Universul, martie 1900 (Anul 18, nr. 59-89)

1900-03-01 / nr. 59

— Pardon... scrisorile mele , erau adresate d-șoarei... ! — D-șoarei Aurelia, viitoarea i d-tale mireasă. . — Dali-mi voe să mă explic! ■ — Nu încape nici o explicație ! — D-le Nae, credeam că acea femee frumoasă—de pe canapea,­­ este fiica d-tale ! ! — Cee ce ? striga Nae. Aure­­­­lia leșină lângă pian. Aceasta este opera d-sale ! — Imi pare rea, zise Victor,­­ dar cine este doamna de pe ca­­­­napea ?­­ — Aceasta este a doua mea , soție. Cere scuze, sau dacă nu... Fiind­că Nae puse mâna pe baston, Victor își luă pălăria și o tuli pe ușă afară. A doua­ zi plecă de acasă des de dimineață, ca să nu se în­tâlnească cu d. Nae. In aceiași seară Victor se mută la mahala, închinând o cameră ale cărei geamuri dădeau într’o grădină. Era bietul om plictisit de cunoș­tințele de vis-a-vis. Cornel UîV PROVERB PE ZI Nu cheltui tot ce am azi, că ’țî maî trebuie și mâine. (Românesc). Carnetul meu MARȚIȘOR De mâine 'ncolo o s'avem Drăguțul mărțișor, Ce i lume fost­ a așteptat Atâtea luni cu dor. Și primă­vara va veni Ca mărțișorul drag ; De-acum încolo ea va fi Trecută peste prag. Și fete mici și fete mari Și eocene băbătâi, Vor pune mâine mărțișor De ziua de zi'nteiu. I Și chiar de azi la mâini­ l-au pus­­ Să'l aibă de noroc, jo i ori­ce grijă și nevoi ! Să fugă drept în foc. . Venit-a dragul mărțișor, !Pornesc zăpadă, nori,­­Și câmpul iar se va ’nverzi Cu iarbă și cu flori. S'a dus Februar! ..S'a dus, ce vrei? Să­ spunem tot prostii? .Mai bine, uite, să vă spui­­ Ceva de bucurii... [La câmp e bine, foarte coz, E răpită, giugiuc, Și grâul încă merge șic Și vom avea fluștuc... Și alta nou ? Să me gândesc Cu ca pu'ntre urechi, Nimica, zei, nu e nimic, Că toate sunt tot vechi... Ba nu, e nouă una, zări, i Că s'a scumpit grozav , Și cărticelele acum, Și d'aia sunt bolnav!... I­ti.'m­ă ceva, dacă mă'ntrebi !Ș’așa ceva de ceri, IE berea cea de Mărțișor 'Ce am început noi ori... Marton RĂZBOIUL dintre Anglia și Transvaal — Prin poștă — O telegramă din Durban anunță că artileriștii din brigada navală, cari au făcut parte din garni­zoana Ladysmithului în timpul asediului, s’au îmbarcat din nou deună­rî pe vasul de războiu «Terrible», care va pleca îndată în China. Artileriștilor li s’au făcut la îm­barcare mari onoruri militare. Ș­ase importante case din Ham­burg și una din Francfort pe O­­der au luat fie­care furnitura a 3000 de mantale și ciorapi pen­tru guvernul din Transvaal. Ba­nii au fost versați în momentul încheerei contractelor în ches­tiune, în aur. Mantalele și ciorapii comandați vor trebui să fie gata cel mai târziu­ la 2 Martie și pre­date la Anvers, unde vor fi luate în primire de un reprezintant al Transvaalului.★ * * După o telegramă sosită zia­relor engleze, atașații militari rus și olandez, cari au urmărit campania din lagărul general iboer, în retragerea de parțea trecută, au fost lăsați în urmă de boerî și apoi primiți de tru­pele engleze.* * * Corespondentul nostru din Viena ne-a telegrafiat la timp în privința oferirei unei săbii de o­­noare lui Krueger, președintele Transvaalului. Iată amănuntele ce găsim în această privință în ziarele ce ne-au­ sosit ori : «Veteranii germani au hotărît. de a oferi lui Krueger o sabie de onoare, pe care mai mulți din armatorii fabricei din Solin­gen o lucrează acum. «Lama e acoperită cu em­bleme de agricultură, de munte și de războiu. «Pe mâner, în formă de me­dalioane, se află portretul lui Krueger și marca Transvaalului. «Predarea acestei săbii repre­zentantului Transvaalului, dr. Leyds, se va face cu mare so­lemnitate.* * * Știrile sosite din Transvaal zia­rului «Times» spun că generalii Lucas Meyer și Schalk-Bur­­gker ar fi căzut în disgrație, cel din urm­­ pentru puțina influență ce o are asupra boerilor și cel dintâia pentru lipsa de zel. Ge­neralul Luigi Botha s-ar afla la Gienope, în Natal, cu 9000 de oameni. Când Krueger a vizitat de boerî în Natal, avea sacul pe meri și tradiționala pușcă în mâ­ini Cu toate sforțările președin­telui, boerii sunt descuragiațî de superioritatea­­ numerică a en­glezilor. Serviciul telegrafic — al ziarului «Universul» — Londra, 27 Februarie. O depeșă a generalului Ro­berts, cu data 27 Februarie, din Drielfontein, spune : Federații s’au opus la înaintarea noastră ori toată ziua și ne-au pricinuit multe dificultăți prin cunoștința lor a terenului." Cu toate acestea, grație admi­rabilei conduite a trupelor, am ajuns la destinație. Divizia generalului Kelly- Kenny a jucat rolul principal. Două batalioane au alungat pe boerî cu ajutorul baionetelor. Boerii au suferit perderi mari și au lăsat 102 morți pe teren. Am făcut 20 de prizonieri. Nu cunosc numărul exact al perde­­rilor noastre. Printre morți sunt două căpitani și un civil. Printre răniți sunt două coloneii, două căpitani și cinci locotenenți. Londra, 27 Februarie. Generalul Roberts anunță din Drietfontein, cu data de 27 Februarie, că a telegrafiat pre­ședinților Transvaalului și sta­tului Orange, protestând din nou în contra abuzului drapelului alb, informându-i că, dacă asemenea lucruri se repetă, va fi obligat, cu părere de ren, să ordone trupelor sale să nu mai țină seama de drapelul alb. Genera­lul Roberts citează un caz, care s-a produs în ajun și la care au fost martori mai mulți ofițeri. Generalul Roberts anunță că a găsit în lagărul generalului Cronje un număr mare de gloanțe explosibile ; asemenea violări ale uzurilor resboiului și ale con­­vențiunei din Geneva sunt o ru­șine pentru ori­ce putere civili­zată. Generalul Roberts a trimes o copie după acea depeșă guver­nului său, rugându-l să o comu­nice tuturor Puterilor neutre. Londra, 27 Februarie. Ziarele publică un comunicat, după care guvernul englez a pri­mit Marți cinci depeșe de la d-nii Krüger și Stein, întrebând cu ce condiții se pot­ suspenda ostili­tățile. Răspunsul guvernului va fi neînduplecat. (Telegramele noastre particulare] Londra, 28 Februarie. Pe aci se crede în fine că se pot avea speranțe pentru în­­cheerea păcei, cu toate că An­glia cere complecta supunere a boerilor. Consulii străini din Pretoria s'au întrunit într-o conferință și au discutat chestia de a pro­pune Puterilor respective ca sa intervie pentru încheerea pă­cei, în urma cererei făcută de președintele Krueger. Ziarul «Central News» dă știrea că președinții Krueger și Stein au teleg­rafiat de cinci ori în limba olandeză lordu­lui Salisbury, primul mi­nistru englez, întrebând cum­ ar fi condițiunile de pace. Răspunsul dat de guvernul englez ’1 știți dintr’o tele­gramă a mea de ieri. «Central News» pretinde că boemii, înspăimîntați, se retrag­­în masă din Bloemfontein, ca­pitala Orangelui. . Un comunicat oficios de azi spune : «Guvernul nu cre­de că a venit încă momentul de a decide condițiunile de pace și de sigur că «status­­quo» înainte de războiu nu mai e cu putință. Fizionomia politică și militară a celor două Republici Sud- Africane va trebui în mod radical să se schimbe, dispărând preșe­dinții și Parlamentele lor, dar lăsându-se olandezilor drepturi egale ca și englezilor. «Anglia 'și va formula con­dițiile sale când se vor mări probabilitățile de pace». Acest comunicat dovedește că guvernul nu are încă um plan hotărît și că ar prefera să continue războiul până la ocuparea capitalelor Bloem­fontein și Pretoria. După alte svonuri ce cir­culă prin cercurile oficioase, se asigură că boemii supunen­­du se vor trebui să dezarmeze, dar le vor rămâne intacte proprietățile lor. Berthold. Londra, 28 Februarie. Generalul englez Ro­berts se află la o depăr­tare de numai căți­va eki­­lometri de Bloemfontein. Cu privire la lupta de la Rrfetfontein, care a avut loc Sâmbătă, se dau următoarele amănunte : Boem­i au fost surprinși de cele trei coloane en­gleze cari l-au­ impresu­­rat. Atunci boerii au tras focuri decimatoare din ș­apte tunuri ale lor asu­­pra cavaleriei engleze. Infanteria engleză a a­­juns prea târziu spre a impedica fug­a boerilor, pe când artileria le bom­­arda cu vioiciune de pe înaltele lor pozițiuni. Atunci infanteria eng­le­ză a dat asalt colinelor pe cari se aflau boerii cari s’au retras. Depeșite sosite din isvor boer, dau ca apropiată căderea orașului Mafe­king. Boerii se pregătesc să dea un ultim asalt acestui oraș asediat. Colonelul Baden Powell, comandantu­l garnizoanei din Mafeking, a gonit din oraș pe toți indigenii,­­ dar boerii i-au­ is gonit în­apoi O altă telegramă sosită aci spune însă că boerii au părăsit asediul Mafe­­kingului. O depeșă sosită Bursei de aci zice că generalul Joubert, comandantul su­prem al armatei boere, a demisionat și că succe­sorul lui ar­ fi generalul Botha. Rebeliunea olandezilor se întinde. E­femere pentru un a­­tac al orașului Maggers­­fontein. Rebelii au respins o co­loană engleză,comandată de colonelul Adye. Emme Londra, 28 Februarie. Aci a sosit contele austriac Sternberg, care se știe că, bă­­tându-se în rândurile boeri­lor, a fost făcut prizonier de englezi și apoi liberal. El po­vestește că luptătorii din am­bele părți fac minuni de vitejie. Sternberg­ adaugă că răz­boiul actual dovedește, că pul­berea fără fura și nouile arme au distrus toate vechile teorii­i tactice militare. «Oroarea răniților gemeni - mai spune contele Stern­berg— și a cadavrelor îngră­mădite unele peste altele, nu o voi­ uita nici­odată. -----i­ Cei patru ofițeri ger­mani, cari au debarcat la Lo­­renzo Marquez și în ale căror cufere s’au găsit multe re­volvere și munițiuni, au fost arestați. ¥ * Emme. A se citi ultime știri cu privire la războiu la Ul­tim­a Oră. A se citi începutul noului roman Teut­urile «I­rel Lucia în «Ziarul Călătoriilor» care a apărut azi, Marți, 29 Fe­bruarie, și care se vinde cu 10 bani în toată țara. Ecrari sib toata lumea Un nou turn al Babilo­nului.— Cititorii, ori­cât de o­­bicînuiți ar fi cu excentricită­țile americanilor, vor fi totuși foarte mirați când vor afla că, la New­ York, e vorba de a se clădi un adevărat turn al Babi­­lonului, având 125 cazuri și în care să poată ședea nici mai mult nici mai puțin de­cât 30 mii persoane. Ați citit bine : «trei­zeci de mii» de persoane, populația u­­nui oraș întreg ! Planurile acestei case fantas­tice sunt făcute, și totul e pre­văzut : cele 25 mii de odăi de culcat, cele 6500 saloane, cele 4000 bucătării, cele 165 săli de mân­ual și restaurante, cei doi ascensori electrici, cei 70 k­ilo­­metri de coridoare, cele 34 mii de coșuri și cele 40 mii de fe­restre ! Să nu ziceți, că asta e cu ne­putință. Cuvîntul acesta nu există pen­tru creerul unui arh­itect ame­rican, și acela care a desenat planul modernului turn al Ba­­bilonului a și dat dovezi de ce poate chiar la New­ York, unde mai toate casele sunt cu câte 28, 30 și 34 caturi. înălțimea totală a casei, des­pre care e vorba, va fi de 453 metri, catedrala din Colonia pusă peste turnul Eiffel din Pa­ris. Și construirea ei va costa o nimica toată : 150 milioane ! O frumusețe cam în vârstă exclamă: — Eu ador toate extractele: cel de violet, cel de trandafir, cel de iarbă. — Doamna—o întrerupe un răutăcios—nu urăște de­cât nu­mai un extract: acel de naștere. Grlmin­ ia aroYiad­e (De la coresp. noștri particulari) Pe ziua de 27 Februarie Graiova Moarte subită. — Pe când locuitorul Costică Florescu, di­n comuna Sălcuța, voia să intre în sala de ședință a judecătoriei de pace din Vela, unde avea un pro­ces, a căzut de o dată jos ca lo­vit de trăsnet. Mulțimea, care era de față la această nenorocire, s’a strîns în jurul acestui locui­tor, și voind să’l ridice de jos, a vezut că el murise deja. Călcată de saca.— O ne­norocire s’a petrecut în ziua de 27 c. Pe când d-na Anica Nicolae, din str. Ceres, trecea pe această stradă, de o dată a fost trîn­­tită la pământ de o saca, al că­rei conductor era Dumitru Mu­­clea, și care venea cu o iuțeală amețitoare. Nenorocita victimă, când a fost ridicată de jos, avea o mână frîntă. Dînsa a fost tran­sportată imediat la spital, iar sa­cagiul a fost dus cu vehiculul său la poliția orașului. Furtul de la Mihail Nas­­ta.­­ Sergentul de oraș Pârvu Marin, postat în str. Cogălni­­ceanu, a surprins astă-noapte pe individul Nicolae Opran, de ori­gină din comuna Botoșești, pe când reușise să fure un plug de fer și o roată, de la depozitul d-lui Mihail Nasta, îndrăznețul hoț a fost arestat Scînteie. Galați In chestia Cătină.—(Prin­­derea fugarului). — Eli se răs­pândise în oraș zvonul că Ioan Calina ar fi fost găsit într’o in­sulă din apropierea Capitalei tur­cești. Acest zvon însă n’a fost confirmat până în prezent — 2—­­ Balul «Junimea Conier­­merciale». — In seara de 4 Martie va avea loc în sala Tea­trului cel mare, un bal frumos, organisat de către soc. Junimea Comercială. Organisatorii balului promit multe, și având în ve­dere acele pe cari le-au mai dat altă­dată, trebue să’i credem. Semănăturile. — După ra­poartele date de autorități, se constată cum că rapița n’a su­ferit nici o stricăciune din pri­cina gerului din zilele trecute,­ vorbind în special de județul Covurlui­. Vremea.— Azi termometrul a început să se urce. Ziua a fost foarte frumoasă. Lumea a căutat să profite de timpul splendid și din această pricină pe strada Domnească era o îmbulzeală e­­normă. Rasta Iași Evadarea și arestarea unui soldat.—Veniamin Ioan­e numele unui soldat, care a dat mult de lucru autorităților mili­tare. Mai intâiu, neîmpăcându-se cu viața de cazarmă, soldatul și-a distrus hainele militare, și îm­brăcând­u-se cu cele civile, a de­zertat. Fiind apoi prins și arestat în închisoarea de la Galata, nedes­­ciplinatul a știut să conrupă pe câți­va păzitori și să evadeze. Alaltă­ieri a fost înc’odată prins și arestat, dar ieri, nenorocitul soldat iarăși a încercat să fugă; a fost însă împedicat de santinele, cari, după ce i’au pus într’o ce­lulă, au dat de știre superiorilor. Țigani bandiți. — Celebra bandă de țigani, care a operat mult timp în împrejurimile și în interiorul orașului nostru, făcând peste 100 de hoții, a fost înain­tată parchetului pentru ca să se încheie cuvenitul raport către camera de punere sub acuzare. Cititorii corespondențelor mele cunosc în amănunțimi afacerea toată, așa că știu, că tot în spe­tele acestei bande se pun și a­­cele câte­va crime, cari s’au co­mis acum 5—6 luni în două sate din județul nostru. Descoperirea unui ca­davru.­In apropierea orașului Iași, mai mulți drumeți au făcut eri o tragică descoperire. Pe când se duceau spre satul lor, în adâncimea unui șanț, au zărit un cadavru­ femeesc. La în­ceput îngroziți, apoi reveniți la prezența de spirit, descoperitorii au dat alarma, atrăgând ast­fel o mulțime de lume și autoritățile comunei de acolo. S’au făcut oare­care cercetări, și după știrile sosite la Iași, se pare că suntem pe urmele unei fioroase crime. Cadavrul e oribil mutilat, iar la craniu poartă o adâncă rană. Autoritățile urmează ancheta. Mierenim. Râmnicu-Sărat împărtășit astă­zi o frumoasă și nostimă istorioară glumeață, al cărei autor e un călugăr—oltean de felul lui—și care—după cum spune el — a ajuns și în orașul nostru, fiind canonit ca să um­ble din oraș în oraș pe la toate bisericile, și din serviciile aduse acestora să-și întrețină existența. Iată de ce e vorba: Cum ajunge în orașul nostru acest călugăr, mai mulți glumeți îi spuseseră că, în apropiere de gara părăsită, e o comoară din vremurile bătrâne ascunsă, și că ei au săpat în mai multe rânduri, dar pentru că sunt fără noroc și plini de greșeli, nu au putut pre­ciza locul unde joacă noaptea flă­cările, și așa că au rămas tot săraci. Călugărul iubitor de aur, strînge mai mulți naivi, cărora le descoperă această taină. Ei trag la hanul lui Niculaie Merișor, și în­cepură a-șî procura­­ sfredele, tîr­­năcoape, lopețî și alte multe u­­nelte trebuitoare la o așa de ne­închipuită bogăție­. In fine ,e co­boară și veștmîntul nopțea. Insă deși astă-noapte era un ger teri­bil, totuși exploatatorii nu s’au descurajat, ci au plecat să des­­groape aurul. Dar și poliția prin o vrajă mis­terioasă află secretele acestei taine și fără multă discuție pos­tează mai mulți sergenți la ha­nul unde erau găzduiți și aștepta pe Sf. Sa să sosească cu bogă­țiile pentru cea mai mare dispe­rare a crizei. Când credeau ei că târnăcoa­­pele lor se înfig aproape de cazanul cu bogății, de­odată se produce împrejurul lor un sbie­­răt de animal. Călugărul înmăr­muri, și spuse complicilor că a­­colo e «ducă-se pe pustii» Toți o rup la fugă de răpăia câmpia domnească,și nu se opriru decât.. în brațele gardiștilor, cari îi aș­­teptau cu o răbdare și o bucurie nespusă. Tot alaiul fu invitat să se prezinte la altarul... poliției și să-și mărturisească greșelile. P. S. călugăr declară că toate nu se datoresc de­cât unui «vis necu­rat» și că avea de gând să pri­copsească bisericile, dacă era ae­­vea. D. polițan­! Berceanu, văzând că are de a face cu niște naivi ordinari, i-a pus în libertate. Furt. — Locuitorului Marcu­ Roman din acest oraș i s’au furat două cai astă noapte despre ziuă, din ograda sa. Păgubașul și au­toritățile sunt pe urma răilor fă­cători. Dnm. Știri din străinătate — Prin poștă — Un fapt barbar s’a săvârșit la Nurenberg. Cele 12 portrete în mărime naturală, ale împăraților și prin­ților germani, cari împodobeau coridorul vechei primării a ora­șului, au fost sfișiate în noaptea de Joar spre Vineri de niște ne­cunoscuți. Tăeturile făcute tablourilor sunt așa de mari, în­cât nu se mai pot restaura de loc. * * * Se anunță că, pe lângă cei­lalți suverani și prinți, Expoziția din Paris va fi vizitată și de che­­divul Egiptului, Abbas-Hilmi. * * * Numărul dulgherilor din Ber­lin fără lucru, în urma grevei, e de 15 mii. Miseria e mare prin­tre lucrători, cărora,—în urma re­fuzului patronilor de a primi in­tervenția biuroului de arbitragiu și de a reprimi pe vr’un lucră­tor înainte de sfârșitul lui Mar­tie, — băcanii le-au tăiat cre­­ditul.* ¥ ] Observatorul din Paris a fost înștiințat că s’au descoperit 2 mici planete, primele din anul acesta. Una din planete a fost desco­perită de astronomul austriac Paliga, și cea­ l’alla de d. Char­­lois, de la observatorul Bisehoffs­­heim, din Nizza. Acum se fac observațiuni și calcule, pentru determinarea e­­xactă a orbitei lor. * * * O crimă îngrozitoare s’a să­vârșit zilele trecute în Tarnopol (Galiția). Comerciantul Teichholz a turnat naftalină pe soția sa, care dormea, și apoi i-a dat foc. Nenorocita femee îșî dete sufle­tul în cele mai groaznice chi­nuri. Criminalul soț a fost arestat. * * ¥ Principele Ferdinand al Bul­gariei a comandat la sculptorul italian profesorul Gentila un sar­cofag pentru defuncta sa soție,­­Maria Louisa. Planul original arată pe partea de de-asupra a scarcofagului, ce va fi lucrat în granit, figura defunctei princi­pese în mărime naturală, cu co­roana pe cap.*­¹­¹ Reichsrathul austriac se va în­chide la 7 Martie, st. v. La 13 Martie se va deschide dieta boemă. In acest interval de șease zile se va întruni din nou con­­ferența de împăcare între cehi și germani.* ¥ ¥ O parte dintre studenții po­loni de la universitatea din Lem­berg au făcut o demonstrație os­tilă contra profesorului Thulk­e, din cauză că acesta a agitat foarte mult pentru alegerea de deputat a ministrului polon Prenzack, din cabinetul austriac. Demonstranții au spart ușile și geamurile. Stu­denții partizani ai lui Prentack an Din misterele unei co­ Ad mon* r*afe4ivul roau Hocan -9. ^făcut aooptura o manifestație d­e simpatie. Rectorul universităței a amenințat pe studenți, că va închide universitatea, dacă se vor mai repeta aceste demonstrații. * ¥ ¥ O telegramă din Paris anunță că ministrul de război, generalul de Galliffet a interzis tuturor o­­fițerilor de a lua parte activă la festivitățile de sport în tot tim­pul expoziției universale. ★ » ¥ Grație promptitudinea pom­pierilor, paguba produsă de in­cendiul izbucnit Jouî în palatul Statului major din Petersburg s-a limitat la distrugerea unei părți a bibliotecei, însă de la multe cărți au ars numai scoar­țele. Documentele, hârtiile și arhiva au rămas intacte. A murit la Cherbourg, cele­brul astronom Liuis, care, prin testamentul său, a lăsat orașului Cherbourg toate proprietățile sale, printre care o foarte bo­gată colecțiune de plante exotice și colecțiuni artistice foarte bo­gate. Cele lăsate de acest astro­nom sunt calculate la valoarea de mai multe milioane. S-a sinucis,trăgându-și un glonț de revolver în gură, căpitanul Filippo Pilati, din Ascolo Piceno (Italia). Se pare că niște încur­cături financiare l-au împins la a­­cest trist pas. Sărmanul Pilati avea 44 de ani. * ¥ ¥ In Gazzi, un sat apropiat de Messina (Italia), un trăsnet pă­trunzând în odaia de dormit a soților Battaglia Antonino și Ro­­saria Grimi, ucise pe aceasta din urmă. Bărbatul s-a ales cu răni grave și e pe moarte. Nenorociții soți erau în mijlo­cul lunei de miere. * ¥­¹ Contele Pimenthal a oferit Pa­pei, în numele catolicilor mexi­cani, un cufăraș de sticlă legat în argint și care conținea 35.000 franci în aur.* ¥ ¥ Monseniorul Luigi Cerobotani, celebrul electrician, a sosit la Milan spre a experimenta în I­­talia telegraful său Qui quolibet. Acest aparat transmite cuvintele, împrimându-le prin semne con­venționale, la ori­ce distanță, și nu cere prezența celui ce primește telegrama. Poate fi anexat la te­lefon ; se așteaptă cu mult inte­res rezultatul experiențelor. ie­f . In urma cererei consulului german, un agent de poliție din Salo (Italia) a procedat d­eună­­seara la arestarea unui anume Carlo Rosier, negustor în Duis­burg (Prusia), de 37 ani, acuzat că a sustras 85 de mii de mărci de la Banca din Duisburg. Carlo Rosier sosise de câte­va zile la Salo și descinsese la «Hotel Salo». -*­* «~i 11N SFAT PE ZI Leac contra paraliziei creerului.—Monitorul sănătă­­ței dă următoarea rețetă : Din cauza răcelei, sau din cauza unei intocsicațiuni prin eter, din cauza unei ocupațiuni spirituale exage­rate, sau din cauza unei emoțiuni mari, poate să se ivească o­ pa­ralizie a creerului. Ca să se vindece această boală se recomandă să se aplice ime­diat, la capul bolnavului, com­prese cu ghiață. Să se electri­zeze capul prin un curent elec­tric, observându-se cea mai mare liniște împrejur. ÎNTÂMPLĂRI Vin Arestarea a două spăr­­getor! De un timp încoace s’au să­vârșit în Capitală mai multe spar­geri, neînsemnate, în adevăr, dar cari se repetau foarte des. Poliția a cercetat de atuncea neîncetat, dar fără să poată da de urma îndrăsneților operatori. Era, în sfârșit, grație unei în­tâmplări, două din­­ bandă fură prinși și arestați. Ei se numesc Anton Marinescu și Ion Ivanof. Astă­zi, acești douî spărgători vor fi înaintați parchetului. Până acum ei tăgăduesc că ar fi săvâr­șit vre-o spargere. Furtul de la cimitirul Bellu D. M. Tănăsescu, intendentul cimitirului Bellu (Șerban Vodă), observă că de la un timp încoace dispar panglicele de la coroanele cari se depun pe morminte. D-sa se puse la pândă și em­ isbuti să prindă pe hoțoaicele de morminte. Ele sunt două femei, Tudora Ion, din strada Baicului No. 40 și Janeta Iordan, din strada Delea Veche No. 8. D. Tănăsescu surprinse pe a­­ceste femei tocmai în momentul când rupeau mărgelile de pe o frumoasă coroană depusă pe mormîntul familiei Cafegi Bașa. Tudora Ion și Janeta Iordan au fost arestate la poliție și vor fi date judecăței ca profanatoare de morminte. Crima din strada Franc­mason! Aseară, la orele 5 și jumă­tate, o crimă­ s’a săvârșit în str. Francmasoni. Sub­ comisarul de clasa II Georgescu, de la secția 23, îm­preună cu sergentul de stradă Clociü Dumitru, cu No. 625, s’au luat după soldatul dezertor Ca­rol Wolfran Vermond, ca să’l prindă. Ei l’au gonit până în strada Francmasoni, în dreptul cazăr­­mei regimentului No. 21. Acolo sub­ comisarul isbuti să pue mâna pe dezertor, dar acesta se sinuci și o luă din nou la fuga. Nu făcu însă de­cât câți­va pași și-i înhăță sergentul de stradă Clociü Dumitru. Desertorul Vermond, văzând că de astă dată e ținut cu nă­dejde, ca să scape, scoase un pumnal ce-l avea asupra lui și dete două puternice lovituri ne­norocitului sergent de stradă. Prima lovitură su mortală Pum­nalul străpunse partea stângă a peptului, iar cu a doua lovitură îi străpunse brațul stâng. Sergentul Clocin Dumitru căzu jos în nesimțire, iar criminalul o luă iarăși la fugă. De astă­ dată însă săriră în a­­jutor mai mulți soldați, cari prin­seră pe Carol Vermond și-l ares­tară în cazarma regimentului 21. Victima, într’o stare desperată, fu dusă la spitalul militar, fiind mai în apropiere. h.­i"Obștii­ ol« unui l­ot din Oltenița Un anume Cristea Stoenescu, din Oltenița, fiul lui Stoian Dobre, a furat din acel orășel o salbă cu 14 icosare de aur și luând o trăsură, veni în Bucu­rești. Poliția de acolo dete însă de știre, și aseară, când el voia să intre în București, fu prins la bariera Văcărești. Cristea Stoenescu presimțise de sigur că e urmărit, de­oare­ce se ascunsese în coviltirul trăsurei. El fu dus la poliție și azi va fi înaintat la Oltenița.­ ­ Arestările de la otel Grivița Aseară, târziu, poliția Capita­lei a făcut o descindere la otel Grivița și a arestat pe trei copii, cari dedeau băniele, prin faptul ca erau prea tineri ca să doarmă singuri. Luați de scurt, aceștia măr­turisiră că sunt elevi din gim­naziul de acolo și că au fugit de acasă pe motivul că sunt perse­cutați de unul din profesorii lor. Acești bieți fugind, au furat și ceva parale de la părinții lor.­ Câte și trei vor fi înapoiați astă­zi la R.­Vâlcea. Din Țara PRAHOVA. — Incendiul din Ploești Eri dimineață, pe la orele 5, un puternic incendiu s’a declarat la imobilul d-lui Teodor Tache, din str. Lipscani din Ploești. Pompierii au sosit la timp, dar n’au putut să împedice turbatele flăcări de a distruge atât etagiul de jos cât și cel de sus al clă­di­rei. Pagubele sunt însemnate. Cmnism Sultanul amorezat este titlul frumosului roman ce va conține BIBLIOTECA UNIVERSULUI care va apare Mâine, Miercuri 1 Martie­­. Un volum de peste 100 pagini — 35 de bani — Se află de vînzare la toți vîn­­zătorii și colportorii de ziare. Afacerea Hallier Ieri, la orele 10, s’au întrunit, la înalta Curte de Conturi, ar­bitrii în procesul Hallier spre a discuta procedura de urmat. Arbitrii sunt d-ni. Șuțu, gu­vernatorul Băncei Naționale, din partea Statului român și d-na Mausfre, șef de tracțiune al li­niei Paris-Orléans-Bordeaux, din partea d-lui Hallier. Supra-arbitru este d. Leemans, un om de peste 60 de ani, din Olanda. Desbaterile vor fi publice. In­trarea în sala de desbateri va fi permisă numai cu bilete perso­nale de intrare, de­oare­ce sala e prea mică. Grefier a fost numit d. advo­cat Charles Kornea. Desbaterile vor urma probabil 15 zile. D. I.C. Grădișteanu, ministru al lucrărilor publice, a întors alaltă-erî vizita ce-o făcuse d. Leemans.* ¹ * Iată numele celor­l­alți din ad­vocații cari au sosit Duminecă seara în Capitală, împreună cu d-niî Poincarro și Hallier , d-niî Barés, Hepp, Paisani și Auchan. ★ ¥ * D. Raimonde Poincaré a fost ori dimineață la Palatul regal, unde s’a înscris în registre. * ¥­­ Azi, la orele 9 dimineața,­ va începe judecarea procesului Hal­lier, în localul Cursei de conturi. CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 28 Februarie 1900 Ședința se deschide la ora 2 și 30 minute, sub președinția d-lui Const. Olănescu. Răspund la apelul nominal 110 domni deputați. Interpelarea d-lui G. Dobre­­scu se decide la ordinea zilei de Vineri. Se repetă votul, rămas nul, asupra indigenatului d-lui Spiru Iorganda. Se votează din nou asupra re­cunoașterei d-lui Movilescu și votul este iarăși nul. Se votează un credit pe seama județelor. La ordinea zilei discuția pro­iectului de lege relativ la modi­ficarea procedurei civile. D. St. Cihoschi, raportor, dă citire raportului și proiectului de lege. D. V. Gancicof, în discuție ge­nerală, susține că măsurile luate de lege nu vor înlătura șicana. Ședința se suspendă pentru 15 minute. La redeschiderea ședinței, se constată că adunarea nu mai e în număr și se ridică ședința. SEISTO-TXIZ. Ședința de la 28 Februarie 1900 Ședința se deschide la orele 2 și 20 minute sub președinția d-lui Severeanu, vice-președinte. Prezenți 76 d-nî senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-ni: gen. Manu, gen. Lahovari, T. Ionescu și dr. Istrati. D. Leon Sachelari întreabă pe d. ministru de interne dacă cu­noaște cazul că locuitorilor din comuna Frumoasa (Mehedinți) li s’a acordat de către comite­tul de ajutor pentru incendiați și inundați un ajutor de 5000 lei încă din luna Mai și până în ziua de azi n’au primit ajutorul. D. general Manu răspunde că nu cunoaște cazul, îl va cerceta și va comunica rezultatul Sena­tului. Se depun mai multe proiecte de legi de interes local. Se votează situația socotelilor chesturei Senatului.’ Interpelarea d-lui Cezianu se amână. Se votează proiectele de legi prin cari cătunele : Răd­ulești- Cristinicî, Siminești și Vetrișoaia se deslipesc de la comuna Bere­­zeni din județul Fălciu, și cătu­nele : Bumbala, Bălteanu și Po­­joreni de la comuna Slălinești, formând toate o singură comună cu denumirea de «Vetrișoia», unde va fi reședința. Cătunul Mantu se deslipește de la comuna Averești și se a­­lipește la comuna Botești, și prin care reședința comunei rurale Măcișeni, din județul Covurlui­, se strămută din comuna Măci­șeni, unde este actualmente, în cătunul Corni, iar comuna va purta denumirea de «Corni». Votul asupra recunoașteri d-lui Traian N. Nicolici, func­ționar la C. F. R. se declară nul. Se votează recunoașterea d-lui Nic. D.­ Poiana, comerciant, din București, dr. Ion Gutzu, din Iași, Ștefan Vuștea, funcționar la C. F. R., din Buzău, D. N. Moga, comerciant, din județul Vâlcea. Se votează în pământenirea d-lor Panait A. Ortodoxu, co­merciant din Galați, Carol Nein­­d­er, farmacist, din T.­Jiu. Se respinge înpămentenirea d-lui Arthur Zend­er, doctor în chirurgie­ dentară din București. Nu­ este votul asupra împă­mântenirei d-lui I. Belloni, ingi­ner la C. F. R., din Iași și C. Fabini, farmacist, din București. Ședința se ridică la ora 4. Alegerea de la P.­Neamțu­ ­ri a avut loc la P.­Neamțu alegerea unui deputat la cole­giul I. Au luat parte la vot 120 ale­gători, din 203 înscriși. S’au a­­nulat 17 buletine. . A fost ales d. Petre Rosete Bălănescu, conservator, singurul candidat, cu 103 voturi. Remanierea ministerială Prin cercurile politice se vor­bea aseară despre o remaniere ministerială, care se va face chiar zilele acestea. Un domn senator, amic al actualului guvern, mi-a afirmat că remanirea se va face în mo­dul următor: D. N. Fleva va trece la mi­nisterul justiției, iar la ministe­­rul domeniilor va veni d. N. Fi­­lipescu. La ministerul de interne va veni d. Cantacuzino, preșe­dintele consiliului. La ministerul lucrărilor publice va trece d. G. Olănescu, iar președinte al Ca­merei va fi ales d. general Manu. Această remaniere a mai fost afirmată și de alte persoane po­litice. Totuși, o hotărâre definitivă nu va fi luată, de­cât­ după ce-șî va spune cuvîntul suff.,-G. Gr. Cantacuzino, președințieie con­siliului. i+*+i P. Macri. INFORMAȚIUNI MARTI.­­ * F' ♦ A se citi in­cepului nou­­­­­lui roman Aventurile d-șoani­ Lucia in Ziarul Căletoriilor care a apărut azi, Marți,­ 29 Februarie, și care se­­vinde cu 10 bani în toată țara. ♦ In afară de articolele expuse­­ în pavilionul comisariatului noo­stru la expoziția din Paris, or­­ganizatorii expoziției de țesături naționale de la ministerul domest­ niilor vor înființa și un pavilion al lor special, unde vor expună de asemenea costume și țesături naționale. j­ ♦ M. S. Regele a asistat la serviciul religios ce s’a oficiat alaltă­ erî,Duminecă, la capela ca­­­tolică, din strada Pitar-Moșu. ♦ Duminecă-seară au sosit îr­ Capitală d-nil Poincarră, fost mi­nistru de finanțe în Franța. ă. Hallier și alți cinci advocați fran­­­cezî. .­. Toți au descins la hotelul1 Capșa. ț­ . Maî multe boale epizoolice, transmițendu-se la rîmători prii­ intermediul castratorilor igno­ranți, cum bună­oară s’a întâm­plat în Craiova, unde se ivise pneumoenterită infecțioasă, di­recțiunea generală a serviciului sanitar superior a trimis o cir­culară proprietarilor prin care se­ face cunoscut ca tot­dea­una să­ se adreseze medicilor veterinarii pentru o ast­fel de operație.­­ Toți proprietarii și castratorii,­­ cari vor înlesni transmiterea boa­­­­lelor contagioase prin castrare,­­ vor fi dați judecatei. ♦ Sâmbătă, 4 Martie, ora 8 și­ jumăt. seară, d. I. Păunescu-Căr­­­cea, chimist și profesor la școala Specială de Silvicultură, va ține, în palatul Administrației Do­meniului Coroanei, la societatea «Progresul Silvic», o conferință tratând despre: «Taninul conți­nut în scoarța diverselor specii de stejar și a altor esențe fore­stiere, din România». ♦ La Tulcea, lucrările pregă­titoare pentru construirea stân­cei pe care va fi așezată statuia în bronz a marelui Voevod Mir­­cea cel bătrân sunt terminate ;­ terenul a fost consolidat prin ba­tere de piloți, iar blocurile de piatră, din cari se va construi­ stânca, au fost deja aduse la fo­­­cul unde urmează a se înălța.­­ Lucrările urmează cu activi­­­tate, așa că peste o lună se cre­­­de că monumentul va fi ridicat, rămânând numai să se așeze statuia de bronz ce, după cum se știe, se lucrează la Milano de către sculptorul Bălăcescu.­­ ♦ Se spune că un număr de comercianți au decis să con­tes­teze alegerea făcută Duminecă la­ Camera de comerț din Capitală.­ ♦ Neprezintându-se un număr­ suficient de alegători, alegerea­ pentru consiliul comunal din Paș­­­canî, județul Suceava, s’a amânat. ♦ Consiliul comunal al Capi­­­talei se întrunește mâine. Mer­­­curî, la orele 4 după amiază.­­ ♦ Demisiunea d-lui C. C. Băl­­­teanu, din funcțiunea de ajutor­ de primar al orașului T.-Severin,­­ a fost primită de d. ministru de­ interne. ;ij ♦ La societatea studenților în­ științe, în mijlocul unei asistențe­ numeroase, d. Constantin Stă­­­cescu a ținut o conferință tratând­ despre lumina incandescentă, cei cu gaz și cu petrol. ♦ Au fost numiți: D-ni. G. Constantinescu și N. Nicu, copiști la prefectura jud. Prahova. D. Mitocu Moscu, comisar în Constanța. ♦ Mâine seară, Mercurî, d. Iacob Lahovari va da un prânz de gală în onoarea Principelui Ferdinand, la care vor fi invitați și toți d-niî generali. ♦ Ministerul de interne a pri­mit demisiunea d-lui C. Teodo­­­rescu, din postul de ajutor de­ sub-prefect la plasa Câmpu, Dolj.j . Consiliul general al județu­l lui Putna va fi convocat în se­­­siune extra­ordinară în cursul lunei Martie.­­ Adunarea generală a cre­di­­­tului funciar urban, care urma să se țină alaltă­ oră, a fost amâ­­­nată pentru 12 Martie, din cauză­ că nu s’a adunat un număr su­f­ficient de membrii. ♦ Ziarele străine anunță că am­­­basadorul Germaniei pe lângă­ Poartă a reîno­it cererea sa cu­ privire la construcția unei linii telegrafice de la­­ Constanța la­ Constantinopole. Aceste nego­cieri fuseseră întrerupte acum­ un an, în urma protestărilor com­paniei engleze «Eastern Tele­graph Company». ♦ Tînărul Iulius Cohut, care­ a fost găsit în stare muribundă în str. Mântuleasa No. 1, a în­cetat erî din viață. ♦ Ieri s’a răspândit svonul­­în Capitală, că în Bulgaria ar fi­ izbucnit revoluția. Corespondentul nostru din­ Sofia nu ne-a comunicat însă ni­­­mic în această privință. ♦ D. N. Fleva, ministru al do­meniilor, va depune azi în Senat­­ proiectul de lege votat de ca­­­meră pentru organizarea ministe­rului de domenii. Vj ♦ D. Jean Lahovari și d. ge­­­neral Manu au lucrat ori la pa­­­­lat cu M. S. Regele. ♦ Ieri dimineață a fost expul­zat din țară lucrătorul bulgar Mihail Bachvarov. Azi vor fi expulzați, prin Giur­giu, studenții mediciniști bulgari. Gabrovski și Colaro. ¥ La ministerul de finanțe, după cum am spus, se lucrează la redactarea a două proiecte de lege și anume : 1) Pentru crearea unui munte de pietate, proiect despre care am mai vorbit. 2) Pentru înființarea unui ser­viciu pe lângă ministerul de fi­­­nanțe, însărcinat special cu mar­carea și ștămpilarea­ tuturor o­­biectelor de aur, argint și pa­tină. Când se va creea acest servi­­ciu, toate obiectele de asemenea mătase cari se pun în vînzare la toată țara vor trebui să poarta ștampila serviciului. Publicul y^

Next