Universul, ianuarie 1900 (Anul 18, nr. 1-29)

1900-01-01 / nr. 1

priniă abținere de a consuma bău­turi spirtoase. Tratamentul se face fără sila și are de scop re­stabilirea sănătății trupești și în­tărirea moralului. Până la 1 Maiü 1876, au fost îngrijiți în acest institut vre-o 5000 de bolnavi ; din aceștia, mai mult de 2000 au­ fost cu to­tul vindecați; vre-o 1500 au­ câș­tigat importante­ îmbunătățiri, și din a treia parte cei mai mulți se află în niște condițiuni mult mai favorabile de­cât acelea în cari se aflau­ la intrarea lor în acest azil. Un alt azil de alcoolici se află la Brooklyn (The Incbiiate Hanii for Kluffs County, Brooklyn, New­ York) fundat în anul 1866, din inițiativă particulară. El ia persoane cari au fost condam­nate la închisoare, din cauza be­ției, bazându-se pe această foarte dreaptă experiență, că alcoolicii și bețivii, la închisoare, in loc de a se îmbunătăți, mai mult se înrăutățesc. De aceia ei au de­clarat ca, în locul pedepselor ce li se dor­eau până acum, să li se mai bine o căutare serioasă O legion*, toate pedepsele' a'iit­izează ca date alcoolicilor, să se facă­ ÎYPÎP cest­ institut ; pe lângă acestea, judecătorul poate autoriza o în­chidere până la un an, a per­soanelor bețive, în acest institut. Bolnavii, bărbați sau femei, sunt puși la muncă, fie la agri­cultură, fie în vre­un atelier oare­care. Traduc însă să constatăm, cu mare părere de rău, că acest institut n’a dat rezultate bune. In această privință, se poate face o observațiune a zilelor americane anti-alcoolice, anume că în ele se tratează cu prea mare blân­dețe pe bolnavi, ast­fel în­cât aceștia ajung de socotesc ca o adevărată glorie est vn ți­u al lor. Causa acestei nereușite este că nu se procedează, în toate instituțiunile, după niște prin­cipii regulate, mai aspre și mai severe , apoi pentru­ că chiar în unele instituțiuni, bolnavii, nu numai că nu se desvață de în­trebuințarea băuturilor spirtoase, dar ajung de le consumă în mai mare cantitate, pentru­ că unele din aceste stabilimente se află sub administrațiunea unor oa­meni cari nu se pricep în me­dicină și în sine pentru că acest lucru e în cea mai mare con­trazicere cu principiul mereu proclamat că beția e o boală (intemperance is a disease). Dacă însă aceste instituțiuni nu au o mare valoare în această privință, ele sunt foarte prețioase prin a­­ceea că fac pe cei­l­alți oameni ca să se lase de băuturi spir­toase. In Anglia, în urma deselor cu­­r­suri de nebunie produse de bă­uturile alcoolice, doctorii au a­­rătat necesitatea și trebuința ab­solută și au cerut înființarea u­­nui ast­fel de asii. Instituțiuni private există acolo de mulți ani, și de multă vreme s’a discutat dacă persoanele alcoolice trebu­­esc luate în îngrijire la capion­l« de alienați. Dar s’a văzut îndată că este o absolută necesitate în­ființarea unui asii cu totul sepa­rat, unde să se hotărască asupra persoanelor ce trebuesc închise în el, chiar timp de un an. In 1888 se vota o lege, numai pe 10 ani, care dădu permisiune de a se înființa ușile private în cari să poată intra, chiar de bună­­voia lor, persoane cari au făcut o propunere în scris, semnată de 2 martori, cetățeni cunoscuți. Această propunere trebue lega­lizată de judecător, în fața că­ruia cel ce voește să intre în in­stitut, trebue să declare că e al­coolic­. Aceste ușile nu pot fi des­chise de­cât în urma unei con­cesiuni, și întocmai ca ospiciile de alienați, ele trebuesc inspec­tate în fie­care an de autoritatea regală. In fine, în Germania s’a des­chis de vre-o 10 — 15 ani, un azil pentru bețivi, cu un capi­tal privat. Alte mijloace de luptă Până aci, am arătat numai ce se poate face, spre a se putea micșora consumarea băuturilor spirtoase. Dar acest lucru nu’î de ajuns. Poporului, dacă îî iei ceva, trebue să 'i dai alt­ceva în schimb. De aceea dacă vom căuta să-î luăm băuturile spir­toase, să vedem ce-î putem da în schimb ? Ca mijloc foarte bun de luptă contra alcoolismului, e așa­dar, distribuirea acelor băuturi, cari­­ pot înlocui cu succes băuturile spirtoase. Cât n’ar câștiga po­porul, dacă în locul otrăvitoru­lui «balamac» și a altor băuturi alcoolice ucigătoare, ar consuma cafea și ceai, întrebați pe să­teni , cei mai mulți, dacă nu a­proape soți, nici n’au gustat vre-o dată cafea, și există oare vre-un muncitor, «unul singur», care să nu fi luat nici o dată în gură vre-o băutură spirtoasă ? Cum vedem, băuturile sănă­toase mai nu sunt cunoscute de popor, pe când cele vătămă­toare, slavă Domnului !... " In Anglia mai mulți filantropi au deschis cafenele pentru cla­sele de lucrători, căci nimic nu e mai necesar pentru un mun­citor de­cât o sănătate bună și un corp robust. Cu banii ce ei cheltuesc pe băuturi spirtoase, și-ar putea procura o mâncare sănătoasă și hrănitoare, și o lo­cuință mai higienică. Întărirea moralului in popor, printr’o mai mare răspândire a științei și învățăturii prin școli și biserici, biblioteci populare, conferințe pline de învățături, teatru cu tendințe morale, mo­sse, societăți de lucrători cum­pătați, cari să abată și pe ceî­­l’alt.î de pe calea petrei, iată arme bune, sigure, puternice, contra acestui dușman teribil al feri­cirii și prosperării poporului. Intr’un număr viitor vom­ vorbi despre monopolul băutu­rilor alcoolice.­ ­ Rhein. RĂZBOIUL" Anglia și Transvaal — Prin poștă — dintre o telegramă din Londra anun­ță că maiorul Mac­Bride, orga­nizatorul brigadei de Irlandezi pentru Transvaal, a fost procla­mat candidat pentru Parlament în cercul Mayo di­n Irlanda. Gu­vernul englez nu va pune contra­candidat. Papa, aflând de suferințele pe cari trebue să le îndure, din cauza războiului, boem­i catolici, a trimis o sumă considerabilă de bani autori­tutei eclesiastice din Pretoria ca să fie împărțită în­tre credincioși.*­­ «Berliner Tageblatt» publică următoarea telegramă primită din Bruxelles : Coloana engleză închisă în Ma­­feking și comandată de colonelul Baden-Powell a fost aproape cu totul decimată. Boem­a ocupă toate înălțimele din prejurul orașului. Predarea orașului Mafeking se consideră ca iminentă. ★ * * Din cei 1400 oameni, cari vor forma corpul orașului Londra, 1300 au și fost înrolați; cei­l­alți au fost aleși Luni în prezența lord-majorului; 500 se vor îm­barca la 1 Ianuarie, 800 la 8, și restul la 15.* * * Mai mulți olandezi, aparținând corpului de trupe neregulate din Gtup, xrzz­boot, o.0­'fcSln.t.’s pentru «li­­tudinea lor suspectă. ¥ ¥ Corespondentul lui «Morning Post» la Montreal anunță că mai mulți bogătași din Vancouver ar organiza, pe cheltuiala lor, un corp de 2000 cavaleriști pen­tru Africa de Sud. * ¥­¹ Ultimele știri din Ladysmith fac să reiasă ca foarte critică situa­ția orașului asediat. Se speră încă cum că Buller, cu toate că cu mare sacrificiu de vieți, va putea reuși să ajungă la timp la Ladysmith , dar cei mai mulți se tem că dacă Buller nu se va grăbi, atunci ajutorul va sosi prea târziu. * * * * Soția generalului White a a­­dunat la Londra daruri pentru garnizoana din Ladysmith,coman­dată de bărbatul ei. Darurile au fost trimise din Southampton pentru Colonia Cap. * † ¥ In ziua de anul nou st. n. au căzut în Ladysmith câte­va gra­nate, dar n’au făcut explozie. Ele au fost găsite pline de confetti și de prăjituri, în mij­locul cărora se aflau urările boerilor pentru noul an. Se zice că asediații și-au dis­putat aceste granule pe prețuri variând între 30 de sheringi și 5 lire sterline.* ¥ ] Aproape toate coloniile engleze cer să participe la războiu. La Terra­­ Nova se formează un corp de voluntari. In Australia Queenslandul a augmentat con­tingentul său de 200 oameni. La Sydney voluntarii conti­nuă să se exerciteze și orașul s ¥ va face un corp de vânători. Marina de războiü din Noua Galie de Sud va oferi 6 tunuri și 120 de oameni. * ¥ 0 După informațiile cele m­ai re­cente, forțele ce se află față ’n față la fluviul Tugela sunt: Generalul Buller: 22.000 de oameni infanterie, 3500 cavalerie, 2000 artilerie, 70 de tunuri. Generalul Joubert: 1Ș.500 de oameni infanterie, cea mai mare parte din cari­nü și cai, 1500 de artilerie și 60 tunuri. Serviciul telegrafic — al ziarului «Universul» — Londra, 29 Decembrie. Se vestește din Molteno cu data de 8 ianuarie st. n., că într’o re­cunoaștere făcută în noaptea pre­cedentă din Sterkstom, s’au con­statat că forțe numeroase de Bo­­eri au ocupat Stormberg, Cap-Town, 29 Decembrie. Generalii Roberts și Kitchener aü sosit erí. Manchester, 29 Decembrie. Lord Balfour a ținut un dis­curs în care a zis că nu voește tindă că armata engleză e bolii a avut o sarcii­iuncil­­nală. Anglia a combătut pentru prima oară în acest rezbel un inamic compus numai din călăreți. Călărimea engleză trimisă în sudul Africei nu e­ra destul de numeroasă, dar aceasta se pre­vedea și nu se poate reproșa ni­mic ministerului de războiu. Londra, 29 Decembrie. Vorbind de o telegramă a îm­păratului Wilhelm adresată rege­lui din Würtemberg,asupra ches­tiei cu flota germană, «Standard» spune că Anglia nu împiedică, ci din potrivă favorizează ori­ce mă­sură care contribue ca Germania să’șî îndeplinescâ datoriile sale ca Putere colonială. In ceea­ ce pri­vește sechestrarea corăbiilor, nu trebue a se teme la Berlin că Anglia nu va respecta Germania, pe de altă parte nu este de te­mut ca oamenii de Stat germani să nu se poarte față de englezi într’un mod care n’ar răspunde unor sentimente de curtenie re­ciprocă. (Telegramele noastre particulare) Londra, 30 Decembrie. Ministerul de războiu con­tinuă a păstra tăcerea de până acum cu privire la operațiu­nile din Africa sudică. Această tăcere provoacă în public o vie neliniște și «War Office» este zilnic asediat de rudele ofițerilor și soldaților, de prieteni și curioșii cari se duc acolo spre a afla știri. Unica știre, pe care minis­terul a comunicat-o azi dimi­neață, este că generalul Ga­lacze, ordonând o recunoaș­tere un marș forțat de la Sterkstroom spre Stormberg, crezând că acesta este evacuat de boeri, l-a găsit însă ocupat de dușman cu multe trupe. Deci englezii au fost nevoiți a se retrage. Cu toate că generalul Bul­ler telegrafiază că perderile boerilor "la Ladysmith, la a­­saltul de la 25 Decembrie, au fost foarte considerabile, aici se crede că boerii vor încerca noul asalturi și că orașul La­dysmith în curînd va trebui să capituleze. Afirmațiunile colonelului francez Villebois, șeful statu­lui major al generalului Jou­­bert, a produs o impresiune destul de mare. Colonelul Villebois crede că războiul se va termina în Ia­nuarie sau în Februarie, prin­­tr'o înfrângere complectă a englezilor. Unele ziare de aici iau cam în zeflemea pe colonelul fran­cez ; în public însă, ve repet, că aprecierile lui Villebois au produs o vie impresiune. ■ [UNK]I.—. O telegramă din Wa­shington spune că în ședința de la 10 ianuarie a Senatu­lui american, deputatul Hale a depus­ o moțiune în care se declară­­ că sechestrarea pro­prietăților americane de că­tre englezi este în flagrantă contrazicere cu dreptul­ inter­național. Moțiunea aceasta însă, pusă la vot, a fost respinsă de Senat. Emme l­ ­­a Londra, 30 Decembrie. O telegramă din­­ Fröre ,­nunta că din poziții’ ’ lor din jurul Ladisi­ început bombardare? Ziarul «Standard» O telegramă tot din care se spune că președintele republ­ianl, întrebând c­nerul al armatei ce nu se atacă , 1 s’a răspuns ci prea mulți parm Londra, 30 Decembrie. Sănătatea generalului Me­thuen s’a agravat. Se accentuiază tot mai mul atacurile presei ministeriale în contra guvernului. «Times» taxează discursul lordului Balfour, ministrul te­­saurului, ca ușuratic. «Morning Post» cere demi­sia sa. Se desminte știrea despre intrarea boerilor în Duglas, unde actualmente se dă lupte. Alaltă­ieri au­ plecat din Durban 1200 de infirmieri spre a ajunge armata de la Tugela. Aceasta ar însemna RAIT­ buna mișcare a trupelor, generalul Ul­a­n,„ ” Generalul Methuen a fost rechemat și înlocuit prin,, generalul Warrens. Emme Viena, 30 Decembrie. Se vorbește că vaporul ru­sesc «Destinagiore» a fost cap­turat de englezi. Lloydul rus ar fi adus acest fapt la cunoștința guvernului din Petersburg. Berth­old.* * * A se citi ultime știri cu privire la războiu­l la Ul­tima Oră. Azi Vineri a apărut : BIBLIOTECA UNIVERSULUI care conține : Greșeala unei femei oneste roman de mare sensație 85 de bani in toată țara De vînzare la toate chioșcurile și colpotariî de ziare. ’ r V ’ Brama sângeroasă din grădina zoologică din Viena — Vezi ilustrația -Corespondentul nostru a­na ne-a telegrafiat zilele despre dram­a grozavă ce loc în cușca leilor­ din ț zoologica din Viena. Iată cum s’a întâmplat a­ Gardianul Rutowsky în cușca leilor pe jumetaî spre a-și arăta curajul. Stil­­du-î cu vocea și mângâindi voia să-l trimită în cușca .... spre a face curățenie. Leoaica Sarah s’a îmbrățișat, sfâșiindu-i nasul, fața și urechile ; cei­lalți lei lingeau sângele și după aceia îî apucară picioareia cu dinții. Leoaica Sarah și leul Zane i-au zdrobit pepiul. Nenefooc­itul gar­dian țipa plin de groază. Atunci măcelarul Zwinger, înarmat cu un drug de fer, intră cu cura­­giu în cușcă și începu să loveas­că în lei, cari reduseseră prada la o masă informă de carne. Nu­mai după ce s’au aruncat în cuș­că mărdare de paie aprinse, leii au putut fi goniți în cușca ve­cină.­­ Autoritățile făcând o anchetă, au constatat următoarele : Vădu­va gardianului Rudowsky po­vestește că reposat­ul ei soț i-a comunicat că are de­­ gând să de­vină îmblânzitor de lei. In seara de anul nou, soții Rudowsky se duseră la biserică. Aici soția sa l-a rugat să-l tăgăduiască că va renunța la intenția sa. El pro­mise, ba în ziua nenorocită, în­ainte de a pleca, lăsase biciul a­­casă, ca să dovedească că se ține de făgăduială. Cu toate acestea în oarba sa îndrăsneală, intră nearmat în cușcă, unde îl ajunse o moarte atât de îngrozitoare. Ilustrația noastră de pe pag. 1 reprezintă scena înfricoșată, când paznicul Radowsky este sfâșiat de lei, pe când îndrăznețul mă­celar Zwinger lovește leii cu drugul, fără a putea însă să scape pe nefericitul gardian din ghiarele bestiilor înfuriate. Universul In provincie­ ­ n,. ia coresp. noștri particulari) 99 Decembrie — — Da bine, Mărioară, prea duci grija lui Naima, fizice coana Zoița, mușcându’și buzele cu o vădită ciudă. — Bietul tineri răspundea Mă­­rioara. Cine n’ar îngriji de dân­sul, după ce e atât de nenorocit! — Da par’că ziceai că’i de le­gea turcească? — Poate că s’o boteza cu vre­­­­mea, că părintele Evloghie și grăește de cele bisericești ale noastre și el ascultă cu drag­­i * » » în sufletul coanei Zoiței creș­tea dragostea pentru Naima, pe măsură in care într’ul Marioarei creștea noua dragoste pentru Na­im­a. Ce­ î de mirare ducă coa­na Zoița, simțind cum Mări­­oara îî fură inima lui Naima, de­venea pe toată ziua mai aprigă dușmană a fetei popei ? Intr’o zi cu coana Zoița așteptă zadarnic la ea acasă pe Naima. Ii promisese să vină la ora le cea de vecernie. Cu cât dor l’aștepta! Dar Naima, înlănțuit de brațele Marioarei, pe când părintele E­­vloghie făcea slujbă în biserică, nu putu a se smulge de lângă Marioara, ca să’șî țină promisiu­nea dată cucoanei Zoiței.Aceasta, vezând întârzierea, înțelege de­sigur care’i cauza si ne mai du­ tendu’șî stăpâni agitațiunea su­fletului, se repede peste drum la casa părintelui Evloghie. De nimeni neîntâmpinată și oprită în­ cale, cucoana Zoița, ca o să­geată, se introduce prin câte­va camere, până ce străbate în aceea în care află pe Naima și pe Ma­rioara. Naima se smulge din bru­tele Marioarei și ese cu Zoița... * * * Trecuseră vr’o 10 zile de la intrarea muscalilor în București. Graful Palin, numit de împăratul rusesc președinte al Divanurilor ambelor principate, era acum la București. înconjurat de statul­­major al oștirei. Palin ținea sfat chiar în marea sală a Divanului țăreî, în cuprinsul casei în care cu puțini ani mai înainte ținuse școală românească nemuritorul Gh. Lazăr. De­odată se deschide ușa sălii și intră o frumoasă și tîneră femee. Toate privirile se în­dreaptă cu surprindere spre a­­ceastă femee. Intr’o agitațiune extremă, ea se apropie de Palin și ne mai putându’șî ține plân­sul, în neputință de a articula două vorbe, înmânează genera­lului o hârtie. Generalul o des­chide și citește : «In casa părin­telui meu, preotul­ Evloghie de la Sf. Elefterie, s’a ascuns un beșlifr turc, care a legat dragoste cu o creștină, cucoana Zoița...» Palin îndreptează jalba denun­țătoare la Divan, iar pe de altă parte trimite imediat câți­va ca­zaci cari să aresteze pe junele turc. — Ce-am făcut! Ce-am făcut! zicea cu o sfâșietoare durere Ma­rioara Popei, frângându-și mâi­nile când eși de la Graiul Palin. Intr’un moment de tulburare, văzând că coana Zoița ocupă până in adânc sufletul lui Naima, Marioara, întețită de ascuțitul și veninosul bold al geloziei turba­te, luase hotărîrea să-î piartă pe amândouă. Cazacii nu găsiră pe Naima în casa părintelui Evloghie, ci ia coana Zoița.. Când dânșii intrară în camera unde Naima petrecea acum liniștit și împăcat cu Zoița, aceasta înțelese pericolul și, în­grozită, leșină. Oștenii muscali luară între puști pe Naima și-l duseră la­­ o bahlă (corp de gardă). Când trecu Naima cu cazacii pe dinaintea portei sf. Elefterie, Ma­rioara, în genuchî lângă poartă, cu ochii înecați în lacrămî, pri­vi pe Naima. El întoarse scârbit ochii de la densa, iar caporalul conducător de gardă, întorcân­du-și și el capul spre poartă, zise: — Cito takoî ?—Ciorii znaii !.. Ce mai e și asta ?... Dracul mic ! Divanul se adună în pripă, du­pă convocarea Graiului Palin și luând în cercetare cazul lui Nai­­ma­ Efendi, dele următoarea po­runcă : «De la Divanul prin­țipatului Valachiei către dumnea­lui vel spătarul: «Fiind­că o muiere anume Zoi­ța... se află înclinată cu Naima Beșlîul, om de altă lege și cu gre­u de a se despărți de el, pe aceia să-l fac zafi d-lui ghenera­lului Ghelimur, iar pe acea fe­meie, cucoana Zoița... să orân­­dueșlî,d-ta un zapciu spătăresc, să o ducă surgui­ i la schitul Baș­­covul, din sud județul Argeș, de unde să nu fie slobodă a eși afară, fara de al douilea poruncă, iar orânduitului mumbașir dân­­du-i-se adeverință de leslim (pre­dare) de către slarița acestui schit să o aducă aici. ; 1828, Iunie 3. Grigorie al Ungrovla­hiei, N fit Râmnic, Barbu Văcarel, Mihalache Chica, Constantin Gâ­pineanu, Alexandru Nenciulescu, Alecu Crețulescu» *). Ast­fel se termină romanul cu­coanei Zoița. Nenorocitul Naima, predat de guvernul român Mus­calilor, a fost împușcat ca spion turc, iar Marioara părintelui E­­vloghie înebuni de remușcare. Nenorocitul lată, din durerea ce resimți văzând în ce stare se află fiica lui, căzu bolnav la pat, nu se mai sculă, murind după o tăcere de câte­va zile. — Dumnezeu­ a lovit casa po­pei Evloghie și a cucoanei Zoița, pentru că dragostea unei creș­tine cu cel de lege păgână e mare păcat , zicea prescurăreasa mătușa Despina de la Sf. Elef­­terie. V. A. Urechi îi. ............. — »•­­»­•---------------­A­ apărut s BILETE NOUI pentru plăcinte cu isivășelele cele mai amuzante și hazlii. — Prețul 5 ban» foaia — Vinzelorilor se acordă un mare rabat. *­ Documentul sa sspa în condica No. 117 de la Archiva Statului. D. D. Rizeanu, secretarul con­siliului permanent, a ținut un dis­curs la locuința defunctului, iar d. judecător Adrian altul în fața statuei lui Radu Negru. Petreceri.— Jouî va fi pri­mul bal mascat la clubul militar, club se vor da regu­­■ seplé­ aoue . Man­iu în aiu Din informațiunile ce a... • culege de la persoane demne de credință și în posesie de a cu­noaște faptul, această escrocherie s’ar fi săvîrșit în modul următor. Paraschiv Teodorescu, în ca­litate de perceptor, a încasat de la ceî­l’alțî perceptori, puțin mai înainte de Crăciun, o sumă mare de bani, din care a sustras 1400 de lei. Verificându-se însă casa, lipsa banilor se constată cu mare u­­șurință, și atunci Paraschiv Teo­­dorescu, vedendu-se amenințat să fie dat pe mâna parchetului, face ce face și depune vre-o l00 d­e lei primăriei. După unii, acești bani el și i-a procurat vînzând *n mobila nevestei sale. Prinia,d in urma făgăduelei lui Paraschiv­i­­­ Uprescu, a aș­teptat condițiunea ca „u­­n timp să depue și restul de utin Totuși el a f­ost depărtat din funcțiunea de perceptor". In oraș circulă multe versiuni asupra acestei escrocherii. Cea mai acreditată dintre ele este aceea că, Paraschiv Teodo­­rescu având nevoe de vr’o 1400 lei ca să plătească rata la Cre­ditul Urban, căci era amenințat a fi dat afară din casă, a­­­»urs la casa comunală cu scop ca peste cât­va timp, imprumutân­­du-se din altă parte, să pue banii la loc. Spre nenorocul șeii însă, con­trolorul a verificat casa fără să-i anunțe și de aci descoperirea de­­la­pi­dă­roi. Tâlhărie. — Acum vr’o 4­­ zile, 4 țigani­­ din comuna Strâm­­bu, neavând se vede cu ce și­­ petreacă sărbătorile Crăciunului pătrund noaptea în ograda pro­prietarului din acea comună și spărgând hambarele și coșarele, au furat uni număr mare de vite, precum și o însemnată cantitate de porumb. După ce au­ îndeplinit aceasta ispravă, to­ți tâlharii au­ intrat,și în bucătăria­ proprietăței, unde au dat ia­rina prin toate provisiunile adunate acolo pentru Crăciun. Ca oameni practici și ca buni creștini, ei nu au­ mâncat nimic difi câte au­ găsit, cimî «-a-" -nr'1"* L« i’in­fcî ZI-j soluție de chibrituri. Nenorocita Antonetta a fost transportată imediat la spitalul județian, unde, după îngrijirile grabnice ce i s’au­ dat, se speră să va scăpa cu viață. Mizeriile îndurate de­ la alungarea din casa părinteasca trebuiau s’o ducă că­tre acest sfirșit sfișietor de trist. Ceea­ ce a contribuit la dispera­rea ei mai mult, după­ cum e cre­dința tuturor acelora cari au cu­­noscut’o, și după declarațiile unei infime a ei, e purtarea neome­nească a ofițerului de vardiști Marian, care persecuta pe neno­rocita pribeagă în modul cel mai scandalos. Inmormintarea genera­lului Tamara.— Multă lume la cond­us la groapă Luni, la orele 12 p. m., — cu toate că începuse la ninge,­ rămășițele pământești ale fostului nostru prefect, ge­neralul Tamara. Panglicele de la carul funebru ,erau­ duse de d. colonel Petro­­ianu, d. Rosnovanu, directorul ,prefecturei, d. sen­i­­or Andrees­­­cu și de d. Sachelarie, preșe­dintele tribunalului de Muscel. In fruntea cortegiului un grup de 3 căpitani ducea pe pernițe de catifea decoraț­iunile defunc­tului ; apoi urma un grup de mai m­ulți primari din comunele rurale și clerul. După carul funebru, — împo­dobit cu mai multe coroane prea frumoase din partea familiei, a funcționarilor prefecturei, poli­ției, clubului conservator local, etc.,—veneau rudele, amicii de­functului și armata, ia­r.... cari poșta­și „al­­c Craiova le provoacă prip .. zierea ducerea la destinație, fie a scrisorilor, fie a depeșilor. Astă­zi vom spune că pricina care dă loc la aceste neajunsuri este pe de-o parte, puțina spa­­țiositate a localului în care se află instalate atât serviciului poș­tal cât și cel telegrafic, iar pe de alta, insuficiența factorilor poștali. Actualul local influențează mult asupra serviciului acestei insti­tuții prin dificultatea produsă de camerile sale stricte. La tele­graf, mai ales, este așa de puțin spațios coridorul unde se predau­ telegramele, în­cât nu pot încă­pea într'însul decât trei sau patru persoane ; afară de aceasta, pen­tru primirea telegramelor nu se af­d '‘•■', cât un ghișet. In zilele &eginare, inconvenien­tul acesta e mai simtit, dar cu ocazia serbătorilor, când telegramele sunt mai numeroase, el devine dezastruos. Trebue cine­va să aștepte mai bine de două ore până să­­ vie rândul de a-și da telegrama. Și încă la această păgubitoare În­târziere se mai adaogă și ane­­vouila, cu care se transmit tele­gramele din lipsa de funcționari telegrafiști. Un adevărat scandal este și cu poșta ușoară. Nouă factori poș­tali sunt însărcinați a duce scri­sorile la destinație pentru întreg orașul. Și unde mai punem că din acest mic număr de faeton, zilnic anul trebue să rămână de servicii la poștă.­­ Cu ast­fel de mijloace, mai cu­rând ajunge o scrisoare de la Iași la poșta noastră, de­cât de la aceasta la acela căruia îi este adresată. Stradele îndepărtate ale ora­șului nu sunt vizitate de către factori de­cât la două zile, și a­­cesta se chiam­ă serviciu poștal orășenesc ! Cum vedem dar, în nici un oraș din țară nu se întâmplă a«» cum se peh­p­­m-­­­u­­ Junitru Dineu. .. individul R­usalim Costea, de fel din Drăgășani, introdu­când­u-se la d. Petre N. Nede­­eanu, comersant din strada Be­eiler, a reușit să fure un cea­sornic de aur care costa 150 lei, dispărând imediat.­­. De asemenea s’a furat de la Elena Zenone, servitoare la d. inginer Vasile Voiculescu, din strad Carol I, un cufăr cu dife­rite mărunțișuri și o scurteică. Hoțul rămâne necunoscut până în prezent. Vremea continuă a fi tot posomorită. Ninge mereu, dar de astă­ dată vintul a încetat de a mai bate. Nici astă­zi nu au venit, trenurile dinspre București. Lipsa ziarelor din Capitală se simte mai mult ca ori­când, iar cititorii nerăbdători așteaptă în cea mai vădită fierbere sosirea trenurilor. Scînteie. nt..»tot «I Știri din străinatate — Prin poștă — Vaporul «Uranus» venind la­ insulele Panay, a sosit la Na­misa având pe bord pe episco­­pul Vega, 117 preoți, 5 ofițiri și 115 civili puși în libertate le filipine. Acești prizonieri spanioli ai "a de trupele ame- V al lui Al­ vârf­it i­n ist.ru .‘i se foar scirtinou,­ se flă Albert beize­ cut ca unul din cei șoviniști.* ¥ ¥ O ceată foarte de­­asupra Parisului o . Circulația pe străzi ei grea, în unele puncte culeasă. Se semnaleaz accidente.* ¥ ¥ Cu începerea anului­ 1900 sli nou a încetat de a fi în vigoare în Alsacia-Lorena, codul civi francez din 1804, zis Codul Na­poleon, și cele două provincii a­nexate la imperiu au intrat în orbita legislațiunei germane. Codul Napoleon a rămas leg­­în vigoare, după 1870, afară in Alsacia-Lorena, și în alte Stat germane și chiar în Prusia re­g­tuită. Acum, cu noul secol, sa făcut unificarea dreptului civil în imperiu și noul cod civil german publicat de curând, are puter de lege în toată Germania.­­* ¥ ] Patriarhhatul ecumenic di Constantinopol a primit de 1 Mitropolitul eparhiei Strumnitza vestea că în localitatea Miratfsi (Macedonia) mai mulți bulgai au împedicat pe un preot gre­cesc ca să slujească. După ce au pus mâna pe el l’au ars în mod barbar. Preotul a murit în chinuril cele mai grozave. Patriarhul­ ecumenic a intervenit pe lâng Poarta otomană, cerând pedep­sirea asasinilor.* ¥ ¥ Se anunță din Tibre că colo­nelul Ali-bey n’a fost asasinat Pretinsele dezordine ale mace­donenilor s’ar reduce la o adu­nare de 1800 albanezi ce s’a for­mat înaintea bazarului ce trebuie să fie închis. ^ ” nai perfectă dom , la Tibre cât ș­i teșeriful (guver­nază fără dificul­¥ dresată ziarulu­­ g Romano» con­că împăratul ș­i Ram­oY . c. vm Aprilie, apo ..mai cu m iahtul lor pen­tru a se duce în Levant, iar di acolo vor merge să viziteze­­ Egiptul. Cu privire la svonul despre călătoria suveranilor Italiei la Paris, ziarul Italie spune că or­­din isvor sigur, că până acum nu s’a tratat această chestiune Călătoria constituind un fapt po­litic, trebue să fie mai întâii exa­minată de consiliul de min­«lunî * *. Subscripția pentru monumen­tul ridicat în amintirea lui Gar­bald­ la Dijon, a produs 26 m lei, iar Camera franceză a daț­ acest scop 5000 lei. Comitetul pentru ridicarea mo­numentului, a decis ca inaugura­rea să aibă loc pe la sfârșitul lu­nei Ianuarie. O CUGETARE PE ZI Foamea se uită la ușa om­uli muncitor, dar nu îndrăznește î intre în casă. Ichim. Jean T. Bu­­ oliigar­ikMHEBM Canauau, Basile Th." CajdM~ " Grigore C. Canliiirmo,­­I. Canthcuzino, A. Piso­ ki,­­M dor Aslan, Constantin p­e­a­nu 1, Nicolae R. Capihir M , N. Ca­targi, Mae N. Coar­dajH milm Cos­­adin, Aurel lio^M G. Florian, Barhu­­ ianes.­u. i gi­ si’U­­llliii.OH'Si­.U, Cnll-I­li.iM ’ ” ’r*" lesen, Niculae N. Gr­egori^B Dumitru Iorgandopol, Al. N. Moranu, Al­ Jurașcu, Nae ^M ..... Groveanu, Const. Paci­urea. Km­^M mamii­ Pan­tazi, Nicolae N. I­opp,MM­­ C. Rădulescu, Radu Rădulescu. .. George Stratt, dr. Const. G^^M Sturdza. La gradul de Comandor al BpPSS “Stelei României», d. Ștefan I­. Hn Greceanu. .­­.cioaca mi unconem, asasinul­­ operatesei Austriei, din celulă Bi­­­biată în locul unde sunt cel­ ..J. Mit arestanțî. Idă acum amănunte asi­, S 1 Osci transferări: B l­rectând penitenciarul B ß Cm­va a trimes prese» B gvernului cantonal ar IM rjori.: «Cele Doue pe’ șase luni fie­ ca­ e, în t M­r<a Luch­eni a trebu­i M­d înju­s în celulă izolată, LI Q Purtarea lui Luach M­â­nă de aceea e­. ^B­ e admis în atelierele gmi M; A lega nu'mi permite o nu­­tinerea in izolare peste ter^fNB' n menii stabilit, fără a aut­irizări IM^" a I specială, cer­ia m­i se dea i­­ ;^^M s­truc­tii în ac eastă privinț­ă». Eggg 3 Preșe­dintele guvernului car­ . MM ■î Ionui a răspuns că Luch­eni poate ■ ■ 4M _ a admis în atelierele penitencia- «­Ü [ La cea mai mică abatere de ’ la disciplină, Luch­enii ar pereb MM e »cest beneficic, și ar fi din noi MM s] închis în celulă izolata și de as­ SARS a tă­dată pe un timp nedetermina. MM O femee care trăește S­MS secole.—Acest fapt se întâmplă MM la Bodenheim,o mică localitate a MSB Germania. O bătrână, anume Coi1- ,­­J^B dini, se pregătește să serbă lor JHR - rească a 103-a aniversare a naș­­­­ M* - terei sale. Ast­f­el această fericită­­^Bî - femee, care s’a născut în 1797, J^M­1 poate să se laude că a trăit în 6 secole. E demn de notat că be­ .JM' - Irăna Coi'dini e încă sănătoasă, |MI i își bea în fie­care zi paharul ei J^B - cu vin și convorbește cu prie­­­tenii. ■ Societate filarmonică - -J B­ j feminină. — O lipsă care se ^^B simțea de mult timp în lumea ma j musicală, a fost realizată deu- ^Mâ­ nă-zi la New-York. «M . - _ -------- ------------ÍUUJr, nină a fost constituită acolo, și ei ^B , nu va cânta de­cât numai compo­­­zi­ți­uni de ale femeilor, cu o or­­ffă chestră compusă iar numai din­­« femei. Bărbații, din fire rentă­ IM a cioși, au găsit odinioară mijlocul “ ca să se poată lipsi de concur­­e­sul femeilor la muzică, și în­­ zilele masive încă copiii de cor i-au înlocuit fără ca să se piar­dă mult Insă femeile nu au pu­tut găi mijlocul de a fabrica­­ tenori ș bași cu rochie. Prin urmare ar trebui mai în lesn sa realizeze aceste genuri de voci­­­ și apoi a renunțe la ideea de a­­­ produce ceva, ca de pildă o uli ii­lit­ă pace din simfonie,—în ser in­sul celor Beethoveniane—sau o «pasiune potri­vită și in titlul Ma­ 3- lei» clețindt. Aceasta ar fi o­­­ scuză inaaccesibilă pentrui­OcUP- î­­nele din Yw­ York. Suntetil n’are mâini. — Ziarul lui «Saratowski Dnev­­nik» pudică următorul anunț, am venit din unea cea­l­ altă­ ." «Eu, Aldina Matmejew, vă­duva unui ptilerist din bateria - 17-a, consts că de 10 ani sunt pe lumea d­-raltă.­­ «Cum atrei șeful administra­tei comele, din Cerkessy, a șters penurea mea servin­­­­du-se de aci false, aduc faptul la cunoștințța mereu de finanțe din Saratov. «Ași dori i adaug și iscăli­tura mea, îns nu pe‘ ’ I. suflet nu are tuiru.» Galați Pruncii cu­lere ?— Eri a fost găsit mort, pe strada Traian, un copil de două luni, care s’a constatat că e al soților Les­­linschi. Fiind bănuială că părinții în­suși ar fi causat moartea prun­cului, prin înăbușire, pe când dormea, parchetul a deschis o anchetă spre a se constata ade­vărul. Până acum nimic n’a trans­pirat în această privință. Contra inundațiilor. — Prefectura noastră a primit or­din de la ministerul Internelor, că ori și unde se va observa creșterea apelor, să se ia mă­suri repezi pentru a se apăra lo­calitățile expuse inundațiilor. In acest scop prefectura a dis­pus construirea mai multor bărci, cu cari, la caz de nevoe, să se poată veni în ajutorul locuitori­lor amenințați de înec. Una-alta.­­Timpul s’a înăs­prit din nou. Un ger cumplit domnește. Circulația trenurilor pe ziua de azi a fost întreruptă. Prin împrejurimi viscolul a fost grozav. — Eri a murit, în strada Do­­găriei, un cerșetor, Ion Grigore, în vîrstă de 80 de ani. La dînsul s’a găsit un libret al casei de Economie, pe suma de 600 lei. ... Și el, poate, a murit de foame 1 si asin. -----------------------------------------­U­­­SFAT la I. /­I Polițiile în contra b­o­lerinei copiilor. —Se dă nu­mele de eboterină diareelor e­­pidemice, cari se observă la copii din cauza răcelilor sau exceselor alimentare. Acestei boale se a­­dresează poțiunea următoare : Sous-nitrat de argint . 1 gram Gomă.........................1 » Apă distilată. . . 120s.rame I Sirop simplu ... •’ O jumătate lingură .... ceas din ceas. —..... Decorațiuni Cu ocazia zilei de anul noi M. S. Regele a decorat pe u­mătoarele persoane : Ordinul «Coroana Ro­mâniei. La gradul de Mare ofițer, c Sava Șomănescu. La gradul de Comandor, d-n Ulysse Boldescu, I. C. Gri­dișteanu, B. Păltineanu, N. F Șoimescu, I. N. Alexandresci Al. Cantacuzino-Pășcanu, Michi Cornea, Vladimir Chica, Ștefa Pleșea, colonel N. Rentz, C. I Săvoiu, dr. Florea Theodoresci La gradul de Ofițer, d-ni: Mih­ail Alexandrescu, G. Ath­­nasiu, G. Botez, Theodoru, Cer­kéz, N. St. Cezianu, C. Codresci G. Dumitrescu, A. Phochide, C Gardescu, leot.-colonel I. Gu­­rescu, I. Grigorescu, A­dor, Mathei Mille, N. Manu, G Pai­­nu,G. Piteșteanu, N. Procopescu Gr. Racoviceanu, A. Sergiesc, Dumitru M. Șoimescu, I. îi Zaman, Dumitru Nenițescu, Ion­ Alexandrescu, Ilie Anghelesi, Dum­itru T. Apostol, Anton A­­rion, dr. loan­ Atanasescu, A­lexandru Bădărău, Ghiță C. Ba­sarabeanu, Grigore Brăescu, Al Calimaki,­Mihail G. Cantacuzino Vasile I. Gapșa, Nicolae Cosă­cescu, N. G. Crasan, Ștef. Bărbi Delavrancea, Grigore Dumitres­cu, C. T. Georgescu, Dumitri S. Guran, Const. Gr. Isăcescu Niculae I. Lăzărescu, Paul Mișu Vasile Miclescu, Grigore Negu­ra, N. Niculaide, Alexandru Ni­culescu, lancu Pivniceru, Ștelai G. Popp, Petre M. Protopopes­cu, Anton G. de Pruncu, Petr Radovici, Al. G. Rășanu, Gheor­ghe A. Scorțescu, Grigore Sta­vri, Vasile Ștefănescu, Em­es Vârnav, Niculae Xenopol, Ște­fan Zarifopol. L;i 7///* CcnHiicv** d-niî lemanuel Antonescu, Alex. Bă N­esci Const. P. Bobeici, dr. Brat Bc )-l J. litre prieten­­­i. * — Care va­i zică el cinea e de aur?... n — Așa se zice... I. — Dacă se zice ; i. mei perechi surdo-au:­­ spune, cu drept avii i­ nuntă de aur. c- -------------------------­­ ­’ Moștenire, sau po­ icoave ‘­j ‘ de cai ip^Î1 ? 1 Un armean, anume Hanessian, t supus turc, a ment acum 80 de ani, în București, lăsând să i se­­ păstreze de către o instituție fi­­­­nanciară de pe azuniți, suma de , 60 mii lire turcești. Cum s’or fi păstrat și ce s’or­­ fi făcut banii, nimeni nu mai­­ știe, căci nimeni nu s’a prezin­­­tat de atunei. . . Acum însă, iată cu se iviră , niște moștenitori ai defunctului­­ Hanessian, cari, după socoteala,­­ făcută de ei, pretind mai multe­­ milioane.­­ Acești moștenitori au făcut ce­­­­rerea prin guvernul otoman, , care a făcut demersuri, în a­­­ceasta privință, pe lângă guver­­­nul nostru.­­ Ministrul de justiție a cerut­­ și el informațiuni, la rândul seu, e tribunalului de Ilfov. ■- Remâne acum să se lească arhivele vechi, g­­l se găsi vre­ o urmă a- -nLȚ~.. - bani. Până atunci însă, arhivă­rii sunt de părere că această­­ moștenire e identică cu potcoa­­­­­vele de cai morți. .. ----- ■ [UNK] [UNK]»»—" ir . BIM I 1 ■ 1

Next