Universul, ianuarie 1900 (Anul 18, nr. 1-29)
1900-01-14 / nr. 12
se ea cu nervositate. Nu e de nici un folos să scormonim aceste amintiri din tinerețe. Mai cu seamă pentru d-ta, ca viitor ginere nu se cuvine... — Credeam... — Nu, nu voesc să mai aud așa ceva. Nu voesc, Jorj ! Să vorbim de altceva. De exemplu despre evenimentele recente,despe războiii ! Ce idee ai despre I!Suglezî? Eu, din parte-mi, îî urfisc ! Cred că nu există pentru mine oameni mai antipatici, ca Bog iezii aceștia! «Din contra ce simpatici îmi sunt Boezii aceștia, popor nobil și brav. Ador chiar acest popor de eroi! Ași fi in stare să fac totul pentru ei. «Totul! Chiar acum facem o colectă pentru ei. Sunt chiar ea președintă. Apropos — ea alergă la biuroama! am o listă. Jorj, trebue să semnezi și tu ceva. — Da, desigur, dar cât? E suficientă suma de 10 lei! — 10 lei! Ce sgârcit ești! D-ta ești om bogat, foarte bogat! — Așa ? Vom da 500 de lei. — Ah ! — Dar sub o condiție. — Și anume ? — Trebue să o împlinești. — Pentru Boeri, după cum am spus, fac totul ! Dar să nu fie grea. — Grea? Din contra—e foarte ușoară ! Dau 500 de lei, dacă’mi dau o sărutare. Margareta ! — Jorja . Ea sări în sus plină de mânie. — Nu, în adevăr—asta e prea mult, mergi prea departe! E revoltător, să crezi așa ceva despre mine ! — Margareta... Și el se ridicase în picioare și o apucă de mână. — E un lucru atât de îngrozitor ceea ce cerea de la d-ta ? Spuneai că pentru Boer faci totul și acum refuzi să ’mi dai o sărutare pentru ei. Și apoi este vorba de o sărutare pe care ’mi ești datoare, de acum nouă — pardon, opt ani. Margareta, dragă, te rog, zi «da». El se apropiase de ea. Margareta îl privi un moment cu coada ochiului, și apoi încruntă din sprîncene. Ah, dacă ar fi știut el, cât ar fi dorit ca să-l sărute ! Dar mai bine că nu știai Dar de ce să nu-i sărute? Sărutările răposatului ei bărbat erau reci, deoarece era un bătrân gârbovit, pe care l’a luat silită de părinți. Da, voia să-i sărute, o dată, numai o dată. — Dacă trebue, zise ea, atunci —fie. — Margareta, ești adorabilă ! Zicând acestea, Jorj o cuprinse în brațe și o sărută cu foc. Era o sărutare, pe care Margareta nu o mai simțise până atunci. Dulce, voluptoasă și pasionată... De o dată ușa se deschise și pe prag apăru servitoarea. — Goniță, zise ea, a venit croitoreasa. — Să plece. N’am vreme, dar de ce nu bați în ușă? — Am bătut, sărut mâna, dar neauzind «intră», am deschis. — Bine, bine, du-te ! Când servitoarea plecă, Margareta, se lăsă pe un scaun și începu să plângă. — Jorj, mai compromis! Ah, cât suferi Mâine știe toată lumea. —Margareta, liniștește-te, zise Jorj netezindu-i perul undulat, e un mijloc ca să scapi de gura lumii. — Sunt curioasă să-l aflu. — Foarte simplu. Să schimbăm această sărutare extra-matrimonială pentru boeri, sărutarea aceasta filantropică, intr'o sărutare legală... Margareta—fii soția mea. — .lori, îți bați joc de mine ? — Nu, dragă, vorbesc foarte serios. _ Ea tresări la acest ton serios și energic. —■ Dar, Jorj, ce va zice logodnica ta ? — Dragă Margareta, logodnica ești tu. Acum opt zile am jurat să ii a mea. «Ești Încântătoare și te iubesc cu mai multă pasiune ca acum opt ani. Margareta, fii a mea, a mea neutru totdeauna ! — Firește, dacă lucrul stă așa, zise Margareta cu ochii strălucitul',n' bucurie, atunci—ție! «D.K. V.oaose ea zimbind și amenințitndu-l cu degetul, am cerut prea mult, Jorj, că m’am lăsat‘să me săruți pentru Boerî, treacă meargă , dar ca acum să mă și căsătoresc cu tine pentru Boerî, este... — Ai dreptate, scumpa mea Margareta, răspunse Jorj, zîmbind, pentru asta Boerii nu-țî vor putea mulțumi nici o dată ! Carne. O CUGETARE PE ZI Nu noi omorîm vremea, ci vremea ne omoară pe noi. izbutit—după atâtea veacuri—s-o mărginească în anumite ținuturi ale Extremului Orient și câteva insule ale Oceanului Pacific, a fost socotită totdeauna de către specialiști că nu se poate vindeca. Un doctor, care s’a ocupat mult de tratamentul diferitelor afecțiuni ale pielei, și a cărui competință in această materie are autoritate peste Ocean, — a a descoperit de curând însușirile curative cu adevărat remarcabile ale unei plante numite acolo «tuatua», care se găsește pe înaltele platouri ale Venezuelei. El a experimentat acea plantă, ale cărei foi seamănă mult cu cele de castan, pe o familie de leproși pe care o caută de 15 ani și pe care a putut-o vindeca radical în mai puțin de șase săptămâni. Guvernul american, aflând de rezultatele căpătate prin noul leac, a rugat pe descoperitorul lui sa încerce în curând aplicarea lui în cele două mari aziluri de leproși pe care le-a înființat în insulele Hawai și Guam. O prințesă la bucătăria săracilor. Din ziarele din Neapole aflăm despre o vizită făcută de prințesa moștenitoare a Italiei la cea de a treia bucătărie economică pentru săraci, deschisă la Basto, în acel oraș. Prințesa n'a vroit să intervină nici forța nici autoritatea. Ea era însoțită de contele și contesa de Trinità și era îmbrăcată intr'o rochie simplă grif. Prințesa și contesa de Santa Trinita și-au pus două șorțuri și au început ceremonia distribuirea pâinei și supei la 300 de săraci adunați acolo. Prințesa, distribuind chiar cu mâna ei supa, găsea pentru fiecare din ei câte o vorbă gentilă, pe când contesa de Santa Trinità dădea pâinea. La un anume Ciro Summantico, fost carabinier, care se tîra cu greutate, conducând de mână două copii, prințesa i-a dat două napoleone de aur. Moartea mănușilor. După cât se scrie din Paris, mânușa e destinată să moară. Elegantele de la un timp încoace nu o mai poartă. Afi început să apară la teatru cu mâinile goale : adică, vorbă să fie goale, căci nu se véd decât vârfurile degetelor, tot restul e acoperit de mânicile foarte lungi ale rochiei și de inele. Acum, chiar pe străzi mănușile nu se mai poartă aproape de loc; mâna stânga se acoperă numai,iar dreapta e goală, spre a se lăsa ca să se vadă colecțiunea de inele. Lucruri din toată Insnea Statistica, americană. In timpul anului 1999 au trecut prin marea poștă din New-York 10.995 tone de ziare și de reviste. Scrisorile, broșurile, hârtiile de afaceri, etc., nu sunt cuprinse în această țifru. Această greutate înfățișează un sfert din greutatea totală a ziarelor și revistelor care trec prin toate poștele din Statele Unite. Media zilnică a greutății ziarelor și revistelor depuse la poșta din New-York e de 35 tone. Cu tariful de 10 cents livres cele 10 995 tone aduc poștei mai bine de 2 milioane de franci. Numerul ziarelor publicate în New-York și puse la poșta acestui oraș e de 788, dintre cari 44 sunt zilnice, 00 lei-lunare, 47 bi-septămânale, 314 lunare, 4 ies la 2 luni odată, și 47 trimestriale. Vindecarea leprei.Din Caracas, capitala Venezuelei, vine o știre senzațională. E vorba, într’adever, de vindecarea sigură a leprei. Precum se știe, această scârboasă boală, pe care civilizația a RĂZBOIUL dintre Anglia și Transvaal . Prin poștă — Revista engleză «Today» publică în minierul de la 7 o, o lungă și interesantă scrisoare a unui ofițer german, care a fost mai înainte șef de batalion în regimentul 22 de infanterie germană și care e acum colonel în statul-major al boerilor. Iată câteva pasagii mai interesante din acea scrisoare : «De 10 săptămâni dirijez o parte a operațiunilor armatei boerilor în contra generalilor englezi Symons, White și Buller, și procedeurile lor strategice sunt așa de puțin practice, așa de copilărești, ele arată o așa mare lipsă de logică și de coordinare, încât nu încetez de a’o contempla cu o adevărată încremenire. In acest războiu extraordinar, generalii inamici s’au purtat în așa chip, încât dacă n’ași fi vezut-o n’aș fi crezut-o niciodată». Autorul scrisoarei spune apoi cum, împreună cu un alt ofițer german, colonelul Kohner, fost comandant în regim. 14 de artilerie, a putut rămâne în Natal după declarația războiului și să afle astfel pururea de toate întăririle trimise din Anglia în Africa de miază-zi. O adunare a comitetului irlandez din Transvaal a atras atenția guvernului din Pretoria asupra faptului că Irlandezii, cari luptă în rîndurile Boerilor, sunt sistematic tratați ca spioni de către Englezi, când sunt făcuți prisonieri. Comitetul irlandez cere guvernului din Transvaal ca să întrebuințeze represalii asupra prisonierilor englezi din Pretoria, spre a «răzbuna pe Irlandezii asasinați» * • * 4 Ministerul de război englez a format un pluton de motocicliști, care vor pleca săptămâna viitoare la Cape. Același minister mai examinează un automobil cuirasat, inventat de studentul John Moffat din Cambridge.* 4 4 O telegramă din Pretoria spune că doar căpitani și 135 de soldați prizonieri englezi, cari formau garnizoana din Kumman,au sosit aci.Unul din ofițeri a adresat autorității militare din Pretoria o scrisoare în care mulțumește de bunul tratament întrebuințat față de prizonieri în timpul celor 14 zile de călătorie. * † 4 În serviciul Boerilor sunt acum 14 ofițeri francezi, din cari opt servesc sub bătrânul general Joubert și trei în coloana comandantului Albrecht. * * * «Standard» are din Durban știrea că zece purtători de tărgi ce se oferiseră de bună-voe, îndată ce au ajuns în frunte, au fugit spre lagărul boer. In mod evident ei erau spion al boerilor. ★ 4 . «Daily News» are din Polglerterschrift, cu data de Vineri seara . «Deoarece acum suntem afară din teritoriul străbătut de căi ferate, reîncep pentru noi obicinuitele dificultăți ale transporturilor. E dt adăugat că a început deja sezonul ploilor și că fluviile sunt decumflate. Acele, ce acum câteva zile erau rîulețe pe jumătate uscate, acum au devenit mari mari și foarte repezi. Marile oboseli ale coloanei trenului spre a învinge dificultățile transporturilor sunt așa, incât îți fac milă. ’ Orîce car, spre a fi mișcat,trebue să fie tras de 30 de boi. Alte care trebue să fie tîrîte de întregi companii de soldați. Carele automobile, cari la Chieveley părea fi să promită minuni, nu s’au maî văzut de când englezii au plecat de acolo. * ¥ ] Un redactor de la ziarul «Corriere di Napoli» a intervievat pe germanul Gustav Hermann, ce locuește de 5 ani în Pretoria, sosit acolo cu vaporul «König». Când el a plecat din Pretoria, la 5 Decembrie, era în mijlocul verei. Adulții erau la lagăr, femeile și copiii erau ocupați cu secerișul. Hermann a spus că armata aliaților boeri se urcă la peste 80 de mii de oameni, căci nici unul care poate purta pușca n'a rămas acasă. Spiritul public e liniștit; toți au credința sigură că, cauza independenței boere va triumfa. Prizonierii englezi din Pretoria, în ziua plecărea lui Hermann, se urcau la 1900.* † * Ziarul «Times» primește din Spearmanscamp o lungă telegramă cu privire la lupta dintre generalul englez Warren și boem. In această telegramă între altele se spune că artileria boeră era compusă din tunuri Maxim și Marsfield. Inamicul a tras și câteva focuri cu șiylonele cu tunurile engleze cucerite lariplenso. Serviciul telegrafic — al ziarului «Universul» — Londra, 11 Ianuarie. Se vestește din Lorenzo-Marques, cu data de 10 Ianuarie, că după știrile sosite din cartierul general al boerilor, datate la 8 ianuarie, maiorul Balha a făcut o recunoaștere cu un detașament puternic pentru a sărbători a 60-a aniversare a generalului Joubert și a luat avantgarda engleză pe la spate, după o luptă vie. Generalul Joubert, însoțit de d. Steim, a vizitat lagărul boerilor din Orange la Sud de Ladysmith. D. Steim are o mare încredere. Londra, 11 Ianuarie. O depeșă din Golenso, cu data de 6 Ianuarie, sosită la Pretoria, vestește că un detașament de 200 de oameni, cari făceau o recunoaștere, a fost înconjurat de către englezi, însă a reușit să scape printre rîndurile lor, luptându-se. Se zvonește că boerii au 4 morți și 30 de răniți sau prizonieri. Londra, 11 Ianuarie. Se vestește «Agenție Reuter» că lagărul boerilor este lângă Tugela superioară. Englezii au reluat bombardarea pozițiunilor boerilor la 6 ianuarie. După amiezi focul a fost foarte violent. Infanteria engleză a înaintat sub protecția focului artileriei și a ocupat mai multe dealuri mici spre seară. Mai târziu s’a retras pe vechile sale pozițiuni. In timpul nopței englezii au încercat să facă o recunoaștere a pozițiunilor boerilor cu rachete și baloane. La 7 ianuarie, englezii au reînceput bombardarea, însă fără succes. O altă depeșă din 7 ianuarie, trimisă mai târziu, spune că englezii ocupă trei pozițiuni lângă Tugela. Boerii au trimis o patrulă puternică pentru a împedica o mișcare înconjurătoare a englezilor. In urma unei greșeli, în transmiterea semnalelor, patrula înainta spre un deal, unde a fost primită de focul englezilor. Sunt 14 boeri uciși și 39 de răniți. Perderile englezilor nu trebue să fie considerabile. „” Londra, 11 ianuarie «Agenția Reuter» vestește că se află din Kimberley, prin telegraful optic, cu data de 9 Ianuarie, că boeri! bombardează neîncetat orașul, și în special redutele. Londra, 11 Ianuarie In ceea ce privește svonurile răspândite în străinătate asupra învingerea generalului Buller și intrărea generalului Dondonald la Ladysmith, ministerul de războiu declară că nu crede în nici una din aceste două știri. Londra. U Ianuarie Se vestește din Lorenzo Marquez, cu data de 11 Ianuarie, că după o depeșă, obuzele boerilor au distrus cartierele generalului White la 10 Ianuarie. Nu se știe dacă cineva a fost omorît. Londra. 11 Ianuarie Se află printr’o depeșă sosită la Lorenzo Marquez, din cartierul general al boerilor de lângă Ladysmith, că de Sâmbătă s’a angajat o bătălie pe șoseaua de la Oliviershock, între boerii de sub comanda generalului Pretorius și 6000 de englezi. Londra, 11 Ianuarie Ministrul de războiu desminte știrea că se va trimite în Sudul African regimentul 17 de lăncieri, 7 de dragoni din gardă și brigada a 4-a din cavalerie, Londra, 11 ianuarie. Intr’un discurs ținut la Chatham, lord Rosebery a declarat că sarcina impusă actualmente Angliei, este cea mai mare pe care a avut-o vreodată o națiune ca să o îndeplinească. Această sarcină va ocupa guvernul actual și poate chiar și alte guverne. Anglia trebue acum să sfârșească războiul în mod victorios, apoi sarcina sa va fi de a realiza idealul imperiului englez. - 2 Londra, 12 Ianuarie, «Agenția Reuter», află printr’o depeșă pornită de 19 ianuarie că lagărul boerilor se află pe Tugela superioară. Englezii ocupă pozițiunea de la Zwartkop, de unde cinci tunuri de calibru mare și o baterie de campanie aruncă neîncetat proectile asupra fortificațiunilor boerilor.Perderile suferite în urma acestor focuri de artilerie, sunt mai mari decât acele de la Colenso. Londra. 12 Ianuarie. Generalul Buller telegrafiază din Spearmanscamp, cu data de 11 ianuarie seara, că generalul Warren ocupă încă pozițiunea pe care a câștigat-o la 9 ianuarie, la 1400 yarzi de poziția boerilor, la vest de Spionskop, care este foarte greu de atacat. Un duel de artilerie are loc acum, spune generalul Buller. Trupele vor încerca la noapte să ia Spionskop, care domină fortificațiunile vrăjmașului. Londra, 12 ianuarie. După «Daily Mail» guvernul portughez a încunoștiințat în mod oficial violarea neutralității sale de către boem. Guvernatorul din Lorenzo Marquez a cerut ajutoare care se vor trimite cât de curând, adaogă acest ziar. (Telegramele noastre particulare) Londra, 12 Ianuarie. Situațiunea englezilor în Africa de Sud pare că nu e tocmai bună și că știrile sosite sunt destul de rele. Dovadă despre aceasta este că guvernul ar fi hotărît de a nu se mai comunica știrile sosite de pe teatrul războiului. Intr’adevĕr, o telegramă adresată din Pretoria ziarelor belgiane, cu data de 9 ianuarie, spune că, trupele engleze, care încercaseră, sub protecția unei violente bombardări a artileriei lor, de a da un îndouit asalt pozițiunilor boerilor, au fost nevoite a se retrage, lăsând pe câmpul de luptă un foarte mare număr de răniți și morți. Lupta a ținut o zi întreagă. O telegramă publicată de ziarele apărute azi dimineață, anunță că boemii ieri au reînceput a bombarda într’un mod violent orașul Kimberley. Până acum nu s’a confirmat de loc liberarea orașului Ladysmith. Emme. Viena, 12 ianuarie. O telegramă din Lorenco Marquez spune că vaporul francez «Girondet» a sosit la Delaguabay, încărcat cu voluntari pentru transvaal. Toți acești voluntari au un aspect militar. Beillicul Londra, 12 ianuarie. Poziția pe care se află generalul Warren este formată de un teren petros și descoperit, unde a fost cu neputință să urce marile lor tunuri. Continuă o vie bombardare cu tunuri de câmp și de marină. Speranța generalului Buller de a cuceri Spionskop nu s’a împlinit încă. Ziarul «Times» se plânge că generalul Warren n’a cucerit pozițiunile boerilor, fără de care este imposibil de a se libera Ladysmithul. Și la Modder-River s-a încins o luptă între trupele boere și cele engleze. Duelul între artilerii continuă producând un zgomot teribil. Se confirmă știrea că Portugalia va trimite trupe la Delaguabay deoarece boerii au violat teritoriul coloniei portugeze. Erime.» ¥ « A se citi ultime știam! cu privire la războiu ’ la Ultima Oră. i.ww » naim» ■ Romanisma Ministerială «Veselia» care va apare Sâmbătă, 15 Ianuarie, va cuprinde pe lângă o materie bogată și hazlie, un frumos tablou în șase culori, reprezentând o scenă de actualitate și adică : «Remaniarea ministerială.» «Veselia» se vinde cu 10 bani în toată țara. Universal in provincie (De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 11 Ianuarie — Belind Accident.—D. colonel Teișanu, comandantul reg. local de infanterie, trecând cu trăsura pe strada Principală, caii s’au speriat și au luat Vânt. Colonelul, având prezența de spirit să sară imediat din trăsură, a putut să scape de la o mare nenorocire, căci caii în goana lor nebună au sfărâmat cu desăvârșire trăsura. Mai mulți gardiști de stradă, după o muncă de mai bine de o jumătate de oră, au putut oprit cai înebuniți de spaimă. Plauger Brăila O înșelătorie macabră. — După cum v’am comunicat telegrafic, parchetul local a luat în cercetare o afacere într’adevăr foarte seriosă. Iată despre ce e vorba: In ziua de 1 ianuarie, se prezintă la oficiul stărei civile un domn bine îmbrăcat, anume Nicolae Bălăceanu și declară moartea fratelui său Vasile Bălăceanu, de pe strada Roșiorilor, cerând un certificat de înmormîntare. Conform legei, un asemenea act nu se liberează decât după ce doctorul primăriei constată și adeverește decesul. De aceea doctorul comunal se transportă imediat la locuința pretinsului mort, dar în loc de a găsi jale și planșete în casă, găsește toate cele în starea lor cea normală și este întâmpinat chiar de Vasile Bălăceanu, întrebându-l ce poftește: *• Inchipuiți-vă acum ce figură a făcut Vasile Bălăceanu, când a aflat că doctorul venise să constate moartea sa, declarată chiar de fratele său. Deoarece afacerea e cam suspectă, deși nu se poate pătrunde motivul înșelăciune, oficiul stăreț civil a denunțat cazul parchetului și în consecință cercetările au început deja. Descoperirea unuii mare escroc. — Azi a fost prins de agenții serviciului nostru de siguranță un mare escroc. Iată, pe scurt, după chiar mărturisire pungașului, escrocheriile ce le-a comis de la 1892 încoace, de când a îmbrățișat această carieră: In 1892, fiind în Brăila și având relațiuni cu o servitoare din oraș, îî fură libretul casei de economie și cu el ridică vr’o 500 de lei, fugind la București. aLn București, intră ca servitor rad. Arceleanu, mare angrosist de coloniale, și întruna din zile acesta, dându-i 900 de lei ca să scoată niște marfă de la gară, o șterge cu primul tren la Brăila. Aci, din nou văzându-se fără nici o sursă de traiu, își reîncepe meșteșugul, și alege ca victimă pe d. Pandele Stanciu, comerciant de încălțăminte și consilier comunal, venbíiiJn.. Neavând se vede ghete în picioare, el se prezintă la acest negustor și zicând că e trimis de d. Alexe Eremia, ceru în complul lui o pereche de ghete și una de galeși. Contrar dorinței pungașului,d. Pandele Stanciu, fiind vorba de un mare proprietar ca d. Eremia, trimite cu dînsul și cu încălțămintele pe un băiat din prăvălie. Ajunși la d. Eremia, excrocul se duce o clipă în curte și reîntorcându-se în stradă luă ghetele din mâna băiatului, poruncindu-i să aducă în locul galoșilor, șoșonî-galoșî. Băiatul încrezător cedează și pungașul se face nevăzut împreună cu ghetele. El i se prezintă la d. Gheorghiadis și ceru în comptul d-lui Gheorghie Ermia, fratele d-lui Alecse Eremia, marfă și salam de 100 franci. Și aci, ca și la d. Pandele Stanciu, escrocul se vede impedicat de un băiat din prăvălie care duce marfa cu el la d. Eremia. Ajunși aproape de biserica S-tul Petru, escrocul dădu băiatului 50 bani cu scop de a -l face să se întoarcă înapoi. Mai deștept decât cel dinteia, servitorul d-lui Gheorghiadis nu voește sa asculte și în cele din urmă pungașul văzându-se amenințat, a fi descoperit, ceru cei 50 bani înapoi și se duse pe aici în colo. Aceste sunt numai câteva din isprăvile excrocului Vasile Petcu. Damon. Derularea de la Bârnova.—Groaznica întâmplare, despre care «Universul» a vorbit atât de mult, a venit astăzi la ordinea zilei aoi în Iași, căci la curtea de ape, secția II urma să se judece procesul mecanicului Sion, acuzat de cauza catastrofei, și procesul soților Kaner, intentat direcțiunea C. P. R. pentru daune, cari la un loc formează epilogul nenorocitei întâmplări. Din motive pur juridice însă, ambele procese au fost amânate, așa că mulțimea de curioși, care înțesa sala curtea și coridoarele palatului pentru a asista la dezbateri, a fost nevoită să se retragă, hotărînd să revie la 22 c., când procesul Kaner se va judeca cu toată siguranța. Falimente. Tribunalele noastre au declarat în stare de faliment, pe ziua de azi, pe Șloim Barod, comerciant de făină, al cărui pasiv e destul de mare. Asemenea au declarat pe cârciumarul Alter Herșcovici, care iarăși datorește o bună sumă de bani. Din ordinul autorităților, ambii faliți au fost arestați. Teatrale.—Jouî, ilustra d-ra Teodorini va juca în «Norma», iar Sâmbătă celebra tragediană d-ra Bârsescu,a juca cu talentații noștri artiști, «Hero și Leandru»; Duminecă «Medea». Micicanu. Constanța Sinucidere.—In noaptea de 9 spre 10 Ianuarie, s’a sinucis cunoscutul G. Nicolau zis și Giaceru, în următoarele împrejurări: Sunt două luni, de când dînsul împrumutase pe un cumnat al său cu suma de 6000 lei, evident fără să mai facă formalitățile cerute de lege, în caz de neplată ca poliță sau chitanță, având în vedere că e î e rudă de aproape, și nu putea să-l înșele. Amândouă făcuseră planul, că va eși o afacere splendidă din cele ce propunea cumnatul. Acesta î mai spuse, că peste vre-o câteva săptămâni, cel mult o lună, îî va restitui banii, plus câștigul ce va rezulta din afacerea proiectată. Dar bietul Nicolau se înșelă amar, căci acesta profitând de naivitatea lui, nu i-a mai restituit banii. Nicolau, cunoscut ca o natură avară,ști$pț,jjubă foarte mult. In timpul din urmă vorbea singur, și după spusa cunoscuților, era un desechilibrat. In noaptea de 9 Ianuarie lăsă vorbă acasă că se duce la un prieten și că va veni peste un ceas, dar așteptare zadarnică, căci Nicolau își luă revolverul în buzunar, hotărit să-și curme viața, care în ultimul timp îi devenise de nesuferit. El se duse la hanul Grivița, ceru de băut, apoi spuse hangiului să-i aducă o trăsură și tot o dată să-i dea un băiat pe capră, el fiind beat și cam suferind. Ajungând în strada Mangaliei, apropie revolverul de tâmplă, în liniștea mormîntală a nopței se auzi o detunătură puternică în interiorul birjei și nenorocitul căzu scăldat în sânge, pe pernele trăsurii. El fusese sub-comisar la poliția locală și în timpul din urmă era agent la percepție. El lasă în urma sa o soție tînără cu 3 copii. Dînsul va fi înmormîntat cu preoți, deoare-ce nu e responsabil de fapta sa, fiind nebun. Romicus. Iași Prada lupilor.—Un bătrân nenorocit, a cărui identitate a rămas până acum necunoscută, a fost găsit astăzi, lipsit de suflare, cu membrele sfâșiate, pe zăpada de curând căzută, în apropierea Tomeștilor. Sărmanul,după cât se bănuește, a pornit din Iași spre viile din Goruni, și în drumul său a fost întâmpinat de o pâtne de lupi, cari l’au sfâșiat. Acum autoritățile caută să limpezească nenorocirea, dar sigur că nu vor isbuti, căci lipsesc indiciile, iar corpul victimei e oribil mutilat, deci de nerecunoscut. Râmnicu-Sărat flaneațî de lupî. — Aflăm că săptămâna trecută un negustor de vinuri venind din Focșani spre acest scop înspre comuna Popești cu un cărăuș de aici, o haită de lup le eși înainte. Negustorul luă revolverul și trase câte-va focuri, culcând la pământ pe unul din ei. CeTl’altî, speria negustorul oprind căruța spre a lua lupul mort, neisbutind a’l aduce singur, invită și pe cărăuș să’l ajute și’l duseră până la căruță. Cai mirosind a lup, s’au speriat și au rupt-o la fugă, lăsând pe bieții călători singuri în mijlocul câmpului. Lupii întorcându-se înapoi la tovarășul lor ce-i lăsaseră mort, deferă peste acești nenorociți și fără multă vorbă, îî sfâșiară în bucăți. Căruța cu cai s’au oprit în Popești, la cărăuș. Teatrul acestei scene s’a petrecut între Cotești și curtea d-lui căpitan Pastia. Politice.—La scaunul de col. 1 la Senat, rămas vacant cu moartea regretatului Menelas Gherrani, d. Grădișteanu susține candidatura d-lui colonel Lipoianu, alții susțin pe d. loan Mihăescu. Diverse. — Conferința d-lui Răzvan, președintele tribunalului, anunțată pe ziua de 9 Ianuarie, a fost amânată. — In suburbia Sf. Nicolae s’au ivit câteva cazuri de anghina. Publius. T.Severin împrumutul comunal.— Sub guvernul liberal, acum vre’o douî ani, s’a votat la Cameră, un împrumut de un milion pe socoteala comunei noastre. Din acel împrumut ar urma să se clădească 4 școale primare, abatoriul, o hală sistematică, un bufet în grădina publică, etc. Din nenorocire, cu tot votul Camerei, împrumutul nu se poate realiza, pentru că Primăria nu găsește bani, nici la Casa de consemnații, nici la bancheri. Primarul, în speranță că se vor găsi bani, a scos toate lucrările proiectate în licitație, dar antreprenorii nu vor putea lucra până ce nu se va realiza împrumutul. Și când se va realiza oare ? D-zeu mai poate ști, că severinenii au pierdut orice speranțe în această privință! Timpul. — Starea timpului e neschimbată de câteva zile. Zăpada să topește cu repeziciune, ceea ce va îngreuna circulația în județ și va umfla apele Dunărei. Deja Dunărea a început să crească. Vate. Tulcea Mare incendiu.—Alaltă eri noapte, pe la orele 12, un incendiu a isbucisit la magazinul de brașovenie, fererie și coloniale al d-luî Isac Feinblat, din strada Ștefan cel Mare No. 42, de unde s’a propagat la proprietățile cu o-rele 38, 40, 44, 46, 48 și 50 cari aparțin d-lor Frațî Cialkoff No. 42, Dumitru Mihailov No. 44, Nenciu Toneff No. 46, Șerban Țuțuianu No. 48, Tonciu Gherghief No. 50, Atanase Dimiroff No. 40 și Ganciu Caraban No. 38. Atât proprietățile cât și mărfurile ce erau în ele, dat fiind că toate erau prăvălii, au fost asigurate la «Dacia România» și «Generala» afară de proprietățile cu No. 44 și 48 cari nu au fost asigurate. Proprietățile arse cu desăvârșire se evaluează la suma de 150.000 de lei cel puțin, iar mărfurile următorilor comercianți cari aveau zisele prăvălii cu chirie : Avram Poliacof, Andrei Pavloff, Isac Fainblat, Dumitru Mihalof, Vasile Mironoff, Osias Marcovici și Solomon Temblat, se evaluează la suma de peste 250.000 lei. Incendiul a durat 2 zile. Ceea ce e curios, este faptul că acest incendiu se pare a fi isbucnit din 2 părți,—la 2 prăvălii. Proveniența incendiului nu s’a stabilit în mod cert, dar bănuelile autorităților ar fi asupra lui Isac Feinblat, a cărui marfă era asigurată la societatea «Dacia România cu suma de 12000 lei, pe când în realitate, după cum se stabilește până în present, în prăvălie nu avea marfă decât de vre-o 2000 lei. In același timp la primele cercetări zisul Isac Feinblat a declarat că registrele sale le are acasă, iar mai urmă că erau în prăvălie. D. substitut de procuror Mosgas cercetează acest fapt. Navas. Reportagist politic Atât d. Take Ionescu, cât și o mare parte dintre conservatorii cu vază, își pun toate silințele ca să ajungă la o împăcare cu junimiștii. Incercarea aceasta s’a făcut deja înainte de remanierea ministerială, dar, după cum am anunțat la timp, nu s'a putut ajunge la nici un rezultat, junimiștii punând condițiuni prea grele pentru partidul de la putere.* * ¥ Prin cercurile politice se vorbește acum că tratativele pentru împăcare se vor reîncepe in curând. Ceva mai mult, se spune că această dorință ar fi manifestat-o însuși M. S. Regele. Aceasta ar fi și cauza pentru care nu s’a făcut acuma o remaniere propriu zisă, căci s'a complectat numai locul care rămăsese vacant.• ¥ Ceea ce se afirmă însă prin toate cercurile politice, e că în orîce caz, fie că se va face împăcarea cu junimiștii, fie că nu se va face, o remaniere ministerială va avea loc la expirarea concediului d-lui G. Gr. Cantacuzino, președintele consiliului de miniștri. In caz când împăcarea nu se va face, se asigură că vor intra un minister d-nii I. Filipescu și G. Panu. De altfel, după cât se zvonește, s’a făcut deja d-lui Panu asigurarea formală că în curând va intra un minister. P. îlaci‘1. «Universul Literar» care va apare Duminecă, 16 Ianuarie, va cuprinde pe lângă o materie bogată, variată și interesantă, două frumoase ilustrații colorate, reprezentând scene de actualitate, și adică : «Trecerea în revistă a trupelor engleze din Ladysmith, de către generalul White» și «Recrutarea voluntarilor englezi la Londra». «Universul literar» se vinde cu 10 bani în toată țara. Știri din străinătate — Prin poștă — La Viena s’a ținut alaltă ori un consiliu militar al Coroanei sub președinția împăratului, Francisc Iosif. Au luat parte pentru prima oară presumplivul moștenitor al coroanei, arhiducele Francisc Ferdinand, ministrul de războiu, șeful marelui Stat-major al armatei și toți inspectorii generali ai armatei. Se crede că s-a discutat asupra sporirii efectivului armatei austroungare.* ¥ ¥ Poliția din Lemberg a condamnat la o amendă în bani pe 21 de studenți poloni cari au luat parte la demonstrațiile antrirusești contra corului lui Nadina Slavianska, despre care ne-a telegrafiat corespondentul nostru particular de la Viena. * ¥ ¥ Din Varșovia se telegrafiază : O groaznică nenorocire s’a întâmplat în mina de cărbuni «contele Renard». Un părete al minei s’a surpat și a omorît 13 lucrători. Mai mulți lucrători au fost răniți. * ¥ ¥ Măcelarii și păsărarii din Palermo, din cauza taxelor municipale, n’au tăiat carne de două zile. Primăria a tăiat pe comptul ei carne și a vîndut-o publicului. Măcelarii atunci, în număr de 400, s’au întrunit să facă o demonstrație, dar intervenind poliția, a risipit pe manifestanți. * ¥ ] Aniversarea încoronarea lui Wilhelm I1 a fost sărbătorită Duminecă la Berlin cu solemnitatea obicinuită în castelul imperial. La prânzul de curte au luat parte, între alții, și cancelarul imperiului, prințul Hohenlohe, ambasadorii, precum și președintele Camerei belgiene Bernaert.* ¥ 4 Fiscul austriac posedă mine de cărbuni în teritoriul Brux și întrebuințează un număr de 1500 lucrători. Cum e natural și aceștia se pregătiau să se pue în grevă, având aceleași pretențiuni ca și tovarășii lor. Acum ministerul de agricultură, spre a preveni această mișcare, a anunțat că va acorda minerilor opt ore de lucru, începând de la 1 ianuarie 1901, promițând de a se ocupa și de ceal’altă pretențiune a lor : augmentarea salariului.* ¥ ¥ Vineri s’a făcut la Avigliana (Italia) înmormîntarea solemnă a celor 13 victime de la explozia fabricei de dinamită din localitate. Rămășițele nefericitelor victime, găsite împrăștiate sub ruine, au fost puse în 3 sicriuri, cari erau urmate de reprezintanțî ai tuturor autorităților civile și militare și de o mulțime mare. * ¹ ¥ Generalul Otis anunță că un detașament american a bătut la 5 ianuarie, pe insurgenți la Bătăni gas. Opt filipini au fost uciși, 17 făcuți prizonieri și 25 ușor răniți. ¹ † Se scrie din Catania că două frați Antonio și Salvatore Mateo, pentru o veche ură s’au provocat la duel. Ei se îndreptau spre locul de luptă, primul înarmat cu un baston cu șiș și al douilea cu un pumnal și se pregăteau să înceapă duelul, când sosiră carabinierii și după ce-i despărțiră, arestară pe Salvatore Mazeo. Sâmbătă s’a comemorat la Dijon aniversarea luptei dintre gheribaldieni și prusieni în jurul orașului Dijon în 1871. Garibaldienii supraviețuitori au trimes condoleanțe familiei Garibaldi cu ocazia morței lui Manlio. Societatea italiană «Lira garibaldiană» din Paris a serbat și ea aniversarea acestei lupte cu un banchet la care au fost reprezintate 150 de societăți italiane. * ¥ ¥ Se spune că Sultanul are de gând să profite de apropiata sărbătoare a Bairamului spre a decreta o amnistie parțială pentru mai mulți condamnați politici, și mai ales pe câțiva tineri turci. Sultanul ar desființa tot deodată legile excepționale cu privire la armeni. Ultimele știri din Moscova anunță că starea sănătate! lui Lev Tolstoi s’a îmbunătățit atâta încât permite ilustrului scriitor de a se scula din pat și să lucreze câteva ore pe zi. «Moskovski List» spune chiar că Tolstoi a reînceput să lucreze la ultima lui carte, «Reînviere», pe care speră să o termine în curând. «1 ¥ ¥ O telegramă din Constantinopol anunță că Nusret Bey, fiul fostului ambasador turc la Viena, Sadullah-pașa, a fugit zilele trecute în Egipt. Nusret-bey, care este căsătorit cu o prințesă egiptiană, ceruse voie de la Sultanul ca să plece în Egipt, fiind însă refuzat, a fugit. Se crede că el este amestecat în conjurația tinerilor turci. * ¥ ¥ Se afirmă că d. de Gossler, ministrul de războiu al Germaniei, vrea să demisioneze , iar în locul lui ar veni generalul von der Goltz, fost instructor al armatei turcești. La bal mascat. — Știi, dragă măscuță, că dantezî de minune? Pe onoarea mea ești delicioasă... — Și cu toate astea e un moment în care sunt și mai delicioasă !... — Care? — Momentul în care vom supa. — Așa ca?... Atunci, la revedere... CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 12 Ianuarie 1900 Ședința se deschide la ora 2 și 30 minute, sub președinția d-lui Const. Olănescu. Răspund la apelul nominal 114 domni deputați. D. I. Brătescu cere să i se dea textele nouei și vechei comisiuni a tramvaelor din București, spre a vedea dacă nu e loc pentru o interpelare. D-nii D. Sturdza și R. Rădulescu cer guvernului să vie într’ajutorul poporațiunei rurale lipsite de hrană. D-nii miniștri de domenii și de finanțe răspund că Statul își va face datoria, dar că nu e bine să se aștepte totul de la guvern. D. Stef. Beloiu cere să se ia măsuri serioase contra comerțului ambulant. La ordinea zilei continuarea discuției asupra legei timbrului și înregistrărea. Prințul Gr. M. Sturza, având cuvîntul, spune că nu e justificat argumentul adus în sprijinul impozărei moștenirilor și care se rezumă în criza financiară, deoarece regimul nostru financiar dovedește o mare ușurință. Afirmă că impozitul acesta e socialist, și oratorul nu crede pe Stat îndreptățit să facă cercetări inchizitoriale asupra averilor familiare, cercetări neapărat trebuincioase spre a stabili dreptul fiscului. D. Take Ionescu, ministru de finanțe, răspunzând prințului Sturdza,arată că impozitul asupra moștenirilor directe este admis în toate țările din Europa, că este lesnicios, deoarece se cere în momentul când averile trec dintr’o mână într’alta, că este drept de oarece se pune atunci când cetățeanul îșî îmbunătățește soarta și că numai socialist nu este, pe cât timp nicieri nu este el mai desvoltat decât în aristocratica Englitera, acolo unde fiind progresiv începe de la cifra de 2 ° o și ajunge până la 9 °», iar nu fixat la minimala cifră de 1%, cum se propune prin legea de «zi. Mergând mai departe, oratorul arată că în comparație cu impozitul englezesc, impozitul nostru nu reprezintă decât venitul pe două luni al capitalului impus, pe când în Englitera se ia uneori chiar venitul pe patru ani (aplause). Discuția se închide și proiectul de lege se ia în considerație cu 58 voturi pentru, din 67 votanți. Ședința se suspendă pentru 10 minute. La redeschiderea ședinței, Camera nu mai e în număr și ședința publică se ridică la orele 5 și 15 minute, anunțându-se cea viitoare pe mâine. SEOST^TXIII Ședința de la 12 ianuarie 1899 Ședința se deschide la orele 2 și trei sferturi, sub președinția d-lui C. Boerescu, președinte. Prezenți 76 d-nî senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-ni. C. Disescu și gen. Lahovari. D. Gr. Tocilescu citește o propunere în numele mai multor senatori prin care cer ca să se așeze bustul regretatului Menelas Ghermani în incinta Senatului. Propunerea este primită cu aplauze. D. Catton Lecca întreabă guvernul dacă conform legei care s’a votat în chestia Hallier, s’a