Calendarul de buzunar și Calendarul de perete, precum și un bilet spre a concura prin tragere la sorți la 36 obiecte mai jos notate, Intre cari un bilet dus și întors la Expoziția din Paris, o bicicletă, 2 ceasuri de aur in valoare de 300 lei, o mașină de cusut, etc., etc. Mai primesc ca premiu și «Universul Literar», colorat, timp de 3 luni, gratuit. — Pentru 6 luni lei 12 — Premii la abonații pentru 6 luni Toate premiile ca și la abonații pentru 3 luni, plus 2 volume din Biblioteca Economică a «Universului» și un loc de 1 bilet spre a concura prin tragere la sorți la cele 36 obiecte joi notate, abonații pentru 6 luni vor primi 2 bilete, precum și «Universul Literar» colorat, timp de 6 luni. — Pentru un ulei 23 — Premii la abonații pentru un an Toți abonații pentru un an vor primi ca premii: 2 din obiectele următoare, după alegere: un ac de cravată, 1 pereche de nasturi pentru manșete, o breșă pentru damă, toate calendarele de mai sus, 4 volume din Biblioteca Economică » «Universului» și 4 bilete spre a concura prin tragere la serți la cele 36 de obiecte mai jos notate, precum și «Universul Literar» colorat, timp de un a». LA — Premii Ju.rs.ar © — Afară de premiile de mai sus și de cele 36 obiecte jos notate, «Universul» mai acordă gratuit abonaților săi, în fiecare lună, prin tragere la sorți, 3 frumoase obiecte. Tragerea are loc la 1 a fiecărei luni. 1Cal V *23 '1? da. obiectelor ce acordăm gratuit 1 Bilet dus și întors la Expoziția din Paris. 1 Bicicletă pentru damă așii bărbat. 1 Mare oglindă de lemn,sculptată. 1 Ceas de aur pentru bărbat, sistem Roșcov. 1 Ceas de aur pentru damă. 1 Mașină de cusut. 2 Vase japoneze. abonaților noștri prin tragere la sorți: 1 Etajeră de metal, nichelată 1 Ceas de argint p. bărbat. 1 Ceas de argint p. damă. 10 Ceasoarnice de masă, deșteptător. 5 Benocle pentru teatru. 3 frumoase lămpi (veilleuse) de atârnat. 2 Lămpi de masă. 5 Albumuri pentru fotografii. 3« pârțirea porumbului, cumpărat de județ, din care a sosit un prim transport. Sătenii de prin satele din împrejurime au fost în cunoștiințățî și au sosit în mare număr. D. prefect Moruzzi a asistat câtva timp la distribuire. Sătenii, cari locuesc departe de Galați, vor căpăta și ei în curând porumbul necesar, care se va expedia cu trenul în diferite localități. Iarna. De azi dimineață zăpada cade necontenit, în cantități mari, iar viscolul o îngrămădește în troene înalte. Pe multe străzi circulația e foarte anevoioasă. De multă vreme nu s’a mai văzut pe aci o zăpadă așa de îmbelșugată. Săniile, care de vre-o câteva luni au fost scoase din obiceiul, și-au făcut iar apariția. Rasta Generalui Methuen inspectând trupele — Vezi ilustrația — Zilele din urmă s'a vorbit foarte mult de general Methuen, care are greaua sarcină de a debloca orașul Kimberley. Se știe că Kimberley, — orașul diamantelor, in care se află închis și marele dușman al Republicelor Transvaal și Orange, Cecil Rhodes,—e împresurat de boerî cu armată foarte numeroasă. Ilustrația noastră de azi înfățișează pe generalul englez Methuen, inspectând trupele sale, înainte de a le trimite în foc ca să primească botezul sângelui. Lucruri din toată lumea Bustul lui Heine. Sculptorul danez Hasselius a sfârșit, la Roma, bustul lui Heinrich Heine, menit să împodobească mormîntul marelui poet la cimitirul parisian Père-Lachaise. Sculptorul nu știe numele persoanei, care i-a comandat acest bust. Se crede totuși că comanda pornește de la împărăteasa Elisabeta care, cu câtva timp înainte de trista-i moarte, a ținut să dea poetului ei favorit acest ultim semn de admirațiune. Același sculptor a primit înainte o comandă pentru o statue a lui Heinrich Heine, în același chip misterios, ceea ce nu mai lasă nici o îndouială în această privință. El n’a știut nici o dată cuie i era destinată opera sa, și n’a avat aceasta decât cu mult în urmă, când, în timpul unei visite pe care a făcut-o împărătesei Elisabeta, în villa ei Achilleion din Corfu, a recunoscut, între alte multe statui, și pe aceia a lui Heine sculptată de dînsul. Bustul lui Heinrich Heine se va trimite în curând la Paris. ÎNTRUNIREA DE LA PLOEȘTI D-ni. Dimitrie Sturdza, P. S. Aurelian, Stoicescu, Haret și Palade, s’aul dus Duminecă la Ploești, unde se anunțase o întrunire publică. La gară fruntașii partidului liberal au fost întâmpinați de un numerics public, întrunirea s’a ținut în sala vechiului liceu. D. Al. G. Radovici, fostul primar al acelui oraș, a luat cel dintâiu cuvântul. D-sa a vorbit despre unirea liberalilor și a cerut concursul cetățenilor în potriva actualului guvern.. D. Dîm. Sturdza a vorbit despre finanțele țărei și a făcut apel la ploeșteni ca să sprijine partideif liberte. D. Aurelian a făgăduit mai multe reforme democratice. D. Stoicescu a felicitat pedel. Sturdza și Aurelian, cari au adus unirea în rândurile partidului liberal și a făcut apel la cetățeni să sprijine în această luptă pe fruntașii partidului. D. G. Pallade a vorbit de asemenea despre finanțe și de chestia fânului. D. Spiru Haret a făcut un călduros apel la toți ploeștenii ca să lupte sub steagul liberal. Seara a avut loc un banchet la «Grand Notes», dat în onoarea d-îuî Sturdza. Col. II X SFATI» EZI Scoaterea unghiilor de la picioare.—Se aplică caldă o soluțiune de 40 la sută de potasă pe porțiunea unghiei care trebue scoasă. După câteva secunde, partea superioară devine așa de moale că se poate tăia chiar cu o sticlă, înmoaie apoi partea următoare cu aceiași soluțiune și taie. Operațiunea aceasta trebue să se repete până ce bucățica ce rămâne în carne se subțiază ca o foaie de hârtie , se ia atunci bucățica aceasta cu un clește mititel, se desface încet și se taie. CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 29 Noembrie 1899 Ședința se deschide la ora 1 și 50 minute, sub președinția d-lui Const. Olănescu. Răspund la apelul nominal 100 d-nî deputați. Asistă la ședință d-niî miniștri doetoc Istrati, N. Fleva, general Manu, general Lahovari, G. Cantacuzino, I. Lahovari, Take Ionescu și C. Disescu. D-nii miniștri Fleva și Istrate depun diferite proiecte de legi fără importanță. La ordinea zilei continuarea discuției asupra răspunsului la mesagifl, D. Barbu Delavrancea, având cuvântul, spune că intrarea sa în partidul conservator este consecința firească a regimului imposibil ce se creiese tinerilor în partidul liberal (aplause). In politică, zice d. Delavrancea, sau trebue să rămâi vecinie într’o credință sau să pieri ; eu n’am avut putința să rămân acolo, unde am apărut, n’am avut nici virtutea de a mă călugări și de aceea am venit să lucrez cu dv. (aplause). Căci suntem datori, urmează d. Delavrancea, să luptăm din toate puterile contra castei fățarnice care are toate cusururile vechilor privilegiați, fără ca să aibă nici una din calitățile lor (aplauze zgomotoase). D. Delavrancea termină afirmând neclintita sa credință în bine (aplause vii). D. G. Cantacuzino, președintele consiliului, vorbind de înverșunata campanie extra-parlamentară dusă contra capacităței de guvernare a băncii ministeriale, se întreabă ce folos a putut trage țara când aci în Cameră campania din afară nu a fost justificată prin nici o probă(aplauze). D. Cantacuzino declară că, în conducerea partidului conservator, nu va urma norma tiranică a d-lui Carp, ci tradițiile respectate de nemuritorul Lascar Gatargiu și cari consistau în necontenita consultare a fruntașilor partidului (aplauze). Vorbind despre programul partidului conservator, oratorul spune că acest program a existat și a fost urmat cu mult mai înainte de ivirea d-lui Carp în viața politică. In privința modernizărei partidului conservator, d. prim-ministru spune că ea s’a efectuat prin deschiderea partidului pentru toate inteligențele și toate capacitățile (aplause). D. G. Cantacuzino termină spunând ca Barbu Catargiu : « Vom face totul pentru țară și nimica pentru noi» (aplause prelungite). Ședința se suspendă pentru 10 minute. La redeschiderea ședinței se dă cuvîntul d-lui general Manu. D. ministru de finance, deși n’ar fi dorit să vorbească de cât despre situația financiară a statului, se crede dator sa facă istoricul desvoltărei partidelor noastre istorice spre a rectifica afirmațiunile d-l ui Carp în această privință. D. Manu arată că partidul liberal s’a născut la 1848, căutând să aducă la participarea conducerea statului elementele democratice, iar partidul conservator s’a născut la 1856 cu tendința de a moderniza curentul public menit de a apăra principiile conservative ale țărei. Continuând, d. Manu spune că resvrătirea d-lui Carp nu se datorește atitudinea partidului conservator, ci simplu ambițiune a d-lui Carp de a fi șeful acestui partid (aplause). Reformele cu cari se laudă d. Carp, zice d. Manu, nu sunt reforme junimiste ci conservatoare, căci și schimbarea etalonului și inamovibilitatea magistraturei și legea minelor sub preșidenția mea ministerială s’au realizat (aplause). Venind la cessiunea financiară, d. ministru de finanțe spune că Statul român a contractat împrumuturi curentă pentru suma de 764 de milioane, dintre cari cele mai multe efectuate de d. Menelas Ghermani, ministrul de finanțe al junimiștilor. «Aceste împrumuturi, continuă d. Manu, s’au efectuat în Germania, astfel că piața germană, fiind săturată de rentă română neapărat creditul nostru era zdruncină* IRSU aceea. D. Manu mai spune ca, la rănirea sa în capul departamentului, n’a găsit numai lipsa simțitoare de resurse, dar și o neregulă curioasă. Azi, zice d. Manu, ministerul de finanțe nu datorește nimic instituțiilor financiare din țară. Vorbind despre împrumutul din zilele din urmă, d. ministru afirmă că el s’a efectuat în cele mai bune condițiuni în care puteam efectua un împrumut, și se crede dator sa aducă omagiile țărei d-lui Galenderu, care a convins piața Berlinului despre soliditatea creditului Statului român (aplause). D. Manu termină, cerând Camerei să mărginească cheltuelile publice și să dea țării un budget echilibrat (aplause). D. Al. Marghiloman începe prin a constata tonul polemist al ministrului de finanțe și se crede în drept de a-l urma pe terenul acela. Vorbind de raportul dintre conservatori și junimiști, oratorul zice : «Cu toții am semănat și am brăzdat, însă numai d-v. ați cules și reü ați cules singuri, pentru că v’ați lipsit de elementele cari ar fi constituit cele mai competente ministere. Vorbind de împrumutul de 175 mil., oratorul susține că întârzierea lui a cauzat toată jena financiară și aceasta se datorește incompetenței d-lui ministru de finance care s’a plătit cu simple vorbe, care n’a știut să’șî aleagă agenți financiari. Întârzierea efectuărei împrumutului, lăsând în suferință mandatele diferitelor case de bancă interne, au lipsit aceste de un însemnat stoc monetar cu care putea fi înlesnit comercial. O altă cauză a crizei, zice d. Marghiloman, stă în moratoriul acordat arendașilor statului, măsură extraordinară, care nu putea decât să alarmeze piețele noastre de împrumut. Vorbind despre proiectul contenciosului administrativ, oratorul spune că guvernul a renunțat la acest proiect pentru un an. D. G. Cantacuzino, întrerupând : Aveți răbdare ; proiectul se va prezenta în curând. D. Al. Marghiloman, continuându’și discursul, analisează activitatea ministerelor ai căror titulari nu au avut raporturi cu partidul conservator și arată că această activitate se resimte de eterogenitatea acelor titulari, apăsând asupra miniștrilor conservatori cari au luat angajamente în numele partidului. Terminând, d. Marghiloman se miră de înverșunarea pornită azi de d. genf Manu contra junimiștilor sigură că junimiștii vor remânea tot cea ce au fost, așteptînd să sosească timpul când se va recunoaște că ei au fost folositori partidului conservator. La ora 5 și 40 minute se prelungește ședința și se dă cuvântul d-lui Ioan Lahovari, ministrul de externe. D. Lahovari, vorbind despre cestiunea Porților-de-fier, arată că ea ’și are origina în conferința de la Londra din anul 1871, când Austria a cerut cu perseverință autorizarea de a regula navigațiunea la Porțile-de-fier, drept care nu i s’a acordat decât la 1878 de către congresul de la Berlin. Austria a delegat atunci Ungariei mandatul obținut la Berlin. D. ministru face istoricul diplomatic aî cestiunei înainte de venirea sa la guvern și constată că atitudinea vitejească pe care o iau liberalii în țară corespunde unei supuneri militare față de reprezentanții Austro- Ungariei, acceptându-se cu grațiositate demersurile defavorabile nouă făcute de Ungaria și neabătându-se de la această atitudine decât în ziua când d. Sturdza cade de la putere, zi când apără drepturile românești de la Porțile-de-fier cu o mândră energie, ceea ce face căd. Sturdza a transmis asupra guvernului conservator diferendul diplomatic al Porților-de-fier. In ultima sa notă d. Sturdza reclamă ca statele riverane să fie consultate la stabilirea taxelor de peagin, și vrea în definitiv cu taxarea și regulamentarea navigațiunea să fie amânată. Austro-Ungaria a notificat guvernului conservator că amână aplicarea regulamentelor provizorii, până la regularea «motivelor tehnice și administrative» care determinaseră amânarea. Evident, zice d. ministru de externe, această notă nu se potrivește cu legenda pe care vor s’o creeze partizanii d-lui Sturza în privința unui pretins succes diplomatic al d-sale. Continuând, d. ministru de externe arată că punctul de vedere al d-lui Sturdza era neîntemeiat, și că noul ministru contestând Austriei că dreptul de a percepe taxe cuprinde și pe acela de a le fixa, a adoptat imediat punctul de vedere bazat pe dreptul public european, anume că numai puterile semnatare au dreptul de a fixa taxele de la Porțile de fier și că numai Comisia Dunărei le-ar putea percepe fără să jignească pe nimeni. Continuând d. Lahovari spune că Rusia a adoptat punctul de vedere al României, că celelalte puteri sunt înșciințate, și că gestiunea stă deci în faza negocierilor. «Așteptând ca litigiul să fie rezolvat de diplomați, zice d. ministru, noi trebue să facem ca Rusia și Bavaria, să ne ferim de a creea conflicte de fapt, să ne supunem măsurilor luate de Austria, rezervându-ne dreptul asupra cărora puterile mari ale Europei au să se pronunțe. Terminând, d. ministru povestește încercarea făcută la Severin de un funcționar român ca să se schimbe conflictul diplomatic în conflict de fapt și asigură Camera că interesele țărei vor fi apărate cu cel mai mare zel și cu cel mai deplin devotament (aplauzegomotoase și prelungite). Ședința se ridică la ora 7 și 10 minute. ÎNTÂMPLĂRI !!Ut Carguiiîă Cadavrul de la Azilul de noapte Zilele trecute s’a găsit căzută pe stradele Capitalei o nenorocită femee, anume Floarea Vasile Robu, în vîrstă de 22 ani. Ea eșise din spital și, necunoscând pe nimeni, rătăci prin ulițele Bucureștilor, până când foamea și frigul o doborîră. Sergenții o luară atunci și o duseră la Azilul de noapte. Era dimineață, când celel’alte femei sărace se deșteptară, găsiră moartă pe nenorocita Floarea Robu. Cadavrul fu ridicat numai de cât și dus la morgă. Cârma balonului Un domn Stelios Marcatos, din strada Olimpului No. 27, s’a dus la ministerul de răsboiu și a prezintat o petițiune prin care arăta că a descoperit cârma balonului. D. ministru de război, după ce a citit petiția și a privit o fotogreafie a cârmei inventate, a spus să se răspundă d-lui Marcatos că nu poate să avizeze la nici un fel de experiență, deoarece invenția nu e patentată. D. Iulius Marcatos nu s’a descurajat însă și voește acum să se prezinte la Expoziția de la Paris. Inventatorul, care s’a prezentat la redacția noastră, ne-a arătat și nouă fotografia cârmei balonului, asigurându-ne că a făcut «marți» pe toți oamenii științei. După cum se vede, din strada Olimpului a fost dat să sară epurile. Furtul din strada Carol Niște hoți s’au introdus aseară într’un gang al magazinului d-'ui Taubman, din strada Carol No. 74, au desfăcut niște baloturi și luând 10 pachete cu bumbac, în valoareea de 75 lei, s’au făcut nevăzuți. Furtul n’a fost observat decât foarte târziu, când s’a dat de veste secției respective. Se crede că trebue să fie o ceată de pungași, cari nu fură decât mărfuri depuse ziua pe lângă magazii, căci deja s’a fi semnalat până acuma mai multe hoții de felul acesta. Focul de la oțel Lambru Un început de incendii s’a declarat aseară, la orele 10, la otel Lambru, din strada Brezoianu No. 1 și strada Belvedere No. 14. Focul a luat naștere de la un coș și s’a întins asupra tavanului din aripa oaselor care dă în strada Belvedere. Dându-se alama, pompierii de la postul central, fiind în apropiere, alergară numai decât, în ajutor, dărîmară o parte a zidului și izbutiră să stingă focul. Pagubele sunt foarte mici, în schimb panica a fost cât se poate de mare printre chiriașii din oțel, mai cu seamă că se știa că nu e apă. Mai putem adăuga că aripa otelului unde a luat foc, era ocupată în mare parte de personalul circului Sidoli. Intnmire& da ia Liga Vechiul Comitet Național studențesc s’a întrunit aseară în localul Ligei culturale și în urma unei mici discuții, a încheiat următorul proces-verbal : «Comitetul Național Studențesc întrunit în seara de 29 Noemvrie 1899 , văzând : «1) Procesul-Verbal semnat de d-nii : Virgil Berisache, Iangulescu-Buzeal, Victor Constantinescu, T. D. Vasiliu, G. Lasparov, St. P. Mihai, Const. Bogdan-Popescu și Basil Dumitrescu în majoritate de opt contra cinci; «2) Văzând că prin acel Proces-vorba s’a proclamat aleasă lista Dumitrescu-Brăila; Considerând apoi că nu s’a pivioulul mei o contestațiune în țșraionul reglementar de 3 zile, Caminetul, în unanimitate, uzând de drepturile sale, validează alegerea noului Comitet Național și pentru a corespunde sentimentului unanim recunoaște doi ani înainte acestui comitet onoarea de a conduce în numele Studențimei chestia națională: «Octav. G. Lecca, Al. Antemireanu, Camil Dumitrescu, Lorențiu Livianu, G Mușescu, G. Zane, C. Sclopionescu.»» • Noul comitet Național studențesc se va întruni în seara de 7 Decembrie, spre a se costrui și a lua primele deciziuni asupra activităței sale viitoare. Un munte de aur Acesta e titlul romanului care] va apare mâine, Mercur. 1 Decembrie a. c., în Biblioteca Economică a «Universu lui». E un roman instructiv și amuzant de cea mai mare senzacțiune. Un volum de 112 pagini se vinde numai cu 35 de bani. De vînzare la toate chioșcurile și toți vînzătorii de ziare. REZBOIUL Intre Anglia și Transvaal ] — Prin poștă — j O telegramă din Lisabona anunță, că două coloneii ruși, uni general și un colonel francez s’afl îmbarcat, Mercure, pe un vas portugez, spre a se duce în Transvaal și a lupta în rândurile boerilor. Din Pretoria se anunță, că talonetul francez contele de Vimpir bois-Mareuil a plecat pe câmpul uS ÎCpIS. J Forțele boerilor confederați sunt, azî, de vr’o 55 mii de oameni. Se numără 25 mii transvaalieni, 15 miî orangiști, 2 miî străini, 3 mii olandezi din Cap și Natal, plus recruții cari se înrolează zilnic. Așa, de pildă, zilele acestea, 2 miî nouî cetățeni aui depus jajurământ la Johannesburg. * ¥ # Depeșe sosite din Lourensy- Marquez spun că Steyn, președintele statului Uber Orange, sat dus în persoană în împrejurimile lui Modder’s River, spre a se pune în fruntea trupelor liOăie și orangiste. El a fost primit cu mare artituziasm. Neliniștea pentru situația dffl. Africa de Sud crește tot mereu. Se pare că nu se vor mobiliza.1 alte trupe spre a fi trimise în Colonia Cap, căci cu o ulterioară trimitere de armata Anglion, ar rămâne cu totul lipsită de forță și asta, grație marei agitații ce crește în Irlanda, i-ar putea fi foarte fatal. 1 Milițiile nu au nici o valoare din punctul de vedere militar și în caz de nevoie ar servi foarte puțin. Ele sunt chemate sub arme mai mult spre a liniști opinia publică. Din aceste împrejurări o complicație în străinătate ar putea fi funestă Angliei. . . * «Times» are din Modder River cu data de 3 Decembrie st. n. știrea oă : Sosesc corturi și bagagii mari. Se organizează câmpul pentru o ședere de o săptămână cel mult. Totul depinde mult de mișcarea înainte a generalului Galacze, de la care 4 foarte greu a se avea știri. Tot detașamentul de la Mafeking a ajuns trupele boerilor de la Klipberley. “ft. » ¥ : I După lupta de la Modder River, un grup inamic s’a predat englezilor. Acești falși boeri erau englezi, obligați cu forța să se lupte contra fraților lor.’ Ei spun că a izbucnit o neînțelegere între orangiști și transvaalieni. ft . ¥ â Serviciul telegrafic — al ziarului «Universul» — Londra, 28 Noembrie. Se vestește din Nanport, cu data de 21 Noembrie, că s’a început în acea zi un foc de tiratorî dincolo de Arundel. Englezii înaintați către Samoahsdum și boemii se retrăgeau spre Taolbos. Londra, 28 Noembrie. Se vestește din Pretoria «Agenției Reuter», că detașamente sanitare germane și olandeze au sosit la 20 Noembrie. Au fost primite cu mare entuziasm. Jumătatea detașamentului merge în Natal, ceal’artă merge în O-range. Londra, 28 Noembrie. O depeșă oficială a generalului White, cu data de 27 Noembrie, spune că în noaptea precedentă a trimis pe generalul Hunter cu 500 de voluntari din Natal și o sută de cavaleri pentru a surprinde o pozițiune mai mică la nord de Lombardskop; întreprinderea a reușit pe deplin. Dealul a fost luat și două tunuri ale boerilor au fost demontate. Un tun Maxim a fost luat și adus la Ladysmith. Englezii aui avut un om ucis și un maior rănit. In acelaș timp un escadron fie husari s-a dus în împrejurimile lui Pepworthheled, a ars satele și a tăiat liniile telegrafice ale boerilor. Molteno, 28 Noembrie. Generalul Galacze a făcut un marș forțat cu două mii de oameni și două baterii spre Stormberg, unde boerii ocupau o pozițiune întărită- Vrăjmașul iî deschis focul în momentul OjiPfij