Universul, ianuarie 1900 (Anul 18, nr. 1-29)
1900-01-01 / nr. 1
priniă abținere de a consuma băuturi spirtoase. Tratamentul se face fără sila și are de scop restabilirea sănătății trupești și întărirea moralului. Până la 1 Maiü 1876, au fost îngrijiți în acest institut vre-o 5000 de bolnavi ; din aceștia, mai mult de 2000 au fost cu totul vindecați; vre-o 1500 au câștigat importante îmbunătățiri, și din a treia parte cei mai mulți se află în niște condițiuni mult mai favorabile decât acelea în cari se aflau la intrarea lor în acest azil. Un alt azil de alcoolici se află la Brooklyn (The Incbiiate Hanii for Kluffs County, Brooklyn, New York) fundat în anul 1866, din inițiativă particulară. El ia persoane cari au fost condamnate la închisoare, din cauza beției, bazându-se pe această foarte dreaptă experiență, că alcoolicii și bețivii, la închisoare, in loc de a se îmbunătăți, mai mult se înrăutățesc. De aceia ei au declarat ca, în locul pedepselor ce li se doreau până acum, să li se mai bine o căutare serioasă O legion*, toate pedepsele' a'iitizează ca date alcoolicilor, să se facă ÎYPÎP cest institut ; pe lângă acestea, judecătorul poate autoriza o închidere până la un an, a persoanelor bețive, în acest institut. Bolnavii, bărbați sau femei, sunt puși la muncă, fie la agricultură, fie în vreun atelier oarecare. Traduc însă să constatăm, cu mare părere de rău, că acest institut n’a dat rezultate bune. In această privință, se poate face o observațiune a zilelor americane anti-alcoolice, anume că în ele se tratează cu prea mare blândețe pe bolnavi, astfel încât aceștia ajung de socotesc ca o adevărată glorie est vn țiu al lor. Causa acestei nereușite este că nu se procedează, în toate instituțiunile, după niște principii regulate, mai aspre și mai severe , apoi pentru că chiar în unele instituțiuni, bolnavii, nu numai că nu se desvață de întrebuințarea băuturilor spirtoase, dar ajung de le consumă în mai mare cantitate, pentru că unele din aceste stabilimente se află sub administrațiunea unor oameni cari nu se pricep în medicină și în sine pentru că acest lucru e în cea mai mare contrazicere cu principiul mereu proclamat că beția e o boală (intemperance is a disease). Dacă însă aceste instituțiuni nu au o mare valoare în această privință, ele sunt foarte prețioase prin aceea că fac pe ceilalți oameni ca să se lase de băuturi spirtoase. In Anglia, în urma deselor cursuri de nebunie produse de băuturile alcoolice, doctorii au arătat necesitatea și trebuința absolută și au cerut înființarea unui astfel de asii. Instituțiuni private există acolo de mulți ani, și de multă vreme s’a discutat dacă persoanele alcoolice trebuesc luate în îngrijire la capionl« de alienați. Dar s’a văzut îndată că este o absolută necesitate înființarea unui asii cu totul separat, unde să se hotărască asupra persoanelor ce trebuesc închise în el, chiar timp de un an. In 1888 se vota o lege, numai pe 10 ani, care dădu permisiune de a se înființa ușile private în cari să poată intra, chiar de bunăvoia lor, persoane cari au făcut o propunere în scris, semnată de 2 martori, cetățeni cunoscuți. Această propunere trebue legalizată de judecător, în fața căruia cel ce voește să intre în institut, trebue să declare că e alcoolic. Aceste ușile nu pot fi deschise decât în urma unei concesiuni, și întocmai ca ospiciile de alienați, ele trebuesc inspectate în fiecare an de autoritatea regală. In fine, în Germania s’a deschis de vre-o 10 — 15 ani, un azil pentru bețivi, cu un capital privat. Alte mijloace de luptă Până aci, am arătat numai ce se poate face, spre a se putea micșora consumarea băuturilor spirtoase. Dar acest lucru nu’î de ajuns. Poporului, dacă îî iei ceva, trebue să 'i dai altceva în schimb. De aceea dacă vom căuta să-î luăm băuturile spirtoase, să vedem ce-î putem da în schimb ? Ca mijloc foarte bun de luptă contra alcoolismului, e așadar, distribuirea acelor băuturi, cari pot înlocui cu succes băuturile spirtoase. Cât n’ar câștiga poporul, dacă în locul otrăvitorului «balamac» și a altor băuturi alcoolice ucigătoare, ar consuma cafea și ceai, întrebați pe săteni , cei mai mulți, dacă nu aproape soți, nici n’au gustat vre-o dată cafea, și există oare vre-un muncitor, «unul singur», care să nu fi luat nici o dată în gură vre-o băutură spirtoasă ? Cum vedem, băuturile sănătoase mai nu sunt cunoscute de popor, pe când cele vătămătoare, slavă Domnului !... " In Anglia mai mulți filantropi au deschis cafenele pentru clasele de lucrători, căci nimic nu e mai necesar pentru un muncitor decât o sănătate bună și un corp robust. Cu banii ce ei cheltuesc pe băuturi spirtoase, și-ar putea procura o mâncare sănătoasă și hrănitoare, și o locuință mai higienică. Întărirea moralului in popor, printr’o mai mare răspândire a științei și învățăturii prin școli și biserici, biblioteci populare, conferințe pline de învățături, teatru cu tendințe morale, mosse, societăți de lucrători cumpătați, cari să abată și pe ceîl’alt.î de pe calea petrei, iată arme bune, sigure, puternice, contra acestui dușman teribil al fericirii și prosperării poporului. Intr’un număr viitor vom vorbi despre monopolul băuturilor alcoolice. Rhein. RĂZBOIUL" Anglia și Transvaal — Prin poștă — dintre o telegramă din Londra anunță că maiorul MacBride, organizatorul brigadei de Irlandezi pentru Transvaal, a fost proclamat candidat pentru Parlament în cercul Mayo din Irlanda. Guvernul englez nu va pune contracandidat. Papa, aflând de suferințele pe cari trebue să le îndure, din cauza războiului, boemi catolici, a trimis o sumă considerabilă de bani autoritutei eclesiastice din Pretoria ca să fie împărțită între credincioși.* «Berliner Tageblatt» publică următoarea telegramă primită din Bruxelles : Coloana engleză închisă în Mafeking și comandată de colonelul Baden-Powell a fost aproape cu totul decimată. Boema ocupă toate înălțimele din prejurul orașului. Predarea orașului Mafeking se consideră ca iminentă. ★ * * Din cei 1400 oameni, cari vor forma corpul orașului Londra, 1300 au și fost înrolați; ceilalți au fost aleși Luni în prezența lord-majorului; 500 se vor îmbarca la 1 Ianuarie, 800 la 8, și restul la 15.* * * Mai mulți olandezi, aparținând corpului de trupe neregulate din Gtup, xrzzboot, o.0'fcSln.t.’s pentru «litudinea lor suspectă. ¥ ¥ Corespondentul lui «Morning Post» la Montreal anunță că mai mulți bogătași din Vancouver ar organiza, pe cheltuiala lor, un corp de 2000 cavaleriști pentru Africa de Sud. * ¥¹ Ultimele știri din Ladysmith fac să reiasă ca foarte critică situația orașului asediat. Se speră încă cum că Buller, cu toate că cu mare sacrificiu de vieți, va putea reuși să ajungă la timp la Ladysmith , dar cei mai mulți se tem că dacă Buller nu se va grăbi, atunci ajutorul va sosi prea târziu. * * * * Soția generalului White a adunat la Londra daruri pentru garnizoana din Ladysmith,comandată de bărbatul ei. Darurile au fost trimise din Southampton pentru Colonia Cap. * † ¥ In ziua de anul nou st. n. au căzut în Ladysmith câteva granate, dar n’au făcut explozie. Ele au fost găsite pline de confetti și de prăjituri, în mijlocul cărora se aflau urările boerilor pentru noul an. Se zice că asediații și-au disputat aceste granule pe prețuri variând între 30 de sheringi și 5 lire sterline.* ¥ ] Aproape toate coloniile engleze cer să participe la războiu. La Terra Nova se formează un corp de voluntari. In Australia Queenslandul a augmentat contingentul său de 200 oameni. La Sydney voluntarii continuă să se exerciteze și orașul s ¥ va face un corp de vânători. Marina de războiü din Noua Galie de Sud va oferi 6 tunuri și 120 de oameni. * ¥ 0 După informațiile cele mai recente, forțele ce se află față ’n față la fluviul Tugela sunt: Generalul Buller: 22.000 de oameni infanterie, 3500 cavalerie, 2000 artilerie, 70 de tunuri. Generalul Joubert: 1Ș.500 de oameni infanterie, cea mai mare parte din carinü și cai, 1500 de artilerie și 60 tunuri. Serviciul telegrafic — al ziarului «Universul» — Londra, 29 Decembrie. Se vestește din Molteno cu data de 8 ianuarie st. n., că într’o recunoaștere făcută în noaptea precedentă din Sterkstom, s’au constatat că forțe numeroase de Boeri au ocupat Stormberg, Cap-Town, 29 Decembrie. Generalii Roberts și Kitchener aü sosit erí. Manchester, 29 Decembrie. Lord Balfour a ținut un discurs în care a zis că nu voește tindă că armata engleză e bolii a avut o sarciiiuncilnală. Anglia a combătut pentru prima oară în acest rezbel un inamic compus numai din călăreți. Călărimea engleză trimisă în sudul Africei nu era destul de numeroasă, dar aceasta se prevedea și nu se poate reproșa nimic ministerului de războiu. Londra, 29 Decembrie. Vorbind de o telegramă a împăratului Wilhelm adresată regelui din Würtemberg,asupra chestiei cu flota germană, «Standard» spune că Anglia nu împiedică, ci din potrivă favorizează orice măsură care contribue ca Germania să’șî îndeplinescâ datoriile sale ca Putere colonială. In ceea ce privește sechestrarea corăbiilor, nu trebue a se teme la Berlin că Anglia nu va respecta Germania, pe de altă parte nu este de temut ca oamenii de Stat germani să nu se poarte față de englezi într’un mod care n’ar răspunde unor sentimente de curtenie reciprocă. (Telegramele noastre particulare) Londra, 30 Decembrie. Ministerul de războiu continuă a păstra tăcerea de până acum cu privire la operațiunile din Africa sudică. Această tăcere provoacă în public o vie neliniște și «War Office» este zilnic asediat de rudele ofițerilor și soldaților, de prieteni și curioșii cari se duc acolo spre a afla știri. Unica știre, pe care ministerul a comunicat-o azi dimineață, este că generalul Galacze, ordonând o recunoaștere un marș forțat de la Sterkstroom spre Stormberg, crezând că acesta este evacuat de boeri, l-a găsit însă ocupat de dușman cu multe trupe. Deci englezii au fost nevoiți a se retrage. Cu toate că generalul Buller telegrafiază că perderile boerilor "la Ladysmith, la asaltul de la 25 Decembrie, au fost foarte considerabile, aici se crede că boerii vor încerca noul asalturi și că orașul Ladysmith în curînd va trebui să capituleze. Afirmațiunile colonelului francez Villebois, șeful statului major al generalului Joubert, a produs o impresiune destul de mare. Colonelul Villebois crede că războiul se va termina în Ianuarie sau în Februarie, printr'o înfrângere complectă a englezilor. Unele ziare de aici iau cam în zeflemea pe colonelul francez ; în public însă, ve repet, că aprecierile lui Villebois au produs o vie impresiune. ■ [UNK]I.—. O telegramă din Washington spune că în ședința de la 10 ianuarie a Senatului american, deputatul Hale a depus o moțiune în care se declară că sechestrarea proprietăților americane de către englezi este în flagrantă contrazicere cu dreptul internațional. Moțiunea aceasta însă, pusă la vot, a fost respinsă de Senat. Emme l a Londra, 30 Decembrie. O telegramă din Fröre ,nunta că din poziții’ ’ lor din jurul Ladisi început bombardare? Ziarul «Standard» O telegramă tot din care se spune că președintele republianl, întrebând cnerul al armatei ce nu se atacă , 1 s’a răspuns ci prea mulți parm Londra, 30 Decembrie. Sănătatea generalului Methuen s’a agravat. Se accentuiază tot mai mul atacurile presei ministeriale în contra guvernului. «Times» taxează discursul lordului Balfour, ministrul tesaurului, ca ușuratic. «Morning Post» cere demisia sa. Se desminte știrea despre intrarea boerilor în Duglas, unde actualmente se dă lupte. Alaltăieri au plecat din Durban 1200 de infirmieri spre a ajunge armata de la Tugela. Aceasta ar însemna RAIT buna mișcare a trupelor, generalul Ulan,„ ” Generalul Methuen a fost rechemat și înlocuit prin,, generalul Warrens. Emme Viena, 30 Decembrie. Se vorbește că vaporul rusesc «Destinagiore» a fost capturat de englezi. Lloydul rus ar fi adus acest fapt la cunoștința guvernului din Petersburg. Berthold.* * * A se citi ultime știri cu privire la războiul la Ultima Oră. Azi Vineri a apărut : BIBLIOTECA UNIVERSULUI care conține : Greșeala unei femei oneste roman de mare sensație 85 de bani in toată țara De vînzare la toate chioșcurile și colpotariî de ziare. ’ r V ’ Brama sângeroasă din grădina zoologică din Viena — Vezi ilustrația -Corespondentul nostru ana ne-a telegrafiat zilele despre drama grozavă ce loc în cușca leilor din ț zoologica din Viena. Iată cum s’a întâmplat a Gardianul Rutowsky în cușca leilor pe jumetaî spre a-și arăta curajul. Stildu-î cu vocea și mângâindi voia să-l trimită în cușca .... spre a face curățenie. Leoaica Sarah s’a îmbrățișat, sfâșiindu-i nasul, fața și urechile ; ceilalți lei lingeau sângele și după aceia îî apucară picioareia cu dinții. Leoaica Sarah și leul Zane i-au zdrobit pepiul. Nenefoocitul gardian țipa plin de groază. Atunci măcelarul Zwinger, înarmat cu un drug de fer, intră cu curagiu în cușcă și începu să lovească în lei, cari reduseseră prada la o masă informă de carne. Numai după ce s’au aruncat în cușcă mărdare de paie aprinse, leii au putut fi goniți în cușca vecină. Autoritățile făcând o anchetă, au constatat următoarele : Văduva gardianului Rudowsky povestește că reposatul ei soț i-a comunicat că are de gând să devină îmblânzitor de lei. In seara de anul nou, soții Rudowsky se duseră la biserică. Aici soția sa l-a rugat să-l tăgăduiască că va renunța la intenția sa. El promise, ba în ziua nenorocită, înainte de a pleca, lăsase biciul acasă, ca să dovedească că se ține de făgăduială. Cu toate acestea în oarba sa îndrăsneală, intră nearmat în cușcă, unde îl ajunse o moarte atât de îngrozitoare. Ilustrația noastră de pe pag. 1 reprezintă scena înfricoșată, când paznicul Radowsky este sfâșiat de lei, pe când îndrăznețul măcelar Zwinger lovește leii cu drugul, fără a putea însă să scape pe nefericitul gardian din ghiarele bestiilor înfuriate. Universul In provincie n,. ia coresp. noștri particulari) 99 Decembrie — — Da bine, Mărioară, prea duci grija lui Naima, fizice coana Zoița, mușcându’și buzele cu o vădită ciudă. — Bietul tineri răspundea Mărioara. Cine n’ar îngriji de dânsul, după ce e atât de nenorocit! — Da par’că ziceai că’i de legea turcească? — Poate că s’o boteza cu vremea, că părintele Evloghie și grăește de cele bisericești ale noastre și el ascultă cu dragi * » » în sufletul coanei Zoiței creștea dragostea pentru Naima, pe măsură in care într’ul Marioarei creștea noua dragoste pentru Naima. Ce î de mirare ducă coana Zoița, simțind cum Mărioara îî fură inima lui Naima, devenea pe toată ziua mai aprigă dușmană a fetei popei ? Intr’o zi cu coana Zoița așteptă zadarnic la ea acasă pe Naima. Ii promisese să vină la ora le cea de vecernie. Cu cât dor l’aștepta! Dar Naima, înlănțuit de brațele Marioarei, pe când părintele Evloghie făcea slujbă în biserică, nu putu a se smulge de lângă Marioara, ca să’șî țină promisiunea dată cucoanei Zoiței.Aceasta, vezând întârzierea, înțelege desigur care’i cauza si ne mai du tendu’șî stăpâni agitațiunea sufletului, se repede peste drum la casa părintelui Evloghie. De nimeni neîntâmpinată și oprită în cale, cucoana Zoița, ca o săgeată, se introduce prin câteva camere, până ce străbate în aceea în care află pe Naima și pe Marioara. Naima se smulge din brutele Marioarei și ese cu Zoița... * * * Trecuseră vr’o 10 zile de la intrarea muscalilor în București. Graful Palin, numit de împăratul rusesc președinte al Divanurilor ambelor principate, era acum la București. înconjurat de statulmajor al oștirei. Palin ținea sfat chiar în marea sală a Divanului țăreî, în cuprinsul casei în care cu puțini ani mai înainte ținuse școală românească nemuritorul Gh. Lazăr. Deodată se deschide ușa sălii și intră o frumoasă și tîneră femee. Toate privirile se îndreaptă cu surprindere spre această femee. Intr’o agitațiune extremă, ea se apropie de Palin și ne mai putându’șî ține plânsul, în neputință de a articula două vorbe, înmânează generalului o hârtie. Generalul o deschide și citește : «In casa părintelui meu, preotul Evloghie de la Sf. Elefterie, s’a ascuns un beșlifr turc, care a legat dragoste cu o creștină, cucoana Zoița...» Palin îndreptează jalba denunțătoare la Divan, iar pe de altă parte trimite imediat câțiva cazaci cari să aresteze pe junele turc. — Ce-am făcut! Ce-am făcut! zicea cu o sfâșietoare durere Marioara Popei, frângându-și mâinile când eși de la Graiul Palin. Intr’un moment de tulburare, văzând că coana Zoița ocupă până in adânc sufletul lui Naima, Marioara, întețită de ascuțitul și veninosul bold al geloziei turbate, luase hotărîrea să-î piartă pe amândouă. Cazacii nu găsiră pe Naima în casa părintelui Evloghie, ci ia coana Zoița.. Când dânșii intrară în camera unde Naima petrecea acum liniștit și împăcat cu Zoița, aceasta înțelese pericolul și, îngrozită, leșină. Oștenii muscali luară între puști pe Naima și-l duseră la o bahlă (corp de gardă). Când trecu Naima cu cazacii pe dinaintea portei sf. Elefterie, Marioara, în genuchî lângă poartă, cu ochii înecați în lacrămî, privi pe Naima. El întoarse scârbit ochii de la densa, iar caporalul conducător de gardă, întorcându-și și el capul spre poartă, zise: — Cito takoî ?—Ciorii znaii !.. Ce mai e și asta ?... Dracul mic ! Divanul se adună în pripă, după convocarea Graiului Palin și luând în cercetare cazul lui Naima Efendi, dele următoarea poruncă : «De la Divanul prințipatului Valachiei către dumnealui vel spătarul: «Fiindcă o muiere anume Zoița... se află înclinată cu Naima Beșlîul, om de altă lege și cu greu de a se despărți de el, pe aceia să-l fac zafi d-lui gheneralului Ghelimur, iar pe acea femeie, cucoana Zoița... să orândueșlî,d-ta un zapciu spătăresc, să o ducă surgui i la schitul Bașcovul, din sud județul Argeș, de unde să nu fie slobodă a eși afară, fara de al douilea poruncă, iar orânduitului mumbașir dându-i-se adeverință de leslim (predare) de către slarița acestui schit să o aducă aici. ; 1828, Iunie 3. Grigorie al Ungrovlahiei, N fit Râmnic, Barbu Văcarel, Mihalache Chica, Constantin Gâpineanu, Alexandru Nenciulescu, Alecu Crețulescu» *). Astfel se termină romanul cucoanei Zoița. Nenorocitul Naima, predat de guvernul român Muscalilor, a fost împușcat ca spion turc, iar Marioara părintelui Evloghie înebuni de remușcare. Nenorocitul lată, din durerea ce resimți văzând în ce stare se află fiica lui, căzu bolnav la pat, nu se mai sculă, murind după o tăcere de câteva zile. — Dumnezeu a lovit casa popei Evloghie și a cucoanei Zoița, pentru că dragostea unei creștine cu cel de lege păgână e mare păcat , zicea prescurăreasa mătușa Despina de la Sf. Elefterie. V. A. Urechi îi. ............. — »•»•---------------A apărut s BILETE NOUI pentru plăcinte cu isivășelele cele mai amuzante și hazlii. — Prețul 5 ban» foaia — Vinzelorilor se acordă un mare rabat. * Documentul sa sspa în condica No. 117 de la Archiva Statului. D. D. Rizeanu, secretarul consiliului permanent, a ținut un discurs la locuința defunctului, iar d. judecător Adrian altul în fața statuei lui Radu Negru. Petreceri.— Jouî va fi primul bal mascat la clubul militar, club se vor da regu■ seplé aoue . Maniu în aiu Din informațiunile ce a... • culege de la persoane demne de credință și în posesie de a cunoaște faptul, această escrocherie s’ar fi săvîrșit în modul următor. Paraschiv Teodorescu, în calitate de perceptor, a încasat de la ceîl’alțî perceptori, puțin mai înainte de Crăciun, o sumă mare de bani, din care a sustras 1400 de lei. Verificându-se însă casa, lipsa banilor se constată cu mare ușurință, și atunci Paraschiv Teodorescu, vedendu-se amenințat să fie dat pe mâna parchetului, face ce face și depune vre-o l00 de lei primăriei. După unii, acești bani el și i-a procurat vînzând *n mobila nevestei sale. Prinia,d in urma făgăduelei lui Paraschivi Uprescu, a așteptat condițiunea ca „un timp să depue și restul de utin Totuși el a fost depărtat din funcțiunea de perceptor". In oraș circulă multe versiuni asupra acestei escrocherii. Cea mai acreditată dintre ele este aceea că, Paraschiv Teodorescu având nevoe de vr’o 1400 lei ca să plătească rata la Creditul Urban, căci era amenințat a fi dat afară din casă, a»urs la casa comunală cu scop ca peste câtva timp, imprumutându-se din altă parte, să pue banii la loc. Spre nenorocul șeii însă, controlorul a verificat casa fără să-i anunțe și de aci descoperirea delapidăroi. Tâlhărie. — Acum vr’o 4 zile, 4 țigani din comuna Strâmbu, neavând se vede cu ce și petreacă sărbătorile Crăciunului pătrund noaptea în ograda proprietarului din acea comună și spărgând hambarele și coșarele, au furat uni număr mare de vite, precum și o însemnată cantitate de porumb. După ce au îndeplinit aceasta ispravă, toți tâlharii au intrat,și în bucătăria proprietăței, unde au dat iarina prin toate provisiunile adunate acolo pentru Crăciun. Ca oameni practici și ca buni creștini, ei nu au mâncat nimic difi câte au găsit, cimî «-a-" -nr'1"* L« i’infcî ZI-j soluție de chibrituri. Nenorocita Antonetta a fost transportată imediat la spitalul județian, unde, după îngrijirile grabnice ce i s’au dat, se speră să va scăpa cu viață. Mizeriile îndurate de la alungarea din casa părinteasca trebuiau s’o ducă către acest sfirșit sfișietor de trist. Ceea ce a contribuit la disperarea ei mai mult, după cum e credința tuturor acelora cari au cunoscut’o, și după declarațiile unei infime a ei, e purtarea neomenească a ofițerului de vardiști Marian, care persecuta pe nenorocita pribeagă în modul cel mai scandalos. Inmormintarea generalului Tamara.— Multă lume la condus la groapă Luni, la orele 12 p. m., — cu toate că începuse la ninge, rămășițele pământești ale fostului nostru prefect, generalul Tamara. Panglicele de la carul funebru ,erau duse de d. colonel Petroianu, d. Rosnovanu, directorul ,prefecturei, d. senior Andreescu și de d. Sachelarie, președintele tribunalului de Muscel. In fruntea cortegiului un grup de 3 căpitani ducea pe pernițe de catifea decorațiunile defunctului ; apoi urma un grup de mai mulți primari din comunele rurale și clerul. După carul funebru, — împodobit cu mai multe coroane prea frumoase din partea familiei, a funcționarilor prefecturei, poliției, clubului conservator local, etc.,—veneau rudele, amicii defunctului și armata, iar.... cari poștași „alc Craiova le provoacă prip .. zierea ducerea la destinație, fie a scrisorilor, fie a depeșilor. Astăzi vom spune că pricina care dă loc la aceste neajunsuri este pe de-o parte, puțina spațiositate a localului în care se află instalate atât serviciului poștal cât și cel telegrafic, iar pe de alta, insuficiența factorilor poștali. Actualul local influențează mult asupra serviciului acestei instituții prin dificultatea produsă de camerile sale stricte. La telegraf, mai ales, este așa de puțin spațios coridorul unde se predau telegramele, încât nu pot încăpea într'însul decât trei sau patru persoane ; afară de aceasta, pentru primirea telegramelor nu se afd '‘•■', cât un ghișet. In zilele &eginare, inconvenientul acesta e mai simtit, dar cu ocazia serbătorilor, când telegramele sunt mai numeroase, el devine dezastruos. Trebue cineva să aștepte mai bine de două ore până să vie rândul de a-și da telegrama. Și încă la această păgubitoare Întârziere se mai adaogă și anevouila, cu care se transmit telegramele din lipsa de funcționari telegrafiști. Un adevărat scandal este și cu poșta ușoară. Nouă factori poștali sunt însărcinați a duce scrisorile la destinație pentru întreg orașul. Și unde mai punem că din acest mic număr de faeton, zilnic anul trebue să rămână de servicii la poștă. Cu astfel de mijloace, mai curând ajunge o scrisoare de la Iași la poșta noastră, decât de la aceasta la acela căruia îi este adresată. Stradele îndepărtate ale orașului nu sunt vizitate de către factori decât la două zile, și acesta se chiamă serviciu poștal orășenesc ! Cum vedem dar, în nici un oraș din țară nu se întâmplă a«» cum se pehpm-u Junitru Dineu. .. individul Rusalim Costea, de fel din Drăgășani, introducându-se la d. Petre N. Nedeeanu, comersant din strada Beeiler, a reușit să fure un ceasornic de aur care costa 150 lei, dispărând imediat.. De asemenea s’a furat de la Elena Zenone, servitoare la d. inginer Vasile Voiculescu, din strad Carol I, un cufăr cu diferite mărunțișuri și o scurteică. Hoțul rămâne necunoscut până în prezent. Vremea continuă a fi tot posomorită. Ninge mereu, dar de astă dată vintul a încetat de a mai bate. Nici astăzi nu au venit, trenurile dinspre București. Lipsa ziarelor din Capitală se simte mai mult ca oricând, iar cititorii nerăbdători așteaptă în cea mai vădită fierbere sosirea trenurilor. Scînteie. nt..»tot «I Știri din străinatate — Prin poștă — Vaporul «Uranus» venind la insulele Panay, a sosit la Namisa având pe bord pe episcopul Vega, 117 preoți, 5 ofițiri și 115 civili puși în libertate le filipine. Acești prizonieri spanioli ai "a de trupele ame- V al lui Al vârfit in ist.ru .‘i se foar scirtinou, se flă Albert beize cut ca unul din cei șoviniști.* ¥ ¥ O ceată foarte deasupra Parisului o . Circulația pe străzi ei grea, în unele puncte culeasă. Se semnaleaz accidente.* ¥ ¥ Cu începerea anului 1900 sli nou a încetat de a fi în vigoare în Alsacia-Lorena, codul civi francez din 1804, zis Codul Napoleon, și cele două provincii anexate la imperiu au intrat în orbita legislațiunei germane. Codul Napoleon a rămas legîn vigoare, după 1870, afară in Alsacia-Lorena, și în alte Stat germane și chiar în Prusia regtuită. Acum, cu noul secol, sa făcut unificarea dreptului civil în imperiu și noul cod civil german publicat de curând, are puter de lege în toată Germania.* ¥ ] Patriarhhatul ecumenic di Constantinopol a primit de 1 Mitropolitul eparhiei Strumnitza vestea că în localitatea Miratfsi (Macedonia) mai mulți bulgai au împedicat pe un preot grecesc ca să slujească. După ce au pus mâna pe el l’au ars în mod barbar. Preotul a murit în chinuril cele mai grozave. Patriarhul ecumenic a intervenit pe lâng Poarta otomană, cerând pedepsirea asasinilor.* ¥ ¥ Se anunță din Tibre că colonelul Ali-bey n’a fost asasinat Pretinsele dezordine ale macedonenilor s’ar reduce la o adunare de 1800 albanezi ce s’a format înaintea bazarului ce trebuie să fie închis. ^ ” nai perfectă dom , la Tibre cât și teșeriful (guvernază fără dificul¥ dresată ziarulu g Romano» concă împăratul și RamoY . c. vm Aprilie, apo ..mai cu m iahtul lor pentru a se duce în Levant, iar di acolo vor merge să viziteze Egiptul. Cu privire la svonul despre călătoria suveranilor Italiei la Paris, ziarul Italie spune că ordin isvor sigur, că până acum nu s’a tratat această chestiune Călătoria constituind un fapt politic, trebue să fie mai întâii examinată de consiliul de min«lunî * *. Subscripția pentru monumentul ridicat în amintirea lui Garbald la Dijon, a produs 26 m lei, iar Camera franceză a daț acest scop 5000 lei. Comitetul pentru ridicarea monumentului, a decis ca inaugurarea să aibă loc pe la sfârșitul lunei Ianuarie. O CUGETARE PE ZI Foamea se uită la ușa omuli muncitor, dar nu îndrăznește î intre în casă. Ichim. Jean T. Bu oliigarikMHEBM Canauau, Basile Th." CajdM~ " Grigore C. Canliiirmo,I. Canthcuzino, A. Piso ki,M dor Aslan, Constantin peanu 1, Nicolae R. Capihir M , N. Catargi, Mae N. CoardajH milm Cosadin, Aurel lio^M G. Florian, Barhu ianes.u. i gi si’Ullliii.OH'Si.U, Cnll-Ili.iM ’ ” ’r*" lesen, Niculae N. Gregori^B Dumitru Iorgandopol, Al. N. Moranu, Al Jurașcu, Nae ^M ..... Groveanu, Const. Paciurea. Km^M mamii Pantazi, Nicolae N. Iopp,MM C. Rădulescu, Radu Rădulescu. .. George Stratt, dr. Const. G^^M Sturdza. La gradul de Comandor al BpPSS “Stelei României», d. Ștefan I. Hn Greceanu. ..cioaca mi unconem, asasinul operatesei Austriei, din celulă Bibiată în locul unde sunt cel ..J. Mit arestanțî. Idă acum amănunte asi, S 1 Osci transferări: B lrectând penitenciarul B ß Cmva a trimes prese» B gvernului cantonal ar IM rjori.: «Cele Doue pe’ șase luni fie ca e, în t Mr<a Lucheni a trebui Md înjus în celulă izolată, LI Q Purtarea lui Luach Mână de aceea e. ^B e admis în atelierele gmi M; A lega nu'mi permite o nutinerea in izolare peste ter^fNB' n menii stabilit, fără a autirizări IM^" a I specială, ceria mi se dea i ;^^M structii în ac eastă privință». Eggg 3 Președintele guvernului car . MM ■î Ionui a răspuns că Lucheni poate ■ ■ 4M _ a admis în atelierele penitencia- «Ü [ La cea mai mică abatere de ’ la disciplină, Luchenii ar pereb MM e »cest beneficic, și ar fi din noi MM s] închis în celulă izolata și de as SARS a tădată pe un timp nedetermina. MM O femee care trăește SMS secole.—Acest fapt se întâmplă MM la Bodenheim,o mică localitate a MSB Germania. O bătrână, anume Coi1- ,J^B dini, se pregătește să serbă lor JHR - rească a 103-a aniversare a naș M* - terei sale. Astfel această fericită^Bî - femee, care s’a născut în 1797, J^M1 poate să se laude că a trăit în 6 secole. E demn de notat că be .JM' - Irăna Coi'dini e încă sănătoasă, |MI i își bea în fiecare zi paharul ei J^B - cu vin și convorbește cu prietenii. ■ Societate filarmonică - -J B j feminină. — O lipsă care se ^^B simțea de mult timp în lumea ma j musicală, a fost realizată deu- ^Mâ nă-zi la New-York. «M . - _ -------- ------------ÍUUJr, nină a fost constituită acolo, și ei ^B , nu va cânta decât numai compozițiuni de ale femeilor, cu o orffă chestră compusă iar numai din« femei. Bărbații, din fire rentă IM a cioși, au găsit odinioară mijlocul “ ca să se poată lipsi de concuresul femeilor la muzică, și în zilele masive încă copiii de cor i-au înlocuit fără ca să se piardă mult Insă femeile nu au putut găi mijlocul de a fabrica tenori ș bași cu rochie. Prin urmare ar trebui mai în lesn sa realizeze aceste genuri de voci și apoi a renunțe la ideea de a produce ceva, ca de pildă o uli iilită pace din simfonie,—în ser insul celor Beethoveniane—sau o «pasiune potrivită și in titlul Ma 3- lei» clețindt. Aceasta ar fi o scuză inaaccesibilă pentruiOcUP- înele din Yw York. Suntetil n’are mâini. — Ziarul lui «Saratowski Dnevnik» pudică următorul anunț, am venit din unea ceal altă ." «Eu, Aldina Matmejew, văduva unui ptilerist din bateria - 17-a, consts că de 10 ani sunt pe lumea d-raltă. «Cum atrei șeful administratei comele, din Cerkessy, a șters penurea mea servindu-se de aci false, aduc faptul la cunoștințța mereu de finanțe din Saratov. «Ași dori i adaug și iscălitura mea, îns nu pe‘ ’ I. suflet nu are tuiru.» Galați Pruncii culere ?— Eri a fost găsit mort, pe strada Traian, un copil de două luni, care s’a constatat că e al soților Leslinschi. Fiind bănuială că părinții însuși ar fi causat moartea pruncului, prin înăbușire, pe când dormea, parchetul a deschis o anchetă spre a se constata adevărul. Până acum nimic n’a transpirat în această privință. Contra inundațiilor. — Prefectura noastră a primit ordin de la ministerul Internelor, că ori și unde se va observa creșterea apelor, să se ia măsuri repezi pentru a se apăra localitățile expuse inundațiilor. In acest scop prefectura a dispus construirea mai multor bărci, cu cari, la caz de nevoe, să se poată veni în ajutorul locuitorilor amenințați de înec. Una-alta.Timpul s’a înăsprit din nou. Un ger cumplit domnește. Circulația trenurilor pe ziua de azi a fost întreruptă. Prin împrejurimi viscolul a fost grozav. — Eri a murit, în strada Dogăriei, un cerșetor, Ion Grigore, în vîrstă de 80 de ani. La dînsul s’a găsit un libret al casei de Economie, pe suma de 600 lei. ... Și el, poate, a murit de foame 1 si asin. -----------------------------------------USFAT la I. /I Polițiile în contra bolerinei copiilor. —Se dă numele de eboterină diareelor epidemice, cari se observă la copii din cauza răcelilor sau exceselor alimentare. Acestei boale se adresează poțiunea următoare : Sous-nitrat de argint . 1 gram Gomă.........................1 » Apă distilată. . . 120s.rame I Sirop simplu ... •’ O jumătate lingură .... ceas din ceas. —..... Decorațiuni Cu ocazia zilei de anul noi M. S. Regele a decorat pe umătoarele persoane : Ordinul «Coroana României. La gradul de Mare ofițer, c Sava Șomănescu. La gradul de Comandor, d-n Ulysse Boldescu, I. C. Gridișteanu, B. Păltineanu, N. F Șoimescu, I. N. Alexandresci Al. Cantacuzino-Pășcanu, Michi Cornea, Vladimir Chica, Ștefa Pleșea, colonel N. Rentz, C. I Săvoiu, dr. Florea Theodoresci La gradul de Ofițer, d-ni: Mihail Alexandrescu, G. Athnasiu, G. Botez, Theodoru, Cerkéz, N. St. Cezianu, C. Codresci G. Dumitrescu, A. Phochide, C Gardescu, leot.-colonel I. Gurescu, I. Grigorescu, Ador, Mathei Mille, N. Manu, G Painu,G. Piteșteanu, N. Procopescu Gr. Racoviceanu, A. Sergiesc, Dumitru M. Șoimescu, I. îi Zaman, Dumitru Nenițescu, Ion Alexandrescu, Ilie Anghelesi, Dumitru T. Apostol, Anton Arion, dr. loan Atanasescu, Alexandru Bădărău, Ghiță C. Basarabeanu, Grigore Brăescu, Al Calimaki,Mihail G. Cantacuzino Vasile I. Gapșa, Nicolae Cosăcescu, N. G. Crasan, Ștef. Bărbi Delavrancea, Grigore Dumitrescu, C. T. Georgescu, Dumitri S. Guran, Const. Gr. Isăcescu Niculae I. Lăzărescu, Paul Mișu Vasile Miclescu, Grigore Negura, N. Niculaide, Alexandru Niculescu, lancu Pivniceru, Ștelai G. Popp, Petre M. Protopopescu, Anton G. de Pruncu, Petr Radovici, Al. G. Rășanu, Gheorghe A. Scorțescu, Grigore Stavri, Vasile Ștefănescu, Emes Vârnav, Niculae Xenopol, Ștefan Zarifopol. L;i 7///* CcnHiicv** d-niî lemanuel Antonescu, Alex. Bă Nesci Const. P. Bobeici, dr. Brat Bc )-l J. litre prieteni. * — Care vai zică el cinea e de aur?... n — Așa se zice... I. — Dacă se zice ; i. mei perechi surdo-au: spune, cu drept avii i nuntă de aur. c- ------------------------- ’ Moștenire, sau po icoave ‘j ‘ de cai ip^Î1 ? 1 Un armean, anume Hanessian, t supus turc, a ment acum 80 de ani, în București, lăsând să i se păstreze de către o instituție financiară de pe azuniți, suma de , 60 mii lire turcești. Cum s’or fi păstrat și ce s’or fi făcut banii, nimeni nu mai știe, căci nimeni nu s’a prezintat de atunei. . . Acum însă, iată cu se iviră , niște moștenitori ai defunctului Hanessian, cari, după socoteala, făcută de ei, pretind mai multe milioane. Acești moștenitori au făcut cererea prin guvernul otoman, , care a făcut demersuri, în aceasta privință, pe lângă guvernul nostru. Ministrul de justiție a cerut și el informațiuni, la rândul seu, e tribunalului de Ilfov. ■- Remâne acum să se lească arhivele vechi, gl se găsi vre o urmă a- -nLȚ~.. - bani. Până atunci însă, arhivării sunt de părere că această moștenire e identică cu potcoavele de cai morți. .. ----- ■ [UNK] [UNK]»»—" ir . BIM I 1 ■ 1