Universul, iunie 1900 (Anul 18, nr. 148-176)
1900-06-01 / nr. 148
BEZBOIDS dintre Anglia și Transvaal — Prin poștă — «Temps» publică următoarea depeșă din Londra. Generalul Warren a cerut nouă întăriri de la Capetown, spre a urma campania contra afrikaaiiderilor răsculați din Griqualand. «Calea ferată a fost distrusă în mai multe puncte, la nord și la sud de Bloemfontein». * * * Guvernul boer, după cum anunță «Times», urmează să primească, prin Delagoa Bay, mari cantități de tot felul de previziune.* * ¥ Bryan, candidatul democrat la președinția Statelor Unite, rivalul temut al lui MacKinley, a declarat că se va pune în capul deputațiunei însărcinate să primească, la Omaha, pe delegații buri Fischer, Wessel și Wolmarant. Bryan a declarat că simpatiile poporului american sunt pentru boem, cari se luptă cu aceiași adversari și în aceleași condiționa ca americanii, cari s’au luptat în veacul trecut cu englezii pentru independența lor. Generalul Kelly Kenny anunță la 25 Main st. v. din Bloemfontein, că linia telegrafică a fost stricată la Roodeval de un detașament de Boem de vr’o 2000 soldați, cu 6 tunuri. * ¥ ¥ Sultanul a felicitat telegrafic pe regina Victoria pentru ocuparea Pretoriei de către trupele engleze.* * * A se citi ultime știri cu privire la războiu la Telegramele de pe pag. III.* * 4 Mâine, Joui 1 iunie va apare BIBLIOTECA ECONOMICA a ziarului «Universul» aprinzând frumosul și senzaționalul roman „Stăvilit de cite“ de celebra scriitoare Mie d’Aghorme Un volum de peste 120 pagini se vinde numai cu 35 bani. —-----------------------------------~—— Comisiunile pentru examenele de capacitate lată comisiunile pentru examenele de capacitate, ale absolvenților școalelor normale: D-niî C. Meissner și Evolceanu, pentru institutorî București, Pangrali și Râdulescu-Motru, pentru institutoare București; d-ra Elena Cancicov și d. Petricu, pentru azilul Elena Doamna; d-nii Ionescu-Gion și Bungețianu, pentru școala societăței pentru învățătura poporului român; d-nii Petricu și Dragomirescu, pentru institutoare Craiova; d-niî Țițeica și Elie Georgescu, pentru învățători Craiova; d-niî Th. Speranță și Mușetescu, pentru învățători C.Lung; d-niî I. Praja și Gr. Guțu, pentru învățători Galați; d-niî Buțureanu și Simionov, pentru învățători Bârlad , d-nii P. Rășcan și Nădejde, pentru învățătoare la Iași, d-nii Buțureanu și G. Lascăr, pentru învățători Iași. D-nii P. Rășcan, Petricu, Rădulescu-Motru și Bungețianu, vor cerceta probele scrise ale institutorilor și institutoarelor, iar d-nii G. Țițeica, V. Buțureanu, P. Evolceanu și M. Dragomirescu, ale învățătorilor și învățătoarelor. Pentru examenele orale sunt numiți ca delegați d-nii : Evolceanu și Țițeica, pentru Craiova și Câmpu-Lung, Rădulescu-Motru și Petricu, pentru institutori și institutoare București și azil ; Dragomirescu și Bungețianu, pentru Galați, Bârlad și școala societăței pentru învățătura poporului român. P. Rășcanu și Buțureanu pentru Iași. .. ■ [UNK] [UNK]—■»•«— — ' ■ ------O CUGETARELE ZI Lumea și toate măririle ei nu pot mulțumi pe ambițios. ................. O» — ' .....■".... Lucruri din toată lumea indiană albă.— Lângă Peru, în statul american Indiana, 10 mii oameni, bărbați, femei și copii, asistau zilele trecute la inaugurarea unui monument ridicat în memoria captivei indiene, Frances Slocan, cunoscută mai mult sub numele de «Rasa albă a Miamilor». Monumentul eriicat în cimitirul indienilor Miamis, la 10 mile de Peru. Această ceremonie a fost un eveniment pentru acea regiune, căci evoca amintirea unei fenaje a cărei viață e un adevărat roman. Furată, la vârsta de 5 ani, de la părinții ei din Wilkesbarre (Pensilvania), Frances fu dusă la apus, la Fort Wayne. Aceasta s-a petrecut în toamna anului 1777. Unul din șefii Miamikov a adoptat o și a dus-o la Osage, sat așezat la 6 mile de Peru. Ea a crescut la acel șef și a fost crescută cu o indiană; ajungând fată mare, s'a măritat cu unul din cei mai însemnați șefi ai tribului. Mai târziu, cei două frați și sora ei din Wilkesbarre au aliat printr’un negustor Indian ce s'a făcut cu Frances și s’au dus la Osage s’o vadă. Ea i-a recunoscut și i-a primit cu bucurie, dar n’a voit să-i urmeze, hotărîtă să trăiască și să moară lângă bărbatul ei, șeful indian. Ea a murit în Martie 1847, în vîrstă de 75 ani, și a fost înmormântată în locul unde se înalță azi monumentul ridicat în onoarea sa. Un oraș de hârtie. La Netting, în împrejurimile Londrei, e un oraș făcut din hârtie presată, un adevărat oraș care numără 450 de locuitori. Acest orășel e o filială a spitalului din Nellee, în care sunt duși răniții din războiul din Africa de sud. Gând ei sunt pe cale de vindecare sunt duși la Nelling ca să petreacă acolo convalescența. Orașul acesta de hârtie e format din 45 de corturi conținând fiecare căte 10 persoane. Contradicție. — Ai primit scrisoarea mea ? — Aia în care ’mi vorbeai de o sută de lei? — Tocmai. — N’am primit’o. Universal in provincie (De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 29 Maiu — Craiova Crima din Tencănău.— O îngrozitoare crimă s’a săvîrșit în ziua de 27 Maiű în comuna Tencănău. Locuitorul Nică Stan Patru, împreună cu fiul și cumnatul seu Gheorghe Dumitru, plecaseră în ziua fatală cu plugul la câmp. Pe când arați, o ceartă s’a iscat între acei locuitori, din cauză că Gheorghe Dumitru, zicea că trebuiau să are în ziua aceea pe moșia lui. Din această ceartă ei au ajuns la bătaie. Gheorghe Dumitru, care era singur, a fost atât de crunt bătut de către cumnatul și nepotul său, încât peste câteva ore mai târziu a încetat din viață. Parchetul de Dolj a fost era în cercetare și a arestat pe criminali. Incendiul din piața nouă.Chiar în momentul când scriam această corespondență, a izbucnit incendiu la cafeneaua d-lui Bernard Schechler din piața Nouă. Focul a luat naștere de la niște lăzi cu fin, cari se aflau în dosul acestei cafenele, și amenință întreaga clădire. Din fericire însă dezastrul a fost semnalat la timp și astfel că focul a putut fi localizat înainte de a produce pagube mari. De altfel panica a fost de nedescris. D-na Schechter și mama sa, precum și cei doui copiii ai lor, au leșinat de spaimă. Atentat la viață.Gheorghe Tărîță, din strada Domniei, era să cadă victima unui îngrozitor atentat la viață. Dușmanul său înverșunat Mihai Ionescu pândind astă-noapte în colțul unei strade întunecoase pe acest neștiutor de cele ce i se pregătea, i-a dat o lovitură mortală, cu un baston de fier. Gh. Târâță s’a ales numai cu o rană gravă, din cauza căreia a fost trimis în cura spitalului central. Timpul. — Seceta continuă, deși timpul e noros. Scînteie. Câmpul Lung Conferință.— Vineri seara, 26 c., d. profesor dr. Toma Dicescu a ținut, la sediul societăței corpului didactic,o prea frumoasă și interesantă conferință «Despre precocitate». Cu multă metodă și foarte clar, d-sa a desvoltat acest subiect, arătând relele precocității fizice, ale celei intelectuale și ale celei morale, ilustrând totul cu frumoase exemple. Au asistat profesorii și un foarte restrâns număr de învitați. _ Trăsnet.—Duminecă, 28 e., pe la orele 2 după amiază, o ploae torențială cu furtună s’a deslănțuit asupra orașului nostru, în timpul căreia a trăsnit în două locuri. Întâia oară, trăsnetul a căzut asupra locuinții d-lui Lache Chirănescu, din str. Jiului, produducând câteva găuri în ziduri și mici stricăciuni la niște vase cu flori. Asemenea a contusionat puțin la picior pe o femee din serviciul fierarului Domocoș. A doua oară trăsnetul a căzut în aceeași direcțiune, mai departe, omorând două vaci ce se găseau adăpostite sub strașina unei case din grădina d-lui I. Oncica. Diverse. — Anul acesta se prevede o mare afluență de vizitatori la noi. De pe acum s’au închiriat foarte multe case și doritorii a închiria sosesc zilnic. De altfel și clima se prezintă admirabil, date fiind ploile ce rad acum regulat și purifică aerul. Comieț. Ploește Amănunte asupra sinuciderei din curm.lroștenî. —In privința sinuciderei petrecute în comuna Broștenî și de care am vorbit în corespondența precedentă, pot să mai daț următoarele amănunte : Sinucisul preot Nae Bătrânescu era creditorul mai multor inși din Ploeștî. Cu o zi înainte de sinucidere, el venise în localitate spre a încasa banii ce avea să ia. Deoarece însă datornicii nu -și putură achita angajamentele, unii ne mai dând semne de viață în localitate, preotul plecă acasă foarte supărat. A doua zi după ce scrise două scrisori, el se sinucise. Rănire gravă.Azi pe la orele 11 a. m., Nicolae Sahat și Ioniță Dragomirescu îndârjiți de băutură se luară la ceartă în cârciuma lui I. Gostache, din str. Coloniei. Din ceartă ambii ajunseră la bâtne și Nicolae Sahat trântește la pământ pe potrivnicul său și începe a-i lovi în piept și pe față cu picioarele. Sărind în ajutor cârciumarul, fu și el lovit. Abia când interveniră mai mulți inși bătăușul putu fi pus la locul lui. De la Cricov a.-Măgurele Amănunte asupra asasinarea controlorului Malaxa.— Luni, pe la orele 7 și jumătate dimineața, înaintea cafenelei Florea D. Niculescu, pe când ședea la masă de controlor fiscal Alexandru Malaxa, un bulgar anume Nenu Iane ovici, proprietar în acest oraș, având mai din nainte ură pe mort din mai multe dar averi, îl pândea din când în când, așa că azi acel bulgar a tras din pragul cafenelei un foc drept în cap după urechea dreaptă și în urmă a trecut în fața lui și i-a mai tras încă cinci focuri în pept. In urmă el a fugit cu vr’o sută pași și a fost prins de un sergent de stradă. Bulgarul a întins și spre sergent revolverul ca să tragă, însă revolverul era deja gol și atunci s’a predat singur. El a fost luat și pus în trăsură și pe drum a încercat să se sinucidă tăindu-șî gâtul cu cuțitul. Până acuma nu se știe dacă și bulgarul va scăpa cu viața. Vă voi trimite noi amănunte. Turneamil. T.Severin Oaspe din America.—A sosit aici d. M. Anagnos, directorul unui mare și foarte important institut cultural pentru orbi. După cum v’a scris de curând d. Sardely, corespondentul dv. din Atena, d. Anagnos a donat o însemnată sumă de bani pentru școala din Papingo, districtul Zagor, ținutul Epirului, locul său natal. D. Anagnos are o mulțime de rude, comercianți însemnați, aici în Severin. Prinși asupra faptului. —Astă-noapte, un servitor de la d. Metzger de aici, care dormea în curtea caselor d-lui D. G. Tipurescu, se deșteaptă și vede pe niște indivizi cari se ascundeau în privată. Servitorul se târăște afară, chiamă pe un gardist, se reîntorc și, după o mică luptă, prind pe cei 3 indivizi, îi leagă și-î conduc la poliție, unde se găsesc și acum arestați. Făcăndu-se cercetări s-a constatat că toți 3 indivizii sunt streini. Alegerile comunale. Până acum se cunosc numai candidații liberali pentru colegiul I comunal. Aceștia sunt : Haim R. Isvoranu, Sterie Steriade, Ion Igiroșianu, C. G. Bălteanu, M. Vorvoreanu și G. Băicoianu. Vale. UN SFAT PE ZI Mazăre verde păstăi. — Se curăță mazărea, se spală bine și se prăjește în unt. Pe urmă se dă un praf de făină, se pune puțină zeamă de carne și se adaugă pătrunjel tocat, sare, piper și puțin zahăr. Se lasă săscată. Se servește la masă cu franzelă prăjită sau cu ochiuri. Situația în China — Prin poștă — Pagubele pricinuite căilor ferate de la Lu-Han și Peking la Tien-Tsin sunt evaluate la 87 milioane de franci. «La Patrie» anunță că, după știrile venite din interiorul Chinei, numărul Boxerilor s’ar ridica la colosala cifră de 4.000.000. In toate punctele amenințate, trupele regulate chineze sunt insuficiente spre a rezista cu succes. împărăteasa văduvă pare din ce în ce mai puțin dispusă să ia măsuri energice contra lor, căci consideră pe Boxeri ca cei mai credincioși sprijinitori ai tronului. * * 4 După informațiunile ziarului «Magdeburger Zeitung» pare sigilii o acțiune colectivă din partea Franței, a Rusiei și a Germaniei în China.* * 4 Știrile oficiale ce continuă să sosească din Peking la Bruxeles sunt din ce în ce tot mai grave. Numărul rebelilor în provincia Pecih a fost socotit la 100.000 de oameni. Boxerii au pus mâna pe calea ferată Peking-Tientsin și au distrus nouă gări. E temere ca boxerii să ocupe și drumul de la Tientsin la Taku. In acest mod el ar tăia orice comunicație între trupele debarcate și năvile de război și ancorate în portul Taku. * ¥ 4 Ziarul «Times» are din Peking Știrea că trupele generalului Nich au fost instruite de ofițeri europeni, și deci inspiră încredere. Ei au tras focuri asupra boxerilor lângă Tien-Tsin. Știrea această a fost bine primită în cercurile europene, ca semn sigur că guvernul are de gând să schimbe purtarea sa ostilă europenilor. Mai târziu însă s-a aflat că trupele au fost retrimise în lagărul lor și blestemate în mod sever de bandele de rebeli. Să fie toate astea o comedie a bătrânei Tsu-Hsi? * ¥ . Se are din izvor oficial chinez că 4000 de boxeri au împresurat pe generalul Nici cu cei 1600 oameni ai săi între Yang-Tsun și Lo-fu. Lupta foarte înverșunată, continuă încă. 500 de boxeri ar fi fost uciși. «Fieramosca», nava amirală a diviziei oceanice a Italiei a plecat din Spezzia, având pe bord pe amiralul Gandiani, și mergând în China. Sa dat ordin telegrafic departamentului maritim din Veneția de a grăbi pregătirea năvilor Colombo și Vesuvio, și aceste două năvi sunt destinate a pleca în China. * • * * A se citi ultime știri cu pi*ivi»*e Ia Situația’ in China, la Telegramele de pe pasin«! UI. *4 4 Curier Judiciar "(TIUBUNALELE ROMANE) Afacerea Teitler din Iași Se știe că d. Adolf Teitler fusese dat în judecată pentru incendiu la Curtea cu jurați din Iași. Jurații, într’o primă sesiune, deceseră un verdict afirmativ, dar Curtea, în baza unui articol din procedura criminală, a suspendat procesul, trimițându-l la o altă sesiune. La a 2-a sesiune, jurații dau iarăși un verdict afirmativ. De astă dată Curtea aplică pedeapsa și condamnă pe Teitler la 5 ani închisoare. In urma recursului ce a făcut Teitler, afacerea a venituri înnaintea curței de casație. D. Al. Xenopol, rectorul universităței din Iași, a desvoltat un motiv de casare bazat pe lipsa de ceas a unui jurat. D. procuror general D. Alecsandrescu a cerut de asemenea casarea decisiunei Gurțea cu jurați din Iași. înalta Curte casează și trimite afacerea spre a se judeca din nou la Curtea cu jurați din Vasluiu. * ¥ ¥ Deraiarea de la Bârnova. Recursul Direcției drumului de fer in afacerea Iianei Ieri a venit înaintea Gurței de casație recursul Direcției drumului de fer în contra decisiunei Guriea de apel din Iași care a acordat 40.000 de lei daune bătrânilor Kanner, cari au perdut un fiu în accidentul de la Bârnova. Direcția era reprezentată prin d. avocat Brezeanu, iar bătrânii Kaner, ambii prezenți, erau asistați prin d. avocat V. Missir. Motivul de recurs era că s’a violat art. 323 din procedură civilă, când Curtea de apel din Iași a respins recursul Direcției asupra chestiunii de necompetența ca tardiv. Chestiunea aceasta e pur juridică și nu atinge întru nimic dreptatea cauzei soților Kaner. Iată pe scurt chestiunea de drept ce se prezintă în această afacere , înaintea tribunalului de comerciu din Iași, care a judecat in prima instanță această afacere. Direcția ridicase incidentul de necompetență, pretinzând că afacerea e civilă. Avocatul bătrânilor Kanner a demonstrat că contractul de transport este un act comercial, și tribunalul a respins incidentul și a judecat afacerea în fond. Direcția a făcut în urmă apel atât asupra hotărîrea de fond a tribunalului cât și asupra jurnalului de respingere a incidentului de necompetență. Curtea de apel din Iași a respins apelul asupra hotărîrei de fond ca nefundat, iar apelul asupra incidentului de necompetință ca tardiv, adică peste o lună de la pronunțarea tribunalului asupra incidentului. Înaintea Curții de Casație, d. Brezeanu, zice, că Curtea de Casație, în Secțiune Unite, a stabilit jurisprudenta că apelul în contra hotărîrilor preparatorii, fără deosebire de cele zise interlocutorii, se face împreună cu fondul. Reprezentantul direcției e de părere că și hotărirea asupra chestiunei de necompetență intră în categoria hotărîrilor preparatorii, că prin urmare termenul de apel chiar asupra chestiunii de necompetență trebuia calculat de la darea hotărîrii asupra fondului, că în consecință apelul asupra respingerii incidentului de necompetență nu era tardiv. D. Missir susține că o hotărâre dată asupra unui incident de necompetență nu poate fi considerată nici ca o hotărîre preparatorie, nici ca o hotărîre interlocutorii, deoarece tribunalul, fie că-șî declină competența, fie că nu și-o declină, el nu face prin aceasta nici un act preparatoriu. In caz când tribunalul î și declină competența și nu mai judecă fondul, e învederat că apelul curge de la pronunțarea asupra incidentului de necompetență. Cum se poate admite atunci, că punctul de plecare al termenului de apel ar fi altul, dacă tribunalul ar judeca fondul? Această distincțiune nu e admisibilă, și prin urmare termenul de apel în contra hotărîrea de respingere a incidentului de necompetință curge de la pronunțarea asupra incidentului, și în cazul, când tribunalul declarându-se competent, judecă fondul. Înalta Curte a făcut divergență. Afacerea se va judeca din nou la 20 Iunie. Elian. De la Expoziția din Paris — Prin poștă — Vineri au intrat la Epoziție 177,172 persoane.* * Sâmbătă după amiază s’a inaugurat clasa 74, cuprinzând încălzitul, igiena, și ventilația. Secția e instalată în Palatul armatelor de uscat și de mare. 4 4 Vineri dimineața s’a deschis expoziția internațională de animale reproducătoare, în anexa de la Vincennes, pe marea pajiște de la St.-Mandé. Regele Suediei, Oscar II, a vizitat Sâmbăta dimineață Palatul cel mare și Palatul cel mic de la Expoziție , apoi pavilioanele Suediei și Norvegiei. La Î18, regele a părăsit Expoziția și s-a întors la palatul Suveranilor din Bois-de-Boulogne, unde a primit în audiență pe d. Delcassé, ministru de externe al Franței. Regele a dejunat la legațiunea Suediei, din str. Falsanderie, iar seara a fost la teatrul Sarah- Bernhardt, unde a asistat la piesa «Aiglon», de Rostand. * 44a — S'a ordonat închiderea Globului ceresc, din cauza unui vițiu de construcțiune și a insuficienței măsurilor contra incendiului. Globul ceresc va sta închis până ce se vor repara defectele constatate. * ¥ Știindu-se că un Bernadotte, aparținând familiei regelui Suediei, comandă regimentul 36 de infanterie cu garnizoana la Paris, acest regiment a fost destinat ca delicateță să facă serviciul de onoare la palatul suveranilor pe timpul șederei regelui Suediei. * 44 Ieri am anunțat inaugurarea pavilionului presei. Iată amănuntele ce găsim în ziarele ce ne-au sosit ieri din Paris : La inaugurare au fost invitate toate biurourile de președinție ale asociațiunilor presei franceze și străine, toți comisarii generali etc. Miezières a adresat, un discurs lui Millerand în care a spus că divergințele politice dispar și că toți sunt de acord, francezi și străini, în a colabora la o întreprindere așa de bine reușită. Ministrul Milierand a răspuns în același sens: «Ziarist ieri, ziarist mâine, ministru azi—a zis dînsul--sunt fericit de a da presei un palat prea mic fața de importanța sa». Ambele discursuri au fost aplaudate. Prin șampanie s’a pus capăt acestei simple ceremonii ce fusese precedată de un bogat prânz oferit de prințul Tennolcheff, comisarul secției rusești, ziariștilor francezi și ruși. S’a auzit apoi o bandă de instrumente antice rusești, de o execuție într’adevăr ideală. ¥ ¥ Șahul Persiei va sosi la Gon Irexeville Marțea viitoare. El va veni la Paris după o lună, adică după ce-și va termina cura sa la acea stațiune balneară. ÎNTÂMPLA Bl Ona €»nUiUá Rănit cu califul Ioan Florescu, vînzător de ziare la chioșcul din str. Carol, se luă la ceartă cu Gheorghe Vilman din strada Teatrului No. 14. La un moment dat Florescu ne mai putendu-și stăpâni firea, scoase un cuțit de la brîu și înjunghia în picior pe Gheorghe, care începu să țipe. Alergând sergentul de stradă din apropiere, Florescu fu arestat și dus la secția 6. Florescu, în loc să vîndă acum ziare, mănâncă măsline și se gândește la meșterii săi. Accidentul din calea Victoriei Cea mai mare parte din bucureșteni cunosc pe d. Costache Bălcescu, bătrânul octogenar, aproape singurul care a mai rămas printre noi din trecuta și viguroasa generație. Dimineața și seara, d. Costache Bălcescu venea regulat la Capșa, interesându-se puțin despre politica de azi, dar povestind cu mult dar cum se puneau la cale în vechime, treburile statului, căci d. Bălcescu, viță veche de român, a fost multă vreme înalt demnitar. Timpul, care distruge toate, s’a lovit de bătrânul Bălcescu ca de o stâncă de granit, albindu-i numai părul, dar fără a-i putea slei puterile. Ceea ce n’a putut să facă însă timpul, a făcut ieri o birjă de stradă. D. Costache Bălcescu venea ieri pe calea Victoriei. Voind să traverseze strada între otel Splendid și Episcopie, fu lovit de o birjă, care venea în goana mare și trântit la pământ pe spate. Birjarul opri la moment caii și o mulțime de persoane, între cari o mare parte de ofițeri, cari treceau alunei pe acolo, săriră în ajutor și ridicară pe d. Bălcescu, care era perdul cu totul, ne mai simțind nimic. Două d-ui, cari se aflau în acea birjă, se dădură numai de cât jos și urcară în locul lor pe d. Bălcescu, care fu dus acasă. Știrea despre acest regretabil accident s’a împrăștiat aseară prin toată Capitala și numeroșii amici și cunoscuți ai d-lui Costache Bălcescu s’au dus să-l vadă. Bălaia din str. Țărani Eri s’a prezentat la secția 20 un lăcătuș Anghel Mihăilescu, din str. Țărani No. 139, fără pălărie în cap și cu hainele pe el rupte în bucăți. Când a intrat în localul secției, lăcătușul abia putea să mai vorbească și se tot uita înapoi, ce și când ar fi fost urmărit de cineva. Ce i se întâmplase lăcătușului? Un cârciumar, Dumitru Dumitrache, îl prinsese în prăvălie și împreună cu nevasta și cu fiicele lui, îi trase o bâtne cum foarte rar se vede. Cauza? Cârciumarul răzbunase pe una din fiicele lui. Comisarul secției a deschis o anchetă. Vizita unui escroc Internațional De câteva zile avem în Capitală vizita unui escroc internațional, venit probabil de prin părțile Turciei, căci vorbește bine limba greacă. Acesta se duce pe la diferiți comercianți și le fură banii cu o adresă în adevăr miraculoasă. Eri s-a prezentat la d. Alois Müller, din str. Păstori No. 5, unde a găsit pe coreptabilul Alfred. Escrocul a cerut să-i schimbe niște piese de aur și în momentul când făceau socoteala, i-a șters de pe masă 60 de lei, fără ca compabilul să simtă sau să bănuească ceva. Lipsa de bani nu s'a dovedit decât târziu, când s'a înștințat și poliția. Mulți cred că acest escroc e un al douilea Boseo, ale cărui scamatorii sunt însă ruinătoare pentru acei pe cari îî vizitează Știri din străinătate — Prin poștă — Societatea grecească de arheologie, după cum anunță o telegramă din Atena, se ocupă acum cu desgroparea mormintelor regelui Menelaos și a soției sale Elena, a cărei răpire a fost cauza războiului troian. Peste aceste morminte se află ruinele unui templu. «1 » * In curînd va pleca din Petersburg o expediție rusească sub conducerea baronului Toll, care se va ocupa cu studiul măreî de Nord, sub toate punctele de vedere. Intre membrii acestei expedițiuni se află și mai mulți bărbați de știință. *¹¹ In privința manevrelor flotei franceze, despre care am mai vorbit, iată ce găsim în ziarele străine ce ne-au sosit ori : La 17 iulie st. n. se vor face lângă portul Brest mari manevre ale flotei franceze, la cari vor la parte 56 vapoare de războiu, sub comanda amiralului Gervais. Vor lua parte și corăbii germane, rusești și spaniole. Sosirea Țarului este sigură.* ¥ * Tablourile celebrei pictorese franceze Rosa Bonheur au fost vândute zilele trecute la licitație. Ele s’au vândut cu suma de 1,136,828 franci. O parte din ele le-a cumpărat Statul. * 4 4 Duminică dimineață a isbucnit un incendiu în magaziile fortăreței austriace Königstein, arzând o mulțime de echipamente militare.* * * La serbările Gutenberg, ce se vor ține în cursul lunei Iunie, la Mainz, vor asista și două urmași ai marelui inventator. Ei sunt baronii Adolf Moisberg și Henric Otto Molsberg, frați, din care întâiul locuește în castelul familiar de la Langenau, lângă Mainz, iar cel din urmă este general și șeful armatei regelui de Würtemberg. Amândouă sunt deja bătrâni și, cum n’au copii, cu el se vor stinge cele din urmă vlăstare ale acestei nobile familii înrudite cu Gutenberg. * ¥ ¥ Se vestește din Petersburg că Duminecă noaptea, a isbucnit un incendiu puternic în insula Noua- Olanda, la depozitul marinei. Din cauza vîntului, focul s’a întins repede și n’a putut fi stins decât dimineața. O parte a edificiului a ars. Pagubele se urcă aproximativ la un milion de ruble. Cauzele incendiului nu se cunosc. Alaltă era s’a pus, la Viena, piatra fundamentală a bisericei care se ridică în amintirea jubileului de 50 ani a împăratului Francisc Iosif. Au asistat împăratul Frantz Iosif, arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austriac, membrii familiei imperiale, miniștrii, corpul diplomatic și un numeros public, împăratul a fost salutat de arhiducesa Maria Teresia, prezidenta comitetului pentru ridicarea bisericei. După terminarea serviciului divin, oficiat de cardinalul Gruselia, împăratul a dat cele trei lovituri tradiționale de ciocan, și ceremonia a luat sfîrșit «Daily Mail» are din Accra știrea că, după svonurile ce circulă printre așanțî, guvernatorul din Kumasi ar fi făcut un atac, dar, fiind respins de insurgenți, ar fi capitulat. Ziarul adaugă că ministerul coloniilor e foarte neliniștit, căci de două luni lipsesc cu totul știri sigure din Kumasi. * с¹ Cu ocazia alegerei primarului din Botony Temișoara (în Ungaria) a fost o luptă teribilă. Un anume Lenganov a fost ucis cu 14 lovituri de cuțit. 16 persoane au fost grav rănite. * ¥¹ Emil Zola, intervievat de un corespondent al ziarului «Petersburskia Viedomost», s-a exprimat astfel : «Amicii mei și eu nu vom refuza desigur sprijinul nostru lui Dreyfus dacă Va voi să lucreze pentru reabilitarea lui, dar nu vedem urgenta necesitate pentru asta. El pentru noi și pentru o mare parte a Europei e inocent. Dacă va crede că asta să fie declarată în mod oficial, acesta e lucru care-l privește și ca un om inteligent ce e vă ști ce trebue să facă».* ¥ ¥ Luigi De Andreis, care a fost condamnat în ultimele tulburări din Milan, a fost ales deputat în două colegii, unul din Ravenna și altul din Milan. El e unul din oratorii cei mai buni ai partidului republican. De Andreis ca copil a fost vînzător de ziare și prin munca ei a ajuns unul din cei mai valoroși ingineri electriciani. * ¥ ¥ Regina Olga a Greciei și prințul Cristofor au sosit la Petersburg fiind primiți la gară în mod solemn de membri familiei imperiale.* ¥ ¥ Știrea reprodusă de ziarele ungurești după «Zastava», din Neusatz, că la Kladovo a fost descoperit un complot în contra regelui Alexandru al Serbiei, a fost declarată ca nefundată din izvor oficial sârbesc. * ¥ ¥ Intr’o întrunită ținută deună zi noapte de birjarii companiei generale și a altor companii din Paris s’a decis greva. Cei adunați erau în număr de 4.000. Sâmbătă dimineață birjarii din Paris n’au circulat. Companiile au acordat îmbunătățirile cerute de birjari. Atunci greviștii s’au învoit a ’și relua locul de capră. * ¥ ¥ Vor pleca în Massanah, inginerul Schleiber, reprezintând un grup de capitaliști din Lombardia, și inginerul Talanco, reprezintând creditul italian. Ei se duc în Eritrea spre a face studii pregătitoare, în minele de aur spre a obține apoi de la guvernul italian concesiunea pentru exploatarea acelor mine.* ¹ ¥ Marile Puteri au primit arbitragiul cerut de Grecia în conflictul născut din stipularea Convenției consulare greco-turcă, și au invitat Poarta să-șî prezinte observațiile sale.* . 4 Se scrie din Parma (Italia) că o foarte gravă epidemie ar face ravagii acolo printre caii armatei. In 2 zile numai, au murit vre-o 30 de cai. S’au dat ordine serioase spre a se salva de epidemie ceî l’alțî cai ai garnizoanei. Buletin atmosferic Institutul Meteorologic București, 12 Iunie stil nou. Marți 12 ore ziua înălțimea barometrică 0 °.757.1. Temperatura aerului 25 °.2. Vîntul calm. Starea cerului: noros. Temperatura max. de era 26 °. Temperatura min. de astăzi 16 °. Temperatura la noi a variat între 27“ și 7“. Marți, 12 Iunie. Ploae parțială a continuat să cadă in unele localități din Oltenia și din partea de câmpie a Munteniei ; pe unele locuri ploaia a căzut in cantități mari ajungând la 23 mm. la Călimanești și 22 la Baia de Aramă. La mare de asemenea a plouat însă puțin. Timpul s'a răcorit simțitor în toată țara; în Oltenia este mai călduros, temperatura în majoritatea localităților ajungând la 27 grade. Barometrul este aproape staționar. Astazi timp frumos și cald. INFORMAȚIONI MERCURI ♦ Atașatul militar german, baronul de Claer, a fost primit Luni în audiență de M. S. Regele care a conferit cu el de la 3—5 p. m. ♦ Mâine Joui, se fac la T. Severin alegerile comunale de colegiul I, iar Sâmbătă se vor face cele de colegiul II. ♦ Luni a plecat în Rusia comisiunea compusă din d. dr. Antipa și maior Popovăț, pentru a se întâlni cu comisiunea rusă și a stabili punctele principale ale convențiunei pescuitului în delta Dunărei și în Prut. ♦ De la 21 până la 28 Main au fost în Galați următoarele cazuri de boli infecțioase : Scarlatina : 2 bolnavi, 1 vindecat. Tuse convulsivă: 29 bolnavi. Diflerie : 6 bolnavi, 3 vindecați. ♦ In Craiova au fost de la 23 Main până la 27 Maiü, următoarele cazuri de boli infecțioase: Pojar : 7 bolnavi; Scarlatină : 4 bolnavi, dintre cari 2 morți. ♦ Guvernămăntul Bucovinei a ridicat proibiția importului oilor și caprelor din județele Constanța, Govurlui, Ialomița, Suceava, Tutova și Vaslui. ♦ Aseară au plecat la Constanța, ca să viziteze herghelia din acel oraș, profesorii și elevii școalei de agricultură din Cernăuți. ♦ D. ministru de domenii a dat o circulară șefilor de regiuni viticole, învitându-i să suspecteze toate stabilimentele horticole din regiunile lor și să raporteze ministerului despre starea lor. ♦ Dumineca viitoare, 4 Iunie, se va juca la Teatrul Național din Budapesta, «O lecție», drama d-lui Radu Rosetti. Piesa e tradusă de d. Gheorghe Alexici, profesor de limba română la Universitatea din Budapesta. ♦ Alegerea unui episcop la biserica Iancului s’a amânat pentru 25 Iunie. ¥ D. N. Fleva, ministrul domeniilor, s’a întors Luni seară în Capitală, din inspecția ce a făcut la Istrița. ♦ D. G. Gr. Cantacuzino, primministru, a plecat ieri dimineață la Florești. ♦ La 25 Iunie, se va face la Constanța alegerea unui membru la Camera de comerț din acel oraș, în locul d-lui Șeitan, dimisionar. ♦ M. S. Regele a lucrat ieri dimineață cu d-nii miniștri Take Ionescu și Jean Lahovary. ♦ «Ziarul Călătoriilor» care a apărut eri. Marți 30 Maiți, cuprinde o materie foarte aleasă și adică : Vânătorii de oameni (roman). — Spre Constantinopol.— Catacombele.— Insula văduvelor. —Roabă la sălbateci (roman).— Diverse. «Ziarul Călătoriilor» se vinde cu 10 bani în toată țara. ♦ Cu ocazia serbărilor de la 3 și 4 iunie, din Cișmigiu, organisate de «Sindicatul ziariștilor români» din București va apare un număr festiv, în care toți membrii sindicatului WPF publica articole. Suma ce se va impășa se va vărsa în fondul acestei societăți. ♦ Intre 30 Septembrie și 5 Octombrie st. n., se va ține la Paris un congres universal al Păcei. ♦ D-nii Hazu și Theodoru au fost însărcinați de a. Fleva ca să studieze chestia meseriașilor. ♦ Grupul de 100 evrei — cunoscut sub numele de «Viitorii Agricultori» vor emigra din Capitală spre Argentinia în ziua de 11 Iunie. ♦ La Sulina se află în radă 2 vapoare, venite din Smirna să încarce cherestea din țară, și cari fac carantina obligatorie. ♦ M. Lupesoui, care agita în Capitală pentru emigrarea în Anatolia, a fost arestat și va fi expulzat. ♦ Biblioteca centrală din Iași, a cerut ministerului cultelor să i se dea volumele mai de valoare ale monastirei T.Neamțu, a cărei bibliotecă va fi desființată. Societatea geografică va ține Joul, 15 iunie, la orele 10 jum. dimineața, o ședință extraordinară în sala Senatului, pentru serbarea jubileului de 25 ani a existenței sale. Ședința va fi prezidată de M. S. Regele și de A. S. R. Prințul Ferdinand. D. general Brătianu își va ține conferința sa: Harta țârei după 25 ani, iar d. Emil G. Racoviță, conferința sa cu proecțiuni electrice . Asupra expediției belgiane la Polul Sud. ♦ Azi se va ține un consiliu de miniștri, sub preșidenția d-lui G. Gr. Cantacuzino. ♦ D. I. Bălăceanu, ministru plenipotențiar la Londra, a obținut un concediu de 2 luni spre a-și căuta sănătatea. ♦ Cu începere de la 1 iunie a. c., orele de serviciu la oficiul stărei civile, vor fi de la 7—12 jum. dim., exceptându-se biroul pentru înscrierea deceselor care va fi deschis de la orele 11 a. m. până la orele 5 p. m. ♦ Ieri s’a întors în Capitală, venind de la Iași, d. G. Bogdan, secretarul general al ministerului de interne. ♦ D. G. Olănescu, președinte al Camerei deputaților, a sosit ori în Capitală venind de la moșia d-sale Gâești. ♦ D. comandor de Castelbolognesi, directorul băncei Manzi et. din Roma, a fost numit consul general onorific al României în capitala Italiei. ♦ D. Ioan Boambă, avocat al Statului, a fost numit comandor al «Coroanei României». ♦ D-nii Paul Greceanu, subdirector la ministerul de finanțe și Grigore Grecescu și Mihail Protopopescu, proprietari în Capitală, au fost numiți cavaleri ai «Coroanei României». ♦ D. Delavrancea, primar al Capitalei, proectează să construiască la anul în Cișmigiu un mare pavilion pentru restaurant, casino, etc. E vorba de o instalație, care va costa vre o 200.000 lei. ♦ Comitetul asociației farmaciștilor din România a hotărît să tihneasă un delegat la al 9-lea congres internațional de farmacie, ce se va ține anul acesta la Paris. ♦ Cu prilejul plimbărei făcute în tîrgul Moșilor de către micul principe Carol cu M. S. Regele, Prințul simți multă bucurie la vederea unui mic tablou compus din învelitorile hârtiilor de țigări lipite unele de altele și ale căror gravuri înfățișau dorobanți, roșiori, tunari și vînători. Autorul acestei smerite lucrări de artă e un bărbier anume Georgescu. El a dăruit tabloul prințului regal, cu următoarea dedicație : Aceluia care va domni cu înțelepciune și va comanda cu vitejie, A. S. R. Prințul Carol. ♦ In vederea serbărilor populare cari se dau Sâmbătă și Duminecă în grădina Cișmegiu, toți membrii «Sindicatului ziariștilor» sunt convocați pentru mâine, toții, la orele 7 seara, în localul Ligei Culturale. ȘTIM ȘCOLAREI ♦ Ieri la orele 10 dimineața au fost convocați la ministerul instrucțiunei publice toți președinți comisiunilor pentru examinarea elevilor pregătiți în particular, spre a lua ultimele dispozițiuni în privința acestor examene. Ședința a fost prezidată de d. C. Istrati, ministrul cultelor și instrucțiunei publice. ♦ Era, la orele 5 p. m., a avut loc la liceul Lazăr o audițiune muzicală dată de toți profesorii de canto din Capitală, dimpreună cu elevii lor. La această audițiune a asistat și d. C. Istrati, ministrul cultelor și instrucțiunei publice, precum și d. dr. Pușcariu, secretarul general al ministerului. ♦ Ele s’au afișat, la ministerul cultelor, listele cu repartizarea elevilor pregătiți în particular pe la diferite licee din Capitală pentru examinare. ♦ In comuna Padești, plaiul Cloșani, județul Mehedinți, s’a pus erî piatra fundamentală a unei școli care va purta numele eroului național Tudor Vladimirescu. Se știe că din această comună a plecat Tudor cu pandurii săi la 1821. ♦ In zilele de 1—3 Iulie se va ține întesul congres al institutorilor și învățătorilor din țară, convocat de Societatea institutorilor și institutoarelor din Capitală, recunoscută ca persoană morală. ♦ Consiliul permanent al instrucțiunei și-a dat avizul ca cei 24 candidați reușiți la examenul de capacitate pentru geografie, să fie trecuți pe tablou, conform legei. ♦ La 1 Iunie încep la Universitatea din București, examenele de licență pentru filosofie și litere. ♦ Ele au început la Atheneu examenele conservatorului de musica. ♦ Astă-seară, Miercuri 31 Maiü, se va întruni senatul universitar și colegial profesoral pentru a recomanda un titular la catedra de botanică de la facultatea de științe din Iași. ♦ Catedrele vacante de la școala superioară de științe de Stat s’au complectat prin numirea ca profesori a d-lor Paul Negulescu, Virgil Arion, Th. Popescu Cudalbu, Dim. Comșa și N. A. Mitescu. ^Știri aneximistre ♦ M S. Regele a inspectat era școala de artilerie și geniu din calea Griviței. ♦ D. general Tell, comandantul brigăzei a 8-a de artilerie, a făcut o inspecțiune reg. 6 de artilerie, care se află acum în garnizona Pitești. ♦ Pentru căpătarea gradului de fruntaș la școala de bacalaureați a reg. 4 Ilfov No. 21 se va ține la 5 Iunie un al douilea examen , iar examenul de caporal se va dă la 20 Iunie. ♦ La 1 Iunie M. S. Regele va inspecta regimentul 10 de artilerie din Capitală, iar între 5—7 Iunie va inspecta regimentele 8 și 31 infantorțe.