Universul, aprilie 1900 (Anul 18, nr. 90-116)
1900-04-01 / nr. 90
spunea:"«Sfârșitul războiului nu e depărtat, armatele engleze vor triumfa. Dar când se va trata de a se regula condițiunile celor două republici, acei ce vor fi devenit vinovați de acte culpabile vor trebui să-și dea seama. «Dam dovadă de toleranță câtre rebelii ce au luat armele contra noastră, dar cerem de la cei două președinți o reparație complectă și întreagă pentru actele de cruzime comise de cei ce au lucrat sub ordinele lor». <« Și ziarul «Echo de Paris» deschide o listă de subscripție pentru un serviciu funebru lui Villebois-Mareuil. Francois Coppée în «Gaulois» cere ca să fie îngropat cadavrul pe pămînt francez. Dar fratele defunctului a găsit testamentul lui, care a fost deschis de tribunal. El începe cu cuvintele : «Doresc să fiu îngropat acolo unde voi muri». Fratele voește cu orice chip să respecte această dorință a defunctului. Alte asociațiuni au deschis și ele liste de subscripții pentru facerea unui serviciu funebru. Serviciul telegrafic — al ziarului «Universul» — Londra, 29 Martie. «War office» n’a primit până azi la amiazi vreo confirmare a învingerea englezilor la Merkatsfontein. Bloemfontein, 29 Martie.. Generalul Poli Carew a fost numit comandantul corpului al ll-lea, în locul generalului Gatacze. Colesberg, 29 Martie.. In vederea neorînduelilor de la hotar, generalul Roberts a publicat o proclamațiune pentru a înștiința pe locuitorii din districtele din Nordul coloniei Capului, că în caz când acele dezordine se vor reînoi, el va face uz de dreptul de războiü cel mai riguros. Simonstovvn, 29 Martie. Autoritățile au de gând de a trimite pe toți boerii prizonieri la St. Elena. Londra, 29 Martie. Lord Roberts telegrafiază azi că generalul Buller l’a informat că boeriî au atacat erî flancul drept al englezilor pe când aceștia schimbau pozițiunile lor, însă tunurile engleze au redus la tăcere pe acele ale vrăjmașului. Boeriî n’au împins mai departe atacul lor. Perderile englezilor sunt de 4 morți și 8 răniți. Nici o știre din Wepener. Pretoria, 29 Martie. După cele din urmă știri, luptele continuă la Elandslaagte și la Dewelsdorf. Detaliile lipsesc. Se svonește că colonelul Badenpowell ar fi murit. Abwalworth, 29 Martie. Perderile englezilor în lupta de la Wepener de erî sunt de AA muntî și 41 de răniți. Lupta a fost reluată azi, englezii ’și mențin pozițiunile. Londra, 29 Martie. Lord Roberts anunță din Bloemfontein, cu data de erî, că vrăjmașul a desfășurat o mare activitate în zilele din urmă. Un corp de trupe se află lângă Aliwainoth, și altul a atacat Wepener, unde a suferit perderi grave. Ladysmith, 29 Martie. Boeriî au deschis focul azi dimineață și au aruncat obuze în lagărul englez lângă Elandslaagte, însă fără să pricinuească vreo pagubă. Boeriî sunt foarte tari și bine fortificați. Tunurile de marină engleze au ripostat. New-York, 29 Martie. După ziare, guvernul englez a încheiat un contract pentru cumpărarea a 30 sau 35 mii de cai, destinați armatei din Africa de Sud. (Telegramele noastre particulare) Viena, 30 Martie. Din Neapole se telegrafiază că misiunea boemă sosită acolo se duce la Berlin, cu puține speranțe de reușită spre a provoca intervenția Puterilor. Fischer, șeful misiunei, declară că situația englezilor e gravă și că ei sunt decimați de influență. După Fischer, englezii au perdut până acum 15 mii de oameni, pe când boemi 5000. Generalul Hoberts nu va putea înainta decât în lunia Octombrie. Berthold la Viena, 30 Martie. O telegramă, din Bruxelles spune căir. Ieyds, reprezentantul Transvaalului, a plecat la Milan spre a întâlni misiunea bberă debarcată la Neapoli și a o întovărăși apoi în diferite capitale. Uurbhold. Londra, 30 Martie. Ziarul «Times» publică știrea că financiarul austriac Eppler, supraveghiator la minele de aur, a împedicat în mod energic de a se pune mine de dinamită, protestând în acelaș timp la Pretoria. El a dat ordin să se aresteze lucrătorii cari aduceai o dinamită pentru acest scop. ro—; Boeriî, cu toate că aveau o puternică artilerie, au fost respinși de către generalul englez Glory, de lângă Larry smith. ’—— Treizeci și cinci de mii de Boerî cu 90 de tunuri ocupă înălțimile intre Kroonstadt și Wynburg, în Orange. Ii n au;* i * * A se citi ultime știri cu privire la războiul la Ulttima Oră. Am raportat fidel faptele. Iată dar incidentele reduse la proporțiunile lor exacte. Aceasta era indispensabil, față cu comentariile pasionate a oarecăror ziare.» O CUGETARE PE ZI Scopul religiunei, sufletul virtuților și sîmburele intern al legei este caritatea. D. Poincaré la București iată articolul pe care d. George Grippon, cronicarul judiciar, i’a publicat în Figaro articolul despre care corespondentul nostru din Paris d. Bandi ne-a încunoștiințat, printr’o telegramă . S’a făcut mare sgomot în ultimele zile, în presa streină, împrejurul unui proces pe care d. Raymond Poincaré l’a pledat în București. Afacerea a dat foc la incidente sgomotoase de stradă și a provocat pe icî pe colo comentarii contradictorii și fantesiile. Datoriaa unui amic a lui Figaro () care se găsia în capitala României în momentul când manifestațiunile s’au produs, curioasele informațiuni ce se vor citi. — Originea procesului mai întestî : «In 1895, guvernul român studiase proiectul unui vast port de construit pe Marea Neagră, la Constanța. Lucrările fuseseră puse în adjudicație și o casă franceză, casa Adrien Halber, oferind cel mai jos rabat, fusese declarată adjudicatura. Dificultăți numeroase s-au ridicat repede între administrația română și d. Halder. Antreprenorul se plângea de încetineala inginerilor, de dezordinea lor și de schimbările continue ce îi aduceau în planuri. «In 1899, după multiple svârcoliri, ce ar fi prea lung a le enumera, ministerul lucrărilor publice român a pronunțat punerea în regie. «D. Halder, natural, protestă și reclamă, împreună cu dauneinterese, plata cheltuillilor ce făcuse. «Guvernul român consimți a numi un Tribunal de arbitragiu, compus din d. Șuțu, pentru administrația română , din d. Moffîe, inginer de poduri și șosele, francez, pentru d. Halder, și din d. Leemans, inspector general, olandez, ca supra-arbitru. «După constituțiunea acestui Tribunal, înaintea căruia se luase decisiunea ca desbaterile să se țină în franțuzește, d. Halder și-a ales un avocat din baroul din Paris spre a-l reprezenta în această afacere. El se adresă d-lui Poincaré care, după examinarea dosarului, a primit să-l apere. «D. Poincaré ’și închipui evident că avea să pledeze la București un simplu proces de lucrări publice. El a fost foarte mirat, la sosirea sa în România, când a văzut că acest proces luase acolo o importanță de necrezut și că politica locală se amestecase. «In ziua chiar când ’și începuse pledoaria sa, manifestațiuni au avut loc pe strade, și toată poliția fusese mobilizată pentru a menține ordinea. «In timp de șease zile întregi și șase ore pe zi, avocatul d-lui Halder, expuse, cu o reală moderațiune, plângerile cliențiliiî com. PIprmnaria ca «fi înverit asupra chestiunilor cari nu pareau a avea nimic de pasionat : mortiere, beton, puzolana, ciment, etc. «Dar opiniunea era astfel de surescitată că, toate declarațiunile repetate de simpatie și admirație ce d. Poincaré le făcuse pentru România, s’a pretins de a se găsi în această pledoarie de 36 de ore două cuvinte ofensatoare pentru țară. «D. Poincaré zisese mai întâi : «La Constantinopol, la porțile Orientului, sunt poate oarecare funcționari cari au obiceiul de a lăsa pe mâine cea ce trebuia să facă chiar azi...» «Acest cuvânt «porțile Orientului», foarte inofensiv conține un ultragiu sângeros. Cu toate astea, Constantinopol este foarte departe de porțile Orientului, într-o țară populată de mai puțin Români decât Turci și Tartari. Și, afară de această,penultima stațiune ungară, înainte de intrarea în Românie, nu se chiamă : Porțile Orientale?( 2) «In al douilea loc, d. Poincaré, vorbind de o cerere reconvențională, prin care Statul român reclama 12 milioane d-lui Halder, zisese : «Această cerere este o manoperă puțin grosieră.» Aceasta însemna evident : «Manopera cusută cu ața albă». Cu toate astea s’a găsit cuvântul «grosier» injurios pentru România, și s’a luat ca pretext pentru a îndoi manifestațiunile. «Bine înțeles, Românii, cari sunt prea inteligenți și prea spirituali, n’au luat, un moment, chiar dânșii la serios demonstrațiunile la cari s’au dedat. «Adeverul este că manifestațiunile sunt periodice la București. Ele sunt o necesitate a politicei române. Fiecare guvern, o dată instalat,procedează, la alegeri cari îi asigură totdeauna o imensă majoritate în Cameră. Ministerele sunt sigure de a nu fi nici o dată răsturnate prin voturile parlamentare. Când se voește a le trânti, trebue a manifesta în stradă. Se manifestează dar, și țeapăn ! Afacerea Halder a fost o ocaziune pentru oposiție care a manifestat în toată voia, în timp de mai multe zile, contra ministerului Cantacuzino.. «D. Poincaré de altmintrelea, a căutat să fie și mai moderat încă, dacă e posibil, în replica sa decât în pledoaria sa.» «Avocații asdministrațiunii, dol. Panu, senator, Păltineanu, deputat, și Boambă, au fost foarte amabili pentru confratele lor francez, dar mult mai vii contra d-lui Halber decât a fost avocatul acestuia contra administrațiunii lucrărilor publice.» Să adăugăm, terminând, că tribunalul a respins cererea reconvențională a Statului, român, și a acordat domnului Halder 5.526.632 lei,și restituirea cauțiunii de 700.000 lei. ’) Nota Redacție. Noi credem că acest amic al lui «Figaro» trebue să fie chiar d. Poincaré în persoană. 2) N. B. Se vede că cronicarul lui «Figaro» face confuzie între : Porțile de fer și Porțile Orientului. Știri din străinătate — Prin poșta — Un ziar ceh din Praga afirmă categoric, că vizita împăratului Francisc Iosif la Berlin are de scop o înțelegere cu împăratul Wilhelm asupra schimbării politicei interne a monarhiei austroungare și asupra contractărei unui împrumut.* * * Șeapte persoane, cari au mâncat fasole mucegăite, la St.-Galherine-de-Fierbois (Franța), au fost victimele unei otrăviri. Una din ele, d-na Janvier, a murit; celel’alte 6 sunt într’o stare gravă.* ¥ ¥ Mai multe ziare din Budapesta anunță,pe baza unor informațiuni primite de la oameni specialiști în materie, că în partea sudică a munților Carpațî din Transilvania s’a găsit platină. Se afirmă cu siguranță că această parte a Carpaților e foarte bogată în acest rar metal, despre care se credea până acum căse află numai în munții Ural. a ¥ ¥ «Novi vich», organ stambulovist, anunță că agitația contra guvernului din Sofia din cauza noului impozit crește la țară din ce în ce. Pentru Dumineca viitoare se pregătesc mai multe întruniri de protestare. Intenția organizatorilor e de a vota rezoluțiuni, cari în formă de petițiuni vor fi prezintate Țarului Rusiei, cu rugăciunea ca el să intervie pe lângă guvernul bulgăresc pentru ca să se ridice acest nou impozit. Cu ocazia Expoziției, guvernul francez a adunat o mulțime de trupe în jurul Capitalei ca să fie în stare de a reprima îndată orice soio de dezordine. Spre a nu alarma pe diferiții vizitatori, se va lua ca pretext necesitatea de a se face exerciții militare în apropiere de Paris. * ¥ ¥ Contesa văduvă Cerasi a dăruit comunei Roma două milioane de lei, cari împreună cu cei lăsați de defunctul ei bărbat vor servi spre a se fonda la Roma un ospiciu pentru convalescenți și pentru oamenii ce nu sunt în stare să lucreze.* ¥ ¥ Congresul internațional contra tuberculozei va fi inaugurat la Neapole în ziua de 12 Aprilie cu o mare solemnitate, în fața regelui, reginei, prinților și autoritaților. Aderările, ce sosesc din toate părțile Europei, pe lângă că dovedesc marele interes pe care învățații și filantropii îl au, mai arată că la congres va asista multă lume.* ¥ ¥ «Reinisch-Westfalische Zeitung» are din Port-Elisabeth știrea că populația engleză, condusă de câteva persoane de frunte, printre cari se aflau un preot și câțiva funcționari, pătrunse în grădina consulului german și arbora pe stâlpul pus acolo drapelul englez. Consulul puse să se dea jos drapelul englez și când mulțimea luă o atitudine amenințătoare cerând ca drapelul să fie pus la loc, el ordonă să se ia și stâlpul. Poliția T ruga atunci să pue la loc stâlpul, declarând că nu-și poate lua nici o responsabilitate dacă mulțimea va comite vreun act de violență. * ¥ ] Trimesul englez a predat ministrului de externe din Bruxelles depoziția prințului de Galles cu privire la atentat. Depoziția afirmă că Lipido, după ce sărise pe scara vagonului, a tras asupra prințului un foc de revolver. Prințul auzi fâșiind glonțul la câțiva centimetri deasupra capului său. Lipido încercă să tragă un al douilea glonț, dar arma nu luă foc. Depoziția prințului de Galles e de foarte mare importanță, fiind în contradicție cu aserțiunea apărătorului lui Lipido, că revolverul nu era încărcat cu gloanțe. Această aserțiune e de altmintrerea desmințită de faptul că în revolver s-au găsit alte 5 cartușe cu gloanțe. Judecătorul de instrucție a asculat pe vre-o 30 de membrii ai clubului socialist, ale căror depoziții sunt însă fără nici o importanță. Vor urma și alte arestări deprinderile și faptele sălbatice sunt în permanență, deși toți oamenii de bine se silesc să stârpească rîul. Astăzi o nouă și tragică descoperire a fost făcută de niște trecători, în desp. V-a, pe lângă bariera Sabana. E aproape sigur că avem de a face cu o nouă crimă, și încă una cu totul misterioasă, căci lipsesc indicii și dovezi cari să limpezească nenorocirea. Iată cum stau lucrurile : Erau ceasurile 9 dimineața ; mai mulți săteni dintr’o comună învecinată, venind spre oraș, observată cu multă groază că în iazul Niță Simonovici, situat pe lângă bariera Salhana, zace un cadavru femeesc. Au văzut îndată că nenorocita e înecată, iar că hainele moartei sunt rupte și cu pete roșcate, semănând a sânge. Drumeții n’au stat mult pe gânduri, și luând-o la goană, au vestit autoritățile polițienești. Peste puține minute au sosit la fața locului capii poliției și un domn procuror. S’a dispus scoaterea din iaz a cadavrului, și arătarea lui, spre recunoaștere, mulțime ce se adunase. In acest timp un domn medic ce fusese chemat, observă pe picioarele și pe corpul victimei urme de violențe și maltratări. Imediat bănuele de crimă se născură printre cei prezenți, așa că cercetări riguroase s’au început. Cadavrul până una alta a fost transportat la morgă pentru a i se face autopsia, iar agenții siguranței lucrează la stabilirea adevărului, pentru a se ști dacă avem de a face cu o sinucidere sau cu o crimă. Din ancheta făcută până acum reese că nenorocita se numea Anica Popescu, în vîrstă de 60 ani, cu o oarecare stare, și cu domiciliul în str. Fântânei No. 1. Miereanu 231^.21 Un student primește de la unchiul său o hârtie de o sută de lei, însoțită de aceste cuvinte : La revedere. — La revedere!—exclamă studentul.— Vorbește cu mine, sau vorbește cu... suta de lei ? - »-»-»-«»•-------- Universul ln provincie (De la coresp. noștri particulari) Pe ziua de 29 Martie , Iași • Inc’o crimă.—E într’adevăr uimitor și dau foarte mult de gândit, cele ce se petrec de câtva timp în județul și orașul nostru. Numai în cursul acestei săptămâni am înregistrat crime fioroase, accidente nenorocite, tentative de omoruri și încercări de sinucideri, toate petrecute la noi în Iași,ținend astfel într’o continuă muncă autoritățile noastre. De numărul cel mare de cazuri petrecute în raionul județului nu mai vorbesc, căci acolo 2 ¥ Mâine, Sâmbătă 1 Aprilie curent va apar« BIBLIOTECA ECONOMICA a «Universului» care va conține frumosul roman * "• Amorul Tragic - de celebrul scriitor JOSEPH MONTET -Scenele acestui roman sunt așa de sensaționale, încât de la început până la sfîrșit treci printr’o serie de emoțiuni. Putem asigura că până acum nici o dată Biblioteca Economică n’a publicat un roman așa de frumos. Biblioteca Economică, un volum de 112 padini, se vinde cu 35 bani în toată țara. Lucruri din toată lumea Un puț otrăvit. — Locuitorii din satul Uldriș, în Boemia, auzind vitele țăranului Josef Bohacz mugind în chip sfâșietor, intrară în casa acestuia și găsiră pe Bohacz, nevasta lui, fiica sa, două băețî și servitoarea lungiți la pământ fără simțiri. Fiul cel mai mare, de 16 ani și servitoarea erau deja morți, ceî-i’altÎ dädeau puține semne de viață. Medicul ce alergă reuși de a ’l readuce în simțiri, dar starea nevestei lui Bohacz e disperată. Toți prezintau simptome de otrăvire, și e afară de orice îndouială că accidentul a fost provocat de apa otrăvită a unui puț; căci și membrii unei alte familii ce au beut apă din acel puț, au prezintat toate simptomele de intoxicație. O moștenire de 6 milioane.Văduva generalului Boquet,fost aghiotantul lui Napoleon III, lăsase o avere de aproape șase milioane comunei Clichy, spre a construi și menține un institut filantropic. Două rude destul de depărtate, și adică două țărance, ce trăiau în împrejurimile Genovei, au reclamat averea, portretele și decorațiile defunctului general. Tribunalul le-a respins însă cererea, așa că comuna Clichy va lua acea mare moștenire, afară de 50 mii lei dați celor două țărance italiene. — -------«--a-»-— ............... AI SFATI»EZI Insomniile.—Insomnia, mai ales dacă se prelungește, obosește foarte mult. Dacă umbletul, exercițiul muscular, oboseala sunt neputincioase ca să aducă somnul, trebue să se ia sirop de chloral care de asemenea e foarte bun pentru nevralgii și reumatizme. Doza : două sau trei linguri luate într-o ceașcă de ceai de tei sau de portocale, sau mai bine în lapte. ----------------- O . ...................... ÎNTÂMPLĂRI IÂSÎI CupStngă Nenorocirea de la gara de Nord Noaptea trecută, la ora 1, o nenorocire s’a întâmplat la gara de Nord. Un băiat în vârstă de 11 ani, anume Andrei Petrescu, fiul femeei Laura, bucătăreasă în str. Domniței No. 14, a fugit de la stăpânul său Osvald Ferentz, cismar în strada Poliției No. 18. Băiatul, neîndrăznind să se ducă acasă, căci muma lui ar fi luat la goană, rătăci pe strade până la ora 1, când se duse la gara de Nord, ca să se culce în vreun vagon. Ajungând acolo, în momentul când voia să traverseze linia ferată, fu apucat de două vagoane și tamponat. Nenorocitul băiat nu murise,dar se văisa de dureri atroce la stomac și mijloc. El fu transportat de urgență la spitalul de copii. Arestarea muzicanților buri Muzicanții buri, după ce au cântat melodii din țara unde plouă gloanțe, s’au dus pe la orele 3 și jumătate la berăria Viitorul și s’au pus pe chef. Bend mereu, se înțelege de la sine că s’au îmbătat și după beție a început scandalul cu bătaie. E de prisos să mai spunem cum se luptau burii, noroc numai că interveni secția V, care adună pe burii Hamdor, Tadileni, Pierre și Iurica Temman, și după ce se încheie câte un proces-verbal, conform legilor polițienești, îi plasă la oțel Concordia. Furtul din str. Inginerului D. Bucur Doicescu, din strada Inginerului No. 28, se prezintă era la poliție și reclamă că cineva s-a introdus pe fereastră în casa sa, de unde a furat o broșă de aur și o rochie de mătase. Hoțul a încercat să forțeze și niște saltare, dar neisbutind, a fugit tot pe fereastră. D. Bucur Doicescu a zis că bănuește ca autor al acestui furt pe un anume Florea, cu prenumele necunoscut. Lecția respectivă a început cercetările. Bătaie cu rănire Un anume Alexandru Mihăilescu, după ce se îmbăta sdravăn, îi veni gust de gâlceava. El intră mai întâi în vorbă cu Carol și Iosef Engler, apoi, nici una nici alta, puse mâna pe un topor și începu să-l învârtească cu furie. Carol și cu Iosef vezând că nu e de glumă, o luară la fuga, dar Mihăilescu se repezi după m și ajung pe Iosef Engler și cu o lovitură puternică în gură, îl scoase numai decât dinții. Secția 49 a arestat pe Alex. Mihăilescu și deschise o anchetă. Nenorocirea din calea Griviței O femee, anume Alexandrina Mereșeanu, în vârstă ca de 40 de ani, din strada Olari No. 48, trecea aseară pe calea Griviței. In dreptul bisericei Sf. Voivozi îî veni deodată rea și căzu jos în nesimțire. O mulțime de trecători se adunară în jurul ei, crezând că a murit. După vre-o 20 de minute însă, își veni puțin în fire. Secția respectivă o transportă la Azilul de noapte. CURFURILE LEGIUITOARE Ședința de la 30 Martie 1900 Ședința se deschide la ora 2 și 25 minute, sub președinția d-lui Const. Olănescu. Deputați prezenți 112. D. N. Căpităneanu, raportor, dă citire proiectului de lege relativ la fixarea veniturilor și cheltuelilor Statului pe exercițiul 1900—1901. Art. 1 până la 12 și cel din urmă se admit fără discuție. Se pune la vot legea în total și votul e nul. Se pune la vot legea pentru regularea socotelilor Statului pe anul 1892—93, și se adoptă cu 78 voturi pentru din 81 votanți. Cu 76 voturi pentru din 79 votanți se adoptă proiectul de lege prin care se regulează socotelile statului pe anul 1893-94. Proiectul de lege pentru regularea socotelilor pe anul 1894-95 se admite cu 93 voturi pentru din 96 votanți. Se dă citire proiectului de lege prin care se suspendă legile de organizare ale diferitelor servicii publice, confirmându-se cifrele fixate prin budget ca legi, diurne și îndemnizări. Art. 1 și 2 se admit fără discuțiune. Legea în total se votează cu 89 voturi pentru din 93 votanți. Se dă citire proiectului de lege relativ la înființarea creditului județean și comunal. D. Petre Carp, în discuție generală, spune că proiectul ar trebui respins ca inoportun și ca dăunător intereselor publice.Terminând, d. Carp declară că va vota contra legei. D. Take Ionescu începe prin a spune că ideia acestei instituții i-a fost dată de d. Carp cu ocazia discuției asupra modificărei legei de organizare a Casei de Depuneri, dar aceasta nu însemnează că legea de azi e bună. Dovada că legea e bună stă în faptul că județele și comunele sunt împrumutate azi cu 50 milioane de franci, iar veniturile lor actuale întrec cu 2 milioane și jumătate anualitatea ce sunt datoare Casei de Depuneri, și asta însemnează că obligațiunile, ce ar emite Casa de Depuneri pe împrumuturile acordate județelor și comunelor nu ar putea fi în suferință. D. Petra Carp persistă în opiniunea sa. Discuția se închide ; proiectul se ia în considerație prin sculare și ședere. Articolele 1 până la 18 și cel din urmă se adoptă cu o modificare introdusă de comitetul delegaților, în înțelegere cu d. ministru de finance. Se pune la vot legea în total și se admite cu 78 voturi pentru din 81 votanți. D. ministru al lucrărilor publice reclamă preferință în discuție pentru creditul necesar liniei ferate Comănești-Palanca, precum și pentru proiectul relativ la modificarea art. 37 din legea corpului tehnic. Creditul de 3 milioane și 700.000 lei pentru terminarea liniei ferate Comănești-Palanca se adoptă fără discuție nu 78 voturi pentru din 81 votanți. Fără discuție și cu mare majoritate se admite proiectul de lege prin care se modifică articolul 37 din legea corpului tehnic. Se dă citire proiectului de lege pentru repararea caselor din satele model constituite în județul Ialomița. D. Gh. Basarabeanu propune ca, în loc să cheltuiască Stalul 180 000 de lei în repararea zadarnică a acelor case, mai bine să sează câte 100 de lei din datoria sătenilor și să-i lase pe aceia a-și face singuri reparațiunile pe cari le vor crede necesare. D. Petre Carp spune că starea de dărăpănare în care se află casele din satele-model, se datoresc ineligenței țăranilor cari au locuit în acele case, dovadă că satele-model din Brăila, constituite în aceleași condiții ca cele din Ialomița, n’au avut nevoe de reparațiuni. D. Fleva spune că socotește o crimă să lase pe țărani ca să locuiască în niște case foarte defectuos clădite de la început. D. Ștef. Beloiu spune că satele-model n’au fost constituite după trebuința vieței noastre țărănești, ci după fantazii orășenești (aplauze). D. Fleva explică greșita concepție a acelor sate-model și spune că Statul e dator să repare acele locuințe făcute țăranilor de arhitecți nepricepuți (aplause). Discuția se închide, proiectul se ia în considerație, și articolele se votează fără discuție. Legea în total se pune la vot și se adoptă cu mare majoritate. Se mai votează un credit extraordinar de 1. 176.000 pe seama ministerului instrucțiunei publice. Se dă citire proiectului de lege prin care se modifică câteva articole din legea minelor. Proiectul se ia în considerație fără discuție. Articolele 1 până la 99 și cel din urmă se admit, în urma unei mici discuții între domnii Basarabeanu și Corlătescu. Se pune la vot legea în total și votul e nul. Ședința se ridică la ora 6 și 30 minute. SETTA.TOTJ Ședința de la 30 Martie 1900 Ședința se deschide la orele 3.10 sub președinția d-lui G. Boerescu, președinte. Prezenți 91 d-nî senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-ni. dr. Istrati, 1. Lahovari și gen. Lahovari. D. dr. Istrati depune mai multe proiecte de legi, între cari și pensiunea d-lui Hașdău. D. dr. Bogdan roagă banca ministerială a intervenii ordinea zilei și a se lua în discuție modificarea legei învățămîntului. D. președinte răspunde că biuroul menține ordinea zilei, așa cum e afișată. Se votează împământenirea d-lui Alois Bruckner. Se votează legea prin care guvernul este autorizat a ratifica convențiunele și declarațiunile conferinței internaționale pentru pace de la Haga , legea prin care se aprobă convențiunea specială încheiată între guvernul Român și cel Bulgar, pentru înființarea și stabilirea unei comunicațiuni telefonice prin cablu sub-fluvial, între Giurgiu și Rusciuk. D. colonel Costescu, raportor, dă citirea legei asupra organizarea serviciului sanitar al armatei. Legea se ia în considerație fără discuție. Se votează fără discuție art. 1—37 ultimul, precum și legea în total se adoptă. D. M. Alexandrescu, raportor, dă citire raportului și proiectului de lege prin care sindicatul ziariștilor din București se recunoaște de persoană morală. D. Aurelian începe prin a face istoricul sindicatelor și recunoaște utilitatea lor. Se felicită că ziariștii români s-au gândit să formeze un sindicat. Presa este, după cum bine se zice, a patra putere în Stat. Dorește ca ziariștii români să fie cât se poate la înălțimea misiunelor, să facă și o școală a ziariștilor, căci sunt State unde ziariștii au ajuns la situațiunile cele mai culminante din Stat. Salută cu bucurie înființarea sindicatului ziariștilor și roagă ca toți să voteze legea în discuție. D. I. Ianov spune câteva cuvinte călduroase pentru presă, relevând, lumina ce răspândește și puterea eî hotărîtoare. Cere votarea legei. Discuția se închide și legea se votează cu 59 voturi din 60 de votanți. D. dr. Istrate depune mai multe proiecte de legi, pentru cari cere urgența și se admite. Ora fiind 5, ședința se prelungește. D. dr. Istrate cere intervertirea ordinei zilei și a se lua în discuție legea modificărei învățămîntului. D. Aurelian combate graba care se pune , în a vota o lege de așa mare importanță. Cere amânarea ei pentru la toamnă. Dacă guvernul persistă, d. Aurelian declară că liberalii nu vor lua parte nici la discuție, nici la votul legei. D. T. Ionescu spune că nu e o reformă mare,ci numai o îmbunătățire a legei pentru ca să poată fi aplicabilă, căci așa cum este, nu se poate aplica. D. Gr. Tocilescu, raportor, dă citire raportului și proiectului de lege pentru modificarea mai multor articole din legea invețămîntului. La orele 6 și jum. d. Tocilescu termină cu citirea raportului și ședința se ridică, urmând ca mâine să înceapă discuția generală. INFORMAȚIUNI VINERI ♦ Se înființează un consulat de a 2-a categorie (onorar) al României la Dordrecht (Olanda) și d. Kelkman (Willem), comerciant, consilier municipal în localitate, este numit titular al noului oficiu. ♦ A sosit în portul Galați încrucișătorul român «Elisabeta». 131 a fost ridicat în docurile plutitoare, spre a i se face oarecare reparațiuni. Mâine 1 Aprilie va sosi la Galați și bricul de războiu «Mircea», tot pentru reparare. ♦ La Casa de Depuneri nu se va mai crea postul de sub-director, despre care era vorba. ♦ D. Radu Gheorghe a fost numit inspector telegrafo-poștal al circumscripției IV, în locul d-lui G. Manu, numit sub-director al poștelor și telegrafelor. • ♦ Pe ziua de 15 Aprilie st. n., vor fi scoase din circulație timbrele poștale de 5, 10, 15 și 25 bani și cărțile poștale de 5 bani deschise, de 5 și 15 bani închise, precum și cele cu răspuns plătit de 5 și 15 bani din vechea emisiune. ♦ A se citi pe pag. IV, urmarea romanului Nihilistul. ♦ Mâine seară, Sâmbătă 1 Aprilie, la orele 9 seara va avea loc la Palat adunarea generală a doamnelor patronese ale societăței de binefacere «Regina Elisabeta» sub președinția M. S. Reginei. ♦ M. S. Regele a semnat o parte a numirilor, înaintărilor și licențiărilor ce se vor face în administrațiile pendinte de ministerul lucrărilor publice, conform noului budget. ♦ D. dr. Locusteanu a fost delegat de ministerul domeniilor să se ocupe cu lucrările de ordine zootehnică din direcția agriculturei. ♦ Azi, Vineri 31 Martie, la ora 1 p. m., Academia Română va ține ședință publică în localul ei, calea Victoriei 135. Se vor face următoarele lecturi: D. D. A. Sturdza: Dare de seamă asupra jubileului de 200 ani a Academiei regale prusiene de științe. D. general G. Brătianu . Notițe asupra lucrărilor hartografice și geometrice în România. ♦ Toate autoritățile vor lua vacanță Vineri, 7 Aprilie, la 12 a. m. până Miercuri, 12 Aprilie, afară de ministerele instrucțiunei și al justiției, care se vor redeschide după Dumineca Tomei. ♦ Complectăm informația de zilele trecute în privința scumpirei tutunului. Tutunul, care se vinde cu kilogramul, s’a scumpit cu 10 lei calitățile superioare, și cu 5 cele inferioare. Pachetele de 80 bani, se vor vinde cu un leu, cel de 50 bani, cu 60, iar cel de 40 bani, cu 50 de bani. Țigaretele rămân cu prețul de până acum. ♦ Consiliul comunal al Capitalei va ține mâine. Sâmbătă, la orele 3 și juni d. a., ședință, sub președinția d-lui Delavrancea. ♦ Conform nouei legi de recrutare, votată, de Parlament, orice postulant de funcție trebue să-și fi făcut serviciul militar. ♦ Toți studenții de farmacie, interni la spitalele Eforiei, din cauza scăderea salariilor, au declarat d-oi efort că vor înceta serviciul, în cazul dacă nu se va reveni asupra hotărârei luate. Toți studenții școalei de farmacie și licențiații s’au declarat solidari cu colegii lor. ♦ Domnul Gh. Filipescu, numit, după cum am anunțat, Maremareșal al Curiei și șef al casei Regale, a depus jurămîntul în mâinile M. S. Regelui pentru intrarea în această înaltă funcțiune. ♦ Poetul G. Coșbuc, colaboratorul nostru, a fost ales membru corespondent al Academiei în secția literară. ♦ D. Constantin Bărbulescu a fost numit sub-prefect al plășei Sabar, județul Ilfov, în locul d-lui Petre Șerbănescu, demisionat. ♦ Excelența Sa d. marchiz Beccaria D’Incisa, ministrul Italiei în Capitală, a fost primit ieri la orele 2, în audiență de M. S. Regele, căruia i-a remis o scrisoare de notificare prin care se face cunoscut nașterea principelui Emon, fiul ducelui de Aosta. ♦ Apele Dunărei au crescut cu 4 metri și 11 centimetri. De asemeni se observă și o creștere a apelor Siretului. ♦. D. ministru a! instrucțiune nu a luat nicî o deciziune în privința schimbărilor sau numirilor ce le va face pe ziua de mâine 1 Aprilie. ♦ La ceaiul parlamentar ce s’a dat Mercur seară la d. dr. Istrati, ministru al instrucției, au participat d-ni: miniștrii Tac’ne Ionescu, N. Fleva și C. Dissescu, precum și un mare număr de deputați și senatori și mai mulți membrii ai Academiei. D. N. Xenopol a citit o prea interesantă lucrare a d-sale, un răspuns la broșura politică antiromânească, publicată în franțuzește, «Românii și Ungurii în fața istoriei,» de L. Relhy. Răspunsul d-lui N. Xenopol a produs o excelentă impresie. Răspunsul se va tipări in mii de exemplare, în limbele română, franceză și germană. ♦ D. dr. N. Georgescu, medicul-șef al Capitalei, a dat la lumină «Raportul general asupra igienei publice și asupra stărei sanitare a Capitalei pe anul 1899». ♦ D. St. Minovici, doctor în chimie, a fost confirmat în funcțiunea de chimist legist, în urma transferarea serviciului chimicolegal de la ministerul de interne la cbl de justiție. ♦ Mâine, Sâmbătă, va avea loc la ministerul de externe obicinuita recepție diplomatică. ♦ Ieri M. S. Regele a lucrat cu d-nii miniștri Disescu și Jak Lahovary. ♦ Poimâine, Duminecă 2 Aprilie, la ora 1 p. m., studenții macedo-români se vor întruni la d. Papaleacu str. Popa Tatu 35, în scopul înființărei unui cerc literar naționalist. ♦ Din eroare s’a spus că furtul de merișorî de la cimitirul Sf. Vineri, a fost săvârșit de pe mormîntul maiorului Bolintineanu, în loc d’a se spune , de pe mormîntul familiei maiorului Bolintineanu, căci d. maior se află în viață. ♦ Poimâine, Dumineca Floriilor, va avea loc în biserica Sf. Vineri (Herasca) un concert religios în folosul cantinelor școlare, pus sub patronagiul mai multor doamne și domni, cu concursul artiștilor Teodorescu, Băjenaru, Vlădescu, Tănăsescu, Georgescu și Ghimpățeanu. ♦ D. senator dr. Bogdan în discuțiunea modificării serviciului sanitar al armatei a propus la art. 8 un amendament în sens ca medicii să-și facă stagiul în armată ca sub-locotenent, iar nu ca subofițeri, căci nu pot fi puși pe picior de egalitate cu farmaciștii și veterinarii. Cele spuse de d-nu doctor Bogdan e o neexactitate, când e știut că prin legea instrucției de la 1898 s’a desființat școala de farmacie, transformându-se aceasta în învățămînt universitari și ca condiție de admisibilitate se cere deja de 2 anî bacalaureatul, 1 2 ani practică în farmacie plus, 3 ani curs universitar, așa că astăzi medicii și farmaciștii stau perfect pe acelaș picior de egalitate. "♦ Noua lege asupra poștelor și telegrafelor va intra în vigoare cu începere de mâine. Sâmbătă 1 Aprilie st. n. Cu începere de la această dată telegramele adresate ziarelor vor beneficia de reducerea de 30 la sută. ♦ Săptămâna viitoare se va face o mișcare diplomatică printre secretarii de legațiune. ♦ După cum am anunțat, d. general Carcasețeanu a inspectat azi dimineață regimentul 6 de infanterie. ♦ D. Iosef Polko, noul consul general al Franței în Galați, a sosit în Capitală. Peste câteva zile d-sa merge la Galați, spre a-și lua postul în primire. ♦ D. prefect de Argeș, Ioan P. Comăneanu a dat telegrafic circular în toată țara cum că Marți la orele 10 dimineața d. Marin Popescu de fer din Alexandria, conductorul carierei poștale Pitești, s-a introdus în camera oficiului poștal din gara Pitești, unde servindu-se de chei false, a furat un grup în valoare de 258 franci și a dispărut. ♦ Am anunțat sosirea în Capitală a 15 studenți unguri dimpreună cu profesorul de la universitatea din Budapesta, d. Lotzy. După ce au vizitat sursele de petrol din Câmpina și minele din Doftana, și principale așezăminte culturale din Capitală, au plecat ora dimineață la Constanța. La Cernavodă s’au oprit și au vizitat podul de peste Dunăre. De la Costanța vor pleca spre Constantinopol. Mercuri seara, d. Alimănișteanu, inginer, șeful minelor, a dat un banchet în Capitală în onoarea lor. ♦.M. S. Regele a semnat decretul de promulgare a legei pentru înființarea unei a doua secții la Tribunalul de Brăila. ♦ După cum am anunțat, Academia Română, cu ocazia a 60-ei aniversarei a lui Angelo des Gubernalis, a trimis ilustrului filo-român o telegramă de felicitare. Iată răspunsul acestuia : Domnule Președinte, Felicitările ce-mi sosesc din partea savanților mei colegi de la Academia Română pentru jubileul meu, mă ating adânc. După credințele populare italiene, trebue să se dea mare atențiune primei persoane care îți dă «bună-ziua» la anul nou. Consider de bun augur că prima felicitare pentru ca bătrânețea ce se deschide înaintea mea să fie mai puțin tristă, îmi vine de la cel mai nobil reprezentant al unui popor generos, pe care îl iubesc ca și pe al meui. Să dea D-zeu ca Academia Română să prospere mult timp înainte și ca lucrările ei utile și fecunde să poată contribui la gloria și la prosperitatea tuturor latinilor din Orient. Devotat și recunoscător. Angelo de Gubernalis. ♦ Consiliul general al Băncei Naționale s'a întrunit erî după amiazi. ♦ O întrunire s’a ținut Miercuri la direcțiunea generală a C. F. R. în vederea modificărilor statutelor casei de retragere a acestei administrațiuni. ♦ Erî după amiazi s’a ținut în localul «Societății constructorilor români» din Capitală o întrunire a meseriașilor sub preșidenția d-lui Toma Georgescu. Au vorbit mai mulți oratori asupra breslelor de meseriași. Duminica viitoare se va ține o altă întrunire. ♦ lată numărul delegaților cari au sosit până acuma în Capitală, spre a lua parte la pelerinagiul ce se face la mormîntul mult regretatului Lascar Catargiu . Din județele Falciu, Bacäu, Tulcea, Brăila, Vaslui și Huși câte 3 delegați, cu coroane. Din județul Covurluî au sosit 40 de delegați. ♦ Nicolae Lesviodax, unul din cei mai vechi comisari și un nestrămutat conservator, a încetat aseară din viață în locuința sa din strada Luminei No. 21. ♦ Aseară, d. G. Gr. Cantacuzino, președintele consiliului și șeful partidului conservator, a dat o masă de 20 tacâmuri, la care au luat parte din miniștri, precum și mai mulți senatori și deputați. ♦ Iosef Farapol, care a fost condamnat zilele trecute <Jetrî-