Universul, mai 1900 (Anul 18, nr. 117-147)

1900-05-01 / nr. 117

Masern, 28 Aprilie Orangiștii își concentrează tru­pele în număr mare pe dealurile de la Corrana la est de Thaba'N­­chu și la Wynburg, în scop de apărare. Generalul Rundle îșî are lagă­rul între Thaba’Nchu și Lady­­brand. Thaba’Nchu, 28 Aprilie. In urma unui consiliu de răz­­boiu, boerii s’au reîntors spre Sud și ocupă acum o linie la Est de Thaba’Nh­u și care se întin­de pe o distanță de 20 de mile, de la Nord spre Sud. Corpul de cavalerie Brabant a ținut o luptă cu patrulele boeri­­lor. Sunt foarte probabile nouă lupte. Siouxfalls, 28 Aprilie. O întrunire populară a expri­mat simpatiile sale pentru bravii boeri și a declarat că desaprobă ori­ce alianță a Statelor­ Unite cu o putere care caută să distrugă independența lor. ( Telegramele noastre particular­e) Londra, 29 Aprilie. După o telegramă trimeasă din Kimberley cu data de erf, patrulele engleze au­ pătruns în Transvaal. Intr-un discurs al său­, lor­dul Chamberlain a arătat con­­dițiunile în care Anglia ar încheia pace cu Republicele Abere. El a spus că Anglia va lua independența celor­­ două re­publici, încorporându-le prin­tre coloniile sale, însă le va acorda un guvern propriu al lor. Lordul Chamberlain a mai declarat că libertățile perso­nale vor fi respectate și­­ că după terminarea rezbelului e necesară în Transvaal și O­­range organiza­rea unei ad­ministrații militare. Eitimi­e.* ¥ - A se citi ultime știri cu privire la rezboiu La Ul­tima Oră. "■ ■ ■ H-. O-D -----------­ Universul in provincie (De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 28 Aprilie — Buzeit Sinucidere.—Individul Gh. Ungureanu, vier în serviciul d-lui Nicolae Andreescu, din cătunul Odaia Banului, pendinte de co­muna Masceni, s’a găsit în seara de 27 Aprilie c., spânzurat într'un coșar. Destituire.—D. Iorgu Nico­­lescu, polițaiul acestui oraș, a fost destituit telegrafic. m­arv. Constanța Pioae și grindină. — In ziua de 27 ’c., a căzut o pioae cu grindină aproape în întreaga plasă Silistra-Nouă din acest ju­deț. A făcut mari stricăciuni semănăturilor de toamnă din co­munele Beilic și Oltena, iar în cele­l­alte grindina căzând mai rara a făcut stricăciuni mai ne­însemnate. Trăsnit. — Copilul loan, în etate de 17 ani, fiul lui loan Doicin, a fost trăsnit în ziuă de 27 c., pe când se afla cu vitele la câmp. Apele Dunărei.—Apa Du­nărei crescând, a inundat ostroa­vele de pe lângă malul plășei Silistra Nouă. S’au luat măsuri ca vitele aflate la pășune în acele ostroave să fie scoase spre a nu fi cotropite și înecate de apă. Sanitare.—încetând epide­miile de tuse convulsivă din co­muna Alacap și scabiei din co­muna Cochirleni,plasa Medgidia, s’au ridicat măsurile sanitare ce erau aplicate. Dispărut.—Locuitorul Iacob Friedman, din com­. Osman-Iacâ, plasa Mangalia, a dispărut din acea comună, și se crede că a plecat la America. Carlaieaua Galați Criza. — Greutatea crizei se resimte încă destul de dureros. La Bursa locală transacțiile s­e fac cu multă încetineală. Bri, sin­gura transacție a fost de 8000 hl. porumb roșu. In urma ploilor recente se nă­­dăjduește că o activare se va ob­serva în mersul operațiilor,—mai ales că în județul nostru lipsa ploilor se resimțea mai mult ca în ori­ce altă parte. Semănăturile de toamnă sunt admirabile: încasările fiscului de o cam­­dată merg încă prost,—și prost de tot. Lefurile nu s au achitat încă de loc. Și fară îndoială tot așa va fi până la recolta de la vară. Tramvaiul electric.—Lu­crările tramvaiului electric ur­mează cu mare activitate. Șinele sunt așezate pe o distanță d­e 12 kilometri,­­ iar lungimea totală a traeciului va fi de 13 km­. Pe multe străzi, stâlpii pentru sus­ținerea cablurilor au fost aranjați și se lucrează chiar la instalarea firelor. După asigurarea dată de d-nul Delinez, eminentul inginer care conduce lucrările, la vară Galații vor fi înzestrați definitiv cu a­­ceasta podoabă. Vagoanele au sosit și sunt foarte elegante. Rasta. Iași • Urmărirea unui bulgar criminal.—Autoritățile ieșene, în urma mijlocitei guvernului bulgar, au primit însărcinarea de a urmări și de a aresta pe bulgarul Stoian Petrov. Malden, zis și Gheorghevici Gașevici, a­­semenea și Stefanovici, primej­dios criminal, care arestat fiind în închisoarea de la Tîrnovo (Bulgaria), a spart un zid și a evadat. Se crede că­­ primejdiosul ban­dit a trecut în România, și s’a pripășit prin împrejurimile Ia­șului. Atentat contra unul tren ele persoane.­Astă-noapte, pasagerii cari se aflau­ în trenul care mergea de la Crasna , la Huși au rămas adânc înspăimân­tați, asistând la un groaznic a­­tentat criminal, îndreptat în con­tra lor. Pe când trenul își urma cu o viteză mare sborul, mașinistul observă între stațiile Oltenești și Cristești ca șinele pe o în­tindere de peste zece metri, sunt acoperite cu bolovani de o mărime foarte mare. Având sângele rece și pre­zența de spirit, mașinistul opre­ște în mod brusc trenul, dând semnalele de alarmă și evitând ast­fel o teribilă catastrofă. Pasagerii, la început buimă­ciți și apoi cuprinși de panică, au început să țipe, producând multă învălmășală. Când lucrurile s-au liniștit, personalul trenului a curățit li­nia, punând din nou în mișcare trenul, iară un domn procuror, care se afla într’un vagon a ră­mas la fața locului, deschizând o minuțioasă anchetă. S­tereami. De la Expoziția din Paris — Prin y op­ta — Marți au intrat la Expoziție 73,565 persoane.* ¥ ¥ Pavilionul Belgiei, care s’a inaugurat versuri și care repro­duce primăria din Audenarde, e una din podoabele cheiului Or­­say. El e precedat de o terasă mare și frumoasă, de unde se vede desfășurându-se panorama malului drept, cu amusanta stradă Paris și cu cârciumele sale celebre. In interior, edificiul cuprinde jos 4 săli mari, din care cea mai vastă e decorată cu picturi mu­rale care înfățișează principalele peisagii și monumente din Bel­gia: primăriile din Bruxelles, Gand, Liege, Fumes, Ypres, Bruges; catedralele din Anvers, Bruges, Gand, etc. Apoi fru­moase biblioteci cu nenumărate albume de fotografii din Belgia. O altă sală e consacrată căilor ferate și pacheboturilor liniei Ostende-Douvres. Scara, care duce la calul în­­teiat, e o adevărată minune de artă și de gust. Ea duce la ma­rea sală de serbări, în care se vor pune tablouri date picto­rilor flamanzi­ și obiecte de artă. * ¥ ¥ Ministrul de comerciu al Un­gariei a trimes la Paris 100 de lucrători și 60 meseriași, pe cheltuiala statului, ca să studieze Expoziția. Un meseriaș primește 400 coroane, iar un lucrător 300 coroane. Suma totală cheltuită de ministerul maghiar de comerț este de 54.000 coroane. * ¥ ¥ La reîntoarcerea sa din Ber­lin, prințul de Neapole a con­firmat știrea că împreună cu prințesa se va duce la Paris în timpul Expoziției și va fi găz­duit de ambasadorul italian Tor*­n­elli. ft ε ¥ De la 28 Maiű până la 2 Iunie st. n. va avea loc în palatul des­tinat la aceasta din Expoziție, un congres internațional a proprie­tarilor de case din orașe. Se vor acorda con­gresiștilor speciale în­lesniri pe căile ferate. *i­a ¥ «Figaro» spune că e informat că împăratul Wilhelm lasă de­plină libertate ofițerilor germani de a vizita Expoziția din Paris. Așa­dar ei se vor putea duce fără o permisiune specială. ———------------ -—.................... UM PROVERR DU ZI Nu e vorbăreț mai mare ca gângavul. (German ) Starea semănăturilor Iată­­ starea semănăturilor din întreaga țară, de la 20—27 Apri­lie, după telegramele­­ sosite ieri la ministerul domeniilor: Bacău.—Semănăturile de toam­nă sunt bune. Arăturile pentru porumb se fac greu­ din pricina lipsei de pioae. 1 marșurile și fâ­nețele bune. Pomii și viile pro­mit mult. Brăila.— Rapița frumoasă.. Pu­nerea porumbului s’a sfîrșit. S’au început semănăturile de Maiű. Buzeți.—Semănăturile de toam­nă bune. Parte din cele de primă­vară au răsărit. Arăturile continuă. Podgoriile și pomii buni. De ieri a început să plouă, așa că sunt bune speranțe. Covurlui.— Semănăturile tim­purii de toamnă sunt bune. Cele târzii de secară au suferit mult din cauza înghețului, semănătu­rile de primă­vară din lipsă de plole și căldură, au întârziat în vegetație. Porumbul se pune cu activitate. Pășunele în general bune­. De ieri plouă în tot jude­țul. Dorohoiu,—Rapița de toamnă atacată de vermi. Semănăturile de primă­vară, fânețele și ima­­șurile au nevoe de ploi. Arătu­rile pentru porumb se urmează. In săptămâna trecută au­ căzut ploi parțiale. Vineri a început să ningă. Frigul e simțitor. Gorj.—Semănăturile de toam­nă în genere bune , cele de pri­mă­vară au întârziat din cauza numeroaselor ploi căzute. Viile și pomii promit mult, Ialomița. — Semănăturile fru­moase. Locuitorii se ocupă cu arăturile pentru porumb și meri. Ilfov.—Revărsarea apelor Du­nărei a cauzat stricăciuni mari rapiței și grâului în comunele Chirnogi, Ulmeni, Spontea, Chi­selet și Mânăstirea. Mehedinți. —In plasa Blahnița semănăturile târzii au suferit din cauza ploilor. Arăturile pentru porumb se urmează. Apele no­rilor cresc necontenit. Neamțu.—Semănăturile, ima­­șurile și fânețele bune. Olt.—A plouat în cursul săp­­tămânei.In două comune a căzut grindină, distrugând a 4 a parte din semănături și din rodul viilor. Putna.—Semănăturile frumoa­se. Cele de primăvară mediocre din lipsă de ploae. Arăturile pen­tru porumb continuă cu greutate. Fânețele, imașurile, pomii și viile bune. Săptămâna trecută a plo­uat puțin. Roman. —Promite recoltă a­­bundentă. Cele de orz, ovăz și porumb s’au făcut numai pe locu­rile arate de cu toamnă. Pămân­tul fiind uscat, arăturile se fac cu greutate. Livezile de pomi și viile promit mult. Romanați.—Puține din semă­nături sunt mediocre. Cele mai multe sunt bune. Se continuă cu arăturile de porumb. Ploi puține. In 3 sate a căzut grin­dină fără a cauza stricăciuni. R.­Sărat. — Semănăturile de toamnă bune. Cele de primăvară suferă din lipsă de pioae. A plouat puțin. Suceava.— Arăturile și semă­năturile terminate. E nevoe de pioae. Fânețele frumoase. A plouat puțin. Tecuciu.— Semănăturile sunt în pericol din lipsă de pioae. Arăturile se fac cu greutate. Rapița a perdut mult. Viile bune. Tulc­ea.—Semănăturile promit mult. A plouat destul. Tu­to­va. — Semănăturile de toamnă simțeau lipsă de pioae, dar eri a ploat în tot județul. Snopurile bune. Semănăturile urmează. Vâlcea.—Grâul și orzul de toamnă bune. Rapița a înflorit și e nevătămată. Viile și pomii buni. Vlașca. — De curând a căzut grindină în 2 comune, dar a cauzat stricăciuni. In genera timpul e bun. -------------------------. . . ... I. ... Lucruri din toată lumea Un bărbat foarte înda­toritor.— Zilele trecute s’a făp­tuit la New­ York un furt cu­rios. Un oare­care Juan Gamillo plecând la Boston, râmase acolo o lună de zile și când se întoarse ’și găsi casa cu totul deșartă : femeea, câinele, pisica și mobi­lele lui ’î fuseseră furate de compatriotul său, Giovanni Ba­rilla. Păgubașul scrise numai­de­cât hoțului și-l rugă să-î înapoieze averea : «Cu toate acestea, adăoga în­datoritorul bărbat, dacă ’țî face plăcere, poți păstra pe femeia și cele­ l’alte două animale ale mele». Turcia și electricitatea. — O știre din Constantinopole anunță publicarea unei iradele imperiale, care oprește impor­tarea în Turcia a tuturor apa­ratelor cari se rapoartă la elec­tricitate, și chiar «soneriile e­­lectrice !... Electricitatea, forță motrice și putere luminătoare, apare fără îndoială ca ceva supranatural și diavolic urmașilor lui Mahomet. Ele amintesc pe acele servi­toare de la țară cari, în străină­tate, fug de la stăpânii lor fă­­cându-și cruce, când aud întâia oară telefonul, care li se pare ca un fenomen de casă vrăjită. In Turcia m­ahometanii cred probabil de asemenea că soneriile electrice dau naștere la acel fel de reptilă veninoasă, care se nu­mește șearpele cu clopoței ! Subscripțiune pentru văduva Panculescu din strada Suvenir Al. Orăs­cu, 30 lei; Emilia, 6 ; M. Emilian, 2; Scarlat Nicu­lescu, 3; C. N. G. Dam­il­iek­i, 3; I. G. Daniiles­­cu 3; Gr. Michăilescu, 2; Ion Ha­­ritiadi, 3; Mih. Hagiopolu, 2; Sache Margulius, 3; Alcibiadi Anastasiadi, 1; Nauru Anastasiu, 2; Iosif Roten­­stein, 2; Gr. Micșunescu, 2; Dumi­tru Tănăsescu, 3; N. Constantines­­cu, 1; Al. Chiriazidi, 2; I. Mendel, 1; Dumitru Niculescu, 1; George Dum­itriadi, 2; Ian­cu Daniile­seu, 2; ■Moise Buibașa, 5 ; Hristache Gan­­țeiö, 2; A. Theodosiu, 2; Löbel, 2 ; Stoianovici, 1 ; George Cristeai, 3.­ Anton Brutaru, 1 ; I. Sabăreanu, 2; Ghiță Dumitrescu, 2 ; George Cos­­topo­lu, 1; I. Danabași, 2; E. Cohe­n, 1; Al. Barbu, 2 ; C. Mitrani, 1 ; L. I. Lazar, 2 ; Ilie Dorobanțu­, 2 ; V. Rovigeanu, 1. Beker, 1 ; C. Ioanîci, 1 ; Bandele Anastasiu, 2 ; Ilie Clin­­ceariu, 2; Micu Eschinasi, 2; Ghiță Dragomiresccu, 2 ; D. Șambola, 2 . K­aichidi, 2; D. N.Georgescu, 2; Al. IDeladecima, 1; L. Alcalai, 1; G. Bă­­neasa, 2; D. Zissu, 2; i. Constanti­­nescu, 1 ; l. Alexandrescu, 1 ; Efti­­mie Andr., 1 Ștefănescu T., 2 ; Tudose Mandagios, 1. Gheorghiade, 2; Gutm­an, 1; Jean Siefert, 3; Luca Hristoff, 2; Alb. Cohen, 2; I. Cociu, 1. Herb, 2; Gabrilescu, 5; Vanghe­lie, 1; Mih. Trandafirescu, 5; Theo­dor Sabeehi, 3 ; Sachelaridi, 5 ; L. Cohen, 1; Leon Russu, 1. C. Anto­ni­u, 3; George Gutuia, 2; Perveli Mosugheni, 2 ; I. A.­­Bercovici, 1 . Grosman, 1 ; Nicolae Mitu, 1 ; Tă­­nase Zota, 1 ; Radu Stancu, 2 ; Ni­colae Barbulescu, 1; Florea Ionescu, 1; Andrei Radu, 1. Goldstain și G. Banu­, câte 50 bari­ ; Tom­a Nicules­­cu, 1­len. Popovici, 1; Ion Hagi lo­­nescu, 2; S. Hagiu, 2 ; A. Harikia­­dis, 2; Papa Nic­u­lau, 5; Patelis, 2; Pahiur, 1; C. Dimitriu, 1; Iusius, 1; Hristea Gafe, 1; Rudolf, 2; 1. Mari­­nescu, 2; M. Benzal, 1; G. Eliad 2; Sal­varis, 2; T. Biciola, 2; W. Staa­­deker, 2 ; Hr. Stoianoff, 2; Platon, 2; Mitache, 2; Ghiță Mehedințianu, 1; Alecu Davidescu, 1; Zisa Proto­­popa, 5; Barbu Ionescu, 2; N. Ște­­fănescu, 1.50 b ; Potopolu 2 lei; Pandele Calavrezo, 6 ; Cociu Avra­­mescu, 2 ; Sebet Giurgiuveanu, 1 ; Berlescu, 1; Rusu Solomon, 2; Ma­rin Marinescu, 5; C. Unlăreanu, 1; Her­man Leon, 1; Isidor Herman, 2. Corler, 1. Giurgiu, 1 . Chipnig, 1 . Davidescu, 1 . Tînăru Șinbeche, 1 . L. Abason, 1 . Troianos, 1 . Peres, 2 . Iancu Zeletineanu, 2. Ioan Z. Mavrodin, 1. Total lei 270. ¥ . (Va urma) Lista persoanelor cari contri­­buesc cu 2 lei pe lună, pentru pensia de 100 lei lunar, se va publica la complectarea numă­rului de 50 persoane caritabile Știri din străinatate — Prin poftă — Ambasada rusească cere cu insistență Porței regularea ches­tiune! liberei treceri ce să se conceadă armenilor la granițele turco-ruse. Rusia vrea prin a­­ceasta să facă cu putință readu­cerea în patrie a emigraților și fugarilor armeni. . * ¥ ¥ Se scrie din Lorenzo Marquez că pe piroscaful poștal german «Herzog» au fost imbarcate 63 mii 500 lire sterline în aur des­tinate pentru Paris, 26 000 lire sterline pentru Amsterdam și 11 mii pentru Hamburg. . * . Un groaznic incendiu a pre­făcut Miercuri în cenușă orășie­rul galițian Radomysl. 220 caste, mai toate proprietăți evreești, au căzut pradă flăcărilor. Mai mult de o mie de persoane sunt fără adăpost. O fată a pierit în flăcări.­­ ¥ O dramă înfricoșată s’a în­tâmplat în satul Lemberg, lângă Strassberg, în Ungaria. Dulghe­rul Schubert, în vârstă de 28 ani, însurat, într’un acces de ne­bunie a intrat în casa soclului său, înarmat cu un revolver și cu o sabie. Mai intenü omorî cu sabia mai multe vite din grajd și apoi de pe foc casei. Când so­crul său se repezi în curte, Schu­bert îî împlântă sabia în piept, ast­fel în­cât nenorocitul socru căzu mort. După aceea răni de moarte pe cumnatul său. Sărind vecinii, Schubert putu fi arestat numai cu mare greutate. Băgat la închisoare, nebunul criminal se spânzură de gratiile unei fe­restre. ft ¥ . Cu prilejul alegerilor comu­nale din Franța, în comunele Brignoles și Remigny n’a fost nici o luptă electorală, de­oare­ce nu s’a prezentat nici un can­didat, așa că nici un alegător nu i’a dus să voteze. * ¥ ¥. Din cauza incendiilor din Ca­nada, cari au distrus, între al­tele, și multe fabrici de hârtie, multe ziare de acolo vor fi silite în curând să-și întrerupă apa­riția. O telegramă din Varșovia a­­nunță că la Shitomir a bântuit zilele trecute un uragan înfrico­șat. In acel oraș au fost desco­perite numeroase case. Fulgerul a intrat într-o cazarmă, omorând cinci soldați, pe când ș­ase au căzut la pământ amețiți. In ți­nutul dimprejur uraganul a pri­cinuit pustiiri enorme. Mai multe case au fost trăznite. 15 persoane au peru­­­st­a­t Vasul «Patria» ce călătorea de la Pissaqua la Falmouth, din cauza desei cețe, s’a înămolit lângă Panta Ferraria (insulele Azorre) și a naufragiat cu totul. Echipagiul a putut fi salvat.­­ La Neapole s-a inaugurat ex­poziția de igienă în prezența Su­veranilor Italiei, prinților de Nea­pole și ducelui de Genova, cumnatul și vărul regelui Italiei. Discursul de inaugurare a fost rostit de ministrul instrucțiunei­ publice Baccelli, din care extra­gem următoarele rînduri: «Igiena e civilizația și bogăția, igiena întărește fibrele copilului și mărește rezistența bătrînului. Copilul e ca o floare, care nu și-a deschis încă parfumului caliciul său ; când se va avea o educație a igienei, fie­care -i va putea presimți parfumul. Viața lui va trece între bucurii și speranțe ; tatăl, mama, patria se vor re­deștepta în el, în legea umană a perfecți­unei, și sperând în mod legitim, se va înălța mai încântă­tor în persoana lui, mai viguros în brațul lui, mai viril în cuvân­tare și mai luminos în viață. * ¥ • ¥ Ziarului unguresc «Budapesti Hirlap» i se telegrafiază din Zü­rich că A. S. R. principelui moștenitor al Italiei, pe când se reîntorcea în Italia de la serbă­rile majoratului prințului moște­nitor german, i s’a întîmplat un cas neplăcut. Prințul a observat pe drum că el călătorește fara bagaj. Sosind în Basel s’au dat telegrame în toate părțile și a­­tunci s’a constatat că vagonul în care erau bagajele prințului a fost spart și toate lucrurile au fost furate. Prințul moștenitor avea multe cadouri interesante în acel vagon.* ¥ ¥ Se telegrafiază ziarului «Neue Freie Presse» că cursurile valo­rilor la Bursa din New­ York au scăzut în urma svonurilor des­pre mari exportații de aur și în urma numeroaselor realizări de către speculatorii slabi. Și scă­derile pe tîi­gul ferului au con­tribuit mult să înrăutățească si­tuația. Guvernul rus a trimis la Pe­king o violentă protestare con­tra faptului că un detașament de soldați chinezi a prins și împuș­cat pe un căpitan rus în Man­ciuria. ft ¥ . Un cerc de foc amenință ora­șul Spa (Belgia). Nouă focare de incendiu îl împresoară, distru­gând pădurile, ce ard ca niște torțe. Un fum des acoperă ora­șul, face aerul greu de respi­rat și produce între locuitori o mare panică. Multe păduri au fost cu totul distruse. O foarte mare pădure e aproape cu totul în flăcări. Pă­durile din Verviers sunt de a­­semenea incendiate. Focul, activat de un vânt foar­te violent, a luat proporțiinî în­spăimântătoare. Trupele fură în­trebuințate la opera de stingere a incendiului, cu geandarmii și cu pompierii.­­ ¥ Se anunță din New­ York, că Dumineca trecută s’au deslăn­­țuit cicloane puternice asupra Kansasului central­ și asupra pro­vinciei Denton­ Gounty din Texas In prima din aceste regiuni au fi æ ¥ ft « ¥ fost douî morți, 20 răniți, o mul­țime de vite ucise și numeroase case, poduri și stîlpi telgraficî dărîmați. In Texas s’au dărîmat 113 case, și multe persoane au fost rănite. * ¥ ¹ Cu toate desmințirile oficiale, fiarele belgiane confirmă știrea că ciuma nice mari progrese în Egipt. Mai multe cazuri s’au de­clarat la Alexandria. La Port-Said s’au aranjat o mulțime de spitale pentru ciu­mați. Se speră mult, că flagelul va fi combătut prin serul anti­­ciumatic.* ¥ ] Amploiații companiei tramva­ielor din New­ York, care a mo­nopolizat toate liniile, afară de una, s’au pus în grevă. Ei sunt in număr de 3300. Circulația tramvaelor e aproape oprită. Greviștii au atacat mai multe vagoane cu pietre și bastoane. Mai multe persoane au fost ră­nite. • • Deună-zi s’au îmbarcat la New­ York pentru Europa 2.800.000 de dolari în aur. I * ¥ . Din calculele făcute,se prevede că în timpul Anului sfânt, Leon XIII se va coborî în biserica sf. Petru de aproape 100 de ori și calculând la 20000 de oameni numărul credincioșilor ce vor fi de față la fie­care dată, el va bine-cuventa într-un an bagatela de două milioane de persoane. Toate acestea constitue o nouă dovadă a tăriei Papei. AM SFAT PE ZI Cum se ferește carnea vara de insecte.—Se ia foi proaspete de arin și se presară pe cărbuni a­­prinși , apoi se atârnă carnea în fumul ce se produce. SPORT Alergările din ziua a doua pe hypodromul de la Băneasa, vor atrage astă­zi o afluență conside­rabilă, după cum­va soarele va favoriza întrunirea. Ploaia de eră a înveselit hypodromul care pre­zintă o înfățișare cât se poate de primăvăratecă. Caii sunt numeroși pentru a disputa cele șase premii ale pro­gramului și printre dînșii, unii din concurenții la cursele cele mari cari își vor face primele galopuri înainte da a se măsura în «Derby». De altmintrelea, numărul in­­scripțiunilor merge mereu cres­când și în această privință, pu­blicul a fost rare­ori desfătat ca în anul acesta. Alergarea de ofițeri va avea tot atât succes cât a avut Dumi­neca trecută premiul damelor. Se va disputa și Steple-Chaise cu șanțuri și bariere fixe, spec­tacol interesant. Se vorbește de altmintrerea de formațiunea unei tovărășii, care ar cumpăra în bloc, un grajd austriac care lichidează și care ar intra în luptă chiar de Dumi­neca viitoare. Știrea aceasta nu poate de­cât să înveselească pe cei cari văd în îmbunătățirea rasei cailor în țară, nu o manifesta­­ți una de lux ci ocrotirea unui interes național. INFORMAȚIUNI DUMINICĂ ♦ Atragem atențiunea ctitor­ilor­ noștri asupra memoriilor M. S. Regelui Carol al României, ce pu­blicăm cu începere de azi Duminecă pe pagina I. ♦ In ziua de 12 Maiű st. n. se întrunesc la Budapesta delega­­țiunile austro-ungare pentru a delibera asupra chestiunilor co­mune ale monarh­iei vecine. Din partea Bucovinei este ales delegat tînărul deputat dr. G. F’opovici, conducătorul grupului național din partidul român din Bucovina. ♦ S’a acordat exequatur d-lui Polk­o Iosif, spre a-șî îndeplini funcțiunile de consul al Franciei la Galați, asupra județelor din Moldova și Dobrogea. ♦ D. dr. Minovici, medicul legist al Capitalei, a înaintat ieri un raport primăriei Capitalei prin care îi cere ca iluminatul Mor­­geî să se facă gratuit de comună, și nu de Stat. D. dr. Minovici justifică ce­rerea pe motivul că de la înfiin­țarea Morgeî până în prezent s’au îngropat peste 10.000 de ca­davre ce altminteri ar fi trebuit să fie îngropate de comună. ♦ D. inspector-veterinar Mi­­hăilescu a încunoștiințat direcția sanitară că epizootia de febrăt­­aftoasă a dispărut cu totul din județul Botoșani. Ultimul caz a fost la Ștefănești acum 10 zile. Direcția sanitară a dispus ri­dicarea măsurilor de poliție ve­terinară și de prohibițiune. ♦ După cum am spus, comi­­siunea veterinară, în ședința sa de aseară, a aprobat împărțirea zonei preventive făcute de d-nii inspectori veterinari Ionescu și Furtună. Pe viitor zona se va compune din 4 despărțiri, cu patru­zeci de secțiuni. ♦ Ministerul de interne a a­­probat regulamentele relative la înmormîntări în Capitală și la trăsurile de piață din Câmpulung. ♦ D. P. Doicescu a fost numit comisar în Călărași, iar d. G. Voi­­culescu comisar în Câmpina. ♦ Ieri s’a ținut la primăria Ca­pitalei licitație pentru construirea tribunelor de pe Bulevard, cu ocazia serbărei pentru 10 Maiű. Costul a trei tribune este, după deviz, de lei 1972. ♦ D. Paul Anon, ajutor de primar al Capitalei, și-a terminat de scris raportul asupra celor constatate relativ la tramvaiele electrice, când a fost în misiune în străinătate. Raportul a fost tipărit și ieri s*1i împărțit d-tor consilieri și serviciului teh­nic al primăriei. ♦ Ieri dimineață, pe la orele 6—7, a nins puțin în Capitală. Prin diferite părți muntoase ale țărei de asemenea a nins. Vremea a fost foarte rece în tot cursul zilei de ieri. Cu toate acestea semănăturile n’au suferit nimic. ♦ Camera maghiară între alte proiecte de lege, pe cari le va discuta zilele aceste va fi și pro­iectul delimitării granițelor din spre România, adică votarea cre­ditului pentru cumpărarea stâl­pilor cari vor demarca frontiera ungaro-română. ♦ Era am primit din New­ York No. 5 al ziarului «Curierul Ro­­mâno-American», care apare a­­colo în fie­care Vineri. Acest nu­măr cuprinde între altele un căl­duros apel către colonia izraeli­ților români din New­ York ca să vină, după putință în ajutorul fraților lor din România, cari, zice sus-zisa foaie, sunt nevoiți să părăsească această țară din cauza mizeriei și a persecuțiilor de tot felul. In același număr sunt publi­cate mai multe scrisori ale evrei­lor emigrați din România în care aceștia arată motivele, cari i-au înduplecat să plece. Se mai află apoi și o listă de subscriere pen­tru a se veni în ajutorul celor emigrați. ♦ Ziarul «Pester Lloyd» a­­nunță că MM. II. Regele și Regina României, la reîntoar­cerea lor în țară, venind din Abhazia, nu vor trece pe la Viena ci prin Budapesta. ♦ Ziarele vieneze anunță că A. S. R. Principesa Maria a României va vizita zilele aceste pe tatăl ei, ducele Alfred de Saxa-Coburg-Gotha care face o cură la băile de la Mehadia în Ungaria. Resbunarea Leliei este titlul interesantului roman ce va publica „BIBLIOTECĂ UNIVERSULUI“ care va apare mâine Luni 1 Mai Un volum de peste 100 pagini, 35 bani în toată țara. ♦ O încăerare a avut loc la Bustureni între mai mulți locui­tori și câți­va agenți de la so­cietatea de petroleu. Sunt mai multe persoane rănite. S’a înștiințat numai de­cât prefectura de Prahova și d. Lu­ca Elefterescu, prefectul județu­lui, împreună cu procurorul, au plecat la fața locului. Lnc­erarea a provenit din cau­za unor terenuri petrolifere. ♦ Bri după amiază s’a ținut un consiliu de miniștri sub pre­­șidenția d-lui G. Gr. Cantacuzino. ♦ Ministerul de interne a su­primat cri suma de 300 lei pe lună acordați inspectorilor vete­rinari ca indemnitate de trans­port. Cu această suprimare se rea­­lisează o economie de 14.400 lei pe an. ♦ D. Tache Ionescu, ministrul de finanțe, e așteptat în Capi­tală pe ziua de Joana viitoare. ♦ In urma mai multor plân­geri, d. general Manu a cerut demisia d-lui Leonida Sterea, primarul orașului Tulcea. Sipu­xi ♦ Din cauza ploaei căzută Vii neri, marșul pe care trebue să-l facă soldații regimentului 21 de infanterie, la Băneasa, a fost a­­mânat. st­­. ministru de războiu a numit pe d. general Tell Alexan­dru și d. colonel Botez ca mem­bri în comisiunea superioară a casei de dotație a oastei. ♦ D. maior Dim. Caliman, in­spectorul circumscripției II de jandarmi rurali, a inspectat ieri școala jandarmilor rurali, de sub comanda d-lui căpitan Al. Teo­­doru.­ft S’a acordat d-lui general Scarlat Scheletl­, care a servit 42 ani în armată, o pensiune de 1000 lei pe lună. ♦ ludată ce Casa de Depuneri va putea­­ răspunde sumele de bani pe cari primăria Capitalei e în drept să le ceară, conform convențiunilor existente, se vor începe tratativele pentru expro­prierile­ necesitate de prelungirea bulevardului Colțea. Primele exproprieri se vor face între strada Romană și Clemenței. Primăria Capitalei a înaintat dej­a arbitrilor planul pentru ex­proprierea proprietatei d-lui dr. Andronescu din fundătura Că­tunului, proprietate care cade în zona bulevardului Colțea. ♦ Știrile sosite din județul Vlașca, arată că lângă comuna Frătești, căzând piatră, s’a stri­cat rapița pe o întindere de mai multe pogoane. ♦ In cursul lunei acesteia ins­titutul geografic al armatei va începe lucrările pentru ridicarea hartei țărei în județele Argeș, Dâmbovița, Muscel, Olt, Teleor­man și Vlașca. ft Asociația absolvenților școa­­lelor comerciale și financiare și-a ales în adunarea generală din 27 cor, ast­fel comitetul diriginte : Președinte: Al. N. Ștefanescu; vice-președinți, Al. N. Zissu, Nicolae Vișineanu ; secretari, Const. D. Hurmuzache, C. Po­­povici; casier, Nicolae Bănule­­scu; contabil, Constantin Tașco­­vici; bibliotecar, Petre F. Ma­rinescu ; controlor, Ion Iliescu. ♦ Augustul părinte al A. S. R. Principesei Maria, A. S. R. Marele Duce Alfred de Coburg, care se află acum la Mehadia, după terminarea curei, care va dura câte­va săptămâni, va veni în București, unde va sta 3 sau 4 zile. ♦ I­. N. Fleva, ministrul do­meniilor, va interveni pe lângă d. ministru al afacerilor streine, ca să facă demersuri pe lângă comisia dunăreană de a nu se paraliza pescuitul la gurile Du­nărei și cu deosebire în brațul Sulina. ♦ Prefectul județului Ialomița, d. I. Dimitrescu, a sosit în Ca­pitală. ft Demisia d-lui Ion Banescu, consilier comunal la Constanța, a fost respinsă de ministrul de interne. ft Membrii­ societăței studen­ților în drept vor ține azi o șe­dință publică. ♦ Ministerul de finanțe a dis­pus deschiderea unui credit, de 30.000 lei, pentru plata recom­pensei naționale acordată de Cor­purile legiuitoare P. S. Ș. arhie­reului Ghenadie Petrescu. Această sumă servă pentru plata recompensei pe timpul de la 1 Ianuarie 1896 și până la 31 Martie anul curent. De la 1 Aprilie, această re­compensă va fi plătită din­­ lo­­cațiunile budgetare. ♦ Printre caiii de la școala de artilerie și geniu s-au ivit câte­va cazuri de răpciugă. Caiii în neputință de a se vin­deca, vor fi uciși, iar cei­l­alți au­­ fost izolați. ♦ Prefecții de județe au fost invitați de către ministerul de interne ca să facă o statistică de toți evreii cari au emigrat din județele respective. ♦ Erî după amiază, elevii anu­lui al IV de la școala de poduri și șosele, au vizitat fabrica de zahăr de la Chitila. ♦ D. Al. Bădăran, primarul orașului Iași, a încheiat contrac­tul intre comună și d. Eduard Chica, pentru înființarea unei fabrice de conserve la abato­­riul local. ♦ Mâine, Luni, se va face o mișcare în personalul serviciului­­anitar. ♦ Apele Dunărei continuă să crească. ♦ Se anunță că d. Derussi, di­rectorul sucursalei Băncei Agri­cole, din T.­Măgurele, a fost de­pus în arestul preventiv, consta­­tându-se lipsa din causă a sumei de 13.000 lei. ♦ D. C. Disescu, ministrul justiției, fiind indispus, a putut eși eri din casă. ȘTIRI ARTISTICE ♦ D-na Dristoria (Garacostea) cântă în acest moment cu mult succes la Saint-Etienne, unde a debutat în rolul Valentinei din «h­ughenoți». Acestea ni le spun ziarele locale și din Marsilia cari îi aduc mari laude. ♦ Colaboratorul nostru d. M. Gohen-Linaru, a primit din par­tea ministerului de comerț și in­dustrie al Franței, o invitațiune spre a asista la congresul musi­­canților, care va avea loc la Pa­ris în luna lui iunie. Intre două prieteni. — Uf!... In sfîrșit, după zece ani de luptă, am câștigat acel proces faimos. — Așa ? Care va să zică acum o să cumperi vila de la Sinaia? — Vai, nul... Vila o s’o cum­pere advocatul meu. ȘTIRI ȘCOLĂRI ♦ După tabloul format de ser­viciul statistic pentru recompensa de 180 leî, recompensă desfiin­țată de acum în colo prin noua lege a învățămîntului, sunt 219 învățători cari îndeplinesc con­­dițiunile cerute. Suma înscrisă în budget în acest scop fiind însă numai de 20.000 lei, nu vor putea ob­ține gratificația de cât 111 învă­țători, cari vor fi aleși dintre cei 219. C. inspector general al învă­­țămîntului, Meisner, face acum tabloul celor cari vor primi gra­tificația, și cari vor fi aleși din­tre cei mai merituoși. ♦ Eli s'au terminat examenele generale pentru licența în teo­logie. ♦ Ministerul cultelor a dat o circulară tuturor revizorilor șco­lari prin care le face cunoscut ca să pue în vedere învățători­lor din circumscripțiile lor ca în fie­care Duminecă după termi­narea serviciului religios să fie în biserică, înaintea mulțimeî, conferințe cu subiect ausi-al­­coolic, pație. Certurile și amenințările au continuat de atunei în­r’una, până alaltăieri, când lucrătorii români, văzând că inginerul nu înlocuește pe streini, au pândit pe aceștia când eși afi de la lu­cru și talrînd asupra lor i-au bătut într-un mod grav. Trei din streini, de meserie zugravi, fură răniți cu cuțitele. Aceștia sunt: Michel Bramo­­vici, rănit în spate ; Herman Fischer, rănit la umăr și Josef Wincler, rănit la mână. Toți a­­cești trei au fost duși la spita­lul Filantropia. Crima din șoseaua Giur­giului Petre Petrescu,criminalul care a aruncat în puț, pe șoseaua Giurgiului, pe băiatul Nicolae Io­nescu, în vârstă de 13 ani, și despre care am vorbit deja, a fost prins și arestat. Autorul moral al acestei odi­oase plănuiti de crimă, e însă un cumnat al copilului, anume Ște­fan Georgescu, cârciumar. Băiatul Ionescu avea o casă cu un mic loc. Cârciumarul, ca să poată vinde casa și să ia banii, hotărî să omoare pe cumnatul seu. El chemă pe un fost servitor al seii, Petre Petrescu, din str. Lupeasca și, în schimbul unei sume, se învoi să arunce pe co­pil în puț, iar lumea să creadă că s’a înecat singur. Petrescu luă pe copil, îl îm­­bătă cu spirt și după aceea îl duse la puțul de pe șoseaua Giurgiului și-l aruncă înăuntru. După cum știm însă, copilul na muri și trecând pe acolo doi oameni, auziră țipetele lui și-l scoaseră afară. Tot atunci trecu cu trăsura și cârciumarul din fața cimitirului Relu, care luă pe copil și-l duse la secție. Spargerea din șoseaua Pantelimon Un domn Dumitru Stănescu, din șoseaua Pantelimon No. 38, a fost victima unui furt cu spar­gere. Niște hoți, rămași până a­­cuma necunoscuți, forțând ușa, au intrat în casă, au furat toți banii ce au găsit, diferite obiecte mai de valoare și după aceea s’au făcut nevăzuți. Secția respectivă, înștiințată ori despre acest furt, a început cercetările. D. Dumitru Stănescu, bănuește ca autori ai spargerei pe un anume Stan Preda și Du­mitru Ion. Accidentul nenorocit din str. Enel Sunt puțini, credem, cari nu cunosc pe Anton Mihăescu, chir­­iașul din strada Academiei No. 35. E un adevărat lip. Cu el poți să stai de vorbă toată ziua și toată noaptea, fără a ți se uri. Cunoaște în perfecție istoria ța­rei românești, istoria univer­sală și literatura română. Ver­surile lui Eminescu le știe pe toate pe de rost, iar satira a treia o recitează cu mult foc. Cine nu-i cunoaște, ar crede că omul ăsta a citit toată viața, pe când toți câți îl cunosc, nu l’au văzut de­cât bând. Anton Mihăescu a fost bun prieten cu Eminescu și e și a­­cum­a prieten cu d. I. L. Cara­­giale și alți literați ai noștri. Acest tip, despre care s’a dus vestea în tot Bucureștiul, a fost ori victima unui accident. La ceasurile 10 și jumătate seara, el îșî închise birtul și plecă spre casă. Ajungând în dreptul stradei Enei, se întâlni cu un prieten și stătu puțin de vorbă. In vremea asta trecu însă ultimul vagon de la tramvaiul vechil­, care merge spre calea Moșilor. Anton, fără a pierde timp, alergă ca să se urce în el. Tot atunci însă trecu birja cu No. 324, condusă de Frantz Covaci, din strada Nisipari No. 7 și isbi în cap pe bietul Anton Mihăescu, care căzu jos. Caii îl călcară după aceea în picioare, spărgându-i capul, iar roatele tră­­surei îi trecură peste mijloc. Aproape în nesimțire, Anton fu dus la spitalul Colțea, unde i s’au dat primele ajutoare. Ieri, cu capul bandagiat și văitându­­se­rea de mijloc, eși din spital, nevoind să revine acolo. Un prieten spunea aseară : — Anton Mihăescu, o viață în­treagă a petrecut nopțile făcând chef, a colindat prin toate stra­dele și nu i s'a întâmplat nimic. O dată a voit să se ducă mai de­vreme acasă, fără să bea, și a­­tunci n’a avut noroc. Punga și arestat! Cititorii noștri­ îșî aduc a­­minte de diferite spargeri să­vârșite în­­ Capitală și pe cari le-am descris în coloanele aces­tui ziar. După multe,­ cercetări, poliția a isbutit ori să prindă pe un anume Ion Marin Scurteică, bănuit ca autor al acestor spar­geri. Asupra lui s’a găsit și un fier, cu care se servea la spar­gerea lacătelor. Cu prinderea lui Scurteică, poliția crede că se va întrerupe seria spargerilor. ■ [UNK]g-"L1 Tot erî, secția 18 a a­­restat pe niște vestiți pungași, Guță Stănescu, Branzăschi Bra­­nislav și Ion Vasilescu, cari in­­trau prin curțile, iar când le ve­nea bine și prin casele oamenilor și svîntau tot ce puteau găsi. Acești pungași aui fost prinși pe când fugeau cu 2 plapome fu­rate din strada Romană No. 68, încercarea de sinucidere de la gara Fila­ret O femee a încercat aseară să se sinucidă, culcându-se pe și­nele drumului de fier și aștep­tând să treacă trenul pentru a o omorî. Din fericire a văzu un canto­nier, care alergă în ajutor și o ridică de pe șine, tocmai cu câte­va minute înainte de a trec oe trenul. Bib­liografii . Au apărut: «Paludismul epi­demic, Pneu-Mocopoia, și Scor­­putul», de dr. N. Polingher din Iași, iar cea din urmă în cola­borare cu d. prof. V. Babeș. «Cehi-căprii», poezii de Ioan Costin. Prețul 2 lei. «Fabricarea berii» de Vasile Taban, cuprinzănd între altele câte­va povețe asupra culture­­meiului, impositul pe bere în diferite țări. «Proect de concesiune pentru tramvaiele electrice din Bu­curești». A fi închiriat în str. Brezoianu Un tituititlul No. 30, două fru­moase apartamente, compuse din mai multe odăi, având instalație de apă, gaz, canal, etc. Doritorii se vor adresa în strada Brezoianu, No. 11, la administrația ziarului Universul. ÎNTÂMPLĂRI Ului Civ­ili»la Sinuciderea din strada 13 Septembrie ori dimineață, la orele 8, o mulțime de persoane se adunară în fața caselor cu No. 234, din strada 13 Septembrie. Ce se în­tâmplase? Un Liner, Nicu Nicu­­lescu, în vârstă de 21 ani, își trăsese un glonț de revolver în partea stângă a pieptului. Comisarul secției 28, înștiințat despre cele săvirșite, alergă nu­mai de­cât la fața locului și îna­inte de a proceda la vre-o an­chetă, dispuse transportarea ră­nitului la spitalul Brâncoveneasa. Starea lui Niculescu e foarte gravă. Neputând să pronunțe nici un cuvânt, nu se știe încă din ce cauză nenorocitul s’a hotărît să-și curme zilele. Bătaia și rănirea de la atelierul căilor ferate Am vorbit acum câte­va zile despre o încăerare dintre lucră­torii streini de la clădirea nou­lui atelier al căilor ferate, de din­colo de cimitirul Sf. Vineri și lucrătorii români aflați fără ocu­ Ian Țară DÂMBOVIȚA.­ Crimă. De mai multă vreme locuito­rul Gh. Budoiu, din com­. Bo­țești, jud. Dâmbovița, trăia în concubinaj cu femeia Paraschi­va Aldea, din aceeași comună.

Next