Universul, iunie 1900 (Anul 18, nr. 148-176)

1900-06-01 / nr. 148

BEZBOIDS dintre Anglia și Transvaal — Prin poștă — «Temps» publică următoarea depeșă din Londra. Generalul Warren a cerut nouă întăriri de la Capetown, spre a urma cam­pania contra afrikaai­iderilor răs­culați din Griqualand. «Calea ferată a fost distrusă în mai multe puncte, la nord și la sud de Bloemfontein». * * * Guvernul boer, după cum a­­nunță «Times», urmează să pri­mească, prin Delagoa­ Bay, mari cantități de tot felul de previ­­ziune.* * ¥ Bryan, candidatul democrat la președinția Statelor­ Unite, riva­lul temut al lui Mac­Kinley, a declarat că se va pune în capul deputațiunei însărcinate să pri­mească, la Omaha, pe delegații buri Fischer, Wessel și Wol­­marant. Bryan a declarat că simpatiile poporului american sunt pentru boem­,­ cari se luptă cu aceiași adversari și în aceleași condiționa ca americanii, cari s’au luptat în veacul trecut cu englezii pen­tru independența lor. Generalul Kelly­ Kenny anunță la 25 Main st. v. din Bloemfon­tein, că linia telegrafică a fost stricată la Roodeval de un de­tașament de Boem­ de vr’o 2000 soldați, cu 6 tunuri. * ¥ ¥ Sultanul a felicitat telegrafic pe regina Victoria pentru ocu­parea Pretoriei de către trupele engleze.* * * A se citi ultime știri cu privire la războiu la Te­legramele de pe pag. III.­­* * 4 Mâine, Joui 1 iunie va apare BIBLIOTECA ECONOMICA a ziarului «Universul» aprinzând frumosul și senzaționalul roman „Stăvilit de cite“ de celebra scriitoare Mie d’A­­ghorme Un volum de peste 120 pagini se vinde numai cu 35 bani. —-----------------------------------~—— Comisiunile pentru exame­nele de capacitate lată comisiunile pentru exa­menele de capacitate, ale absol­venților școalelor normale: D-niî C. Meissner și Evolceanu, pentru institutorî București, Pan­­grali și Râdulescu-Motru, pentru institutoare București; d-ra Elena Cancicov și d. Petricu, pentru azilul Elena Doamna; d-nii Ione­­scu-Gion și Bungețianu, pentru școala societăței pentru învăță­tura poporului român; d-nii Pe­tricu și Dragomirescu, pentru institutoare Craiova; d-niî Țițeica și El­ie Georgescu, pentru învă­țători Craiova; d-niî Th. Speranță și Mușetescu, pentru învățători C.­Lung; d-niî I. Praja și Gr. Guțu, pentru învățători Galați; d-niî­­ Buțureanu și Simionov, pentru învățători Bârlad , d-nii P. Rășcan și Nădejde, pentru învățătoare la Iași, d-nii Buțu­reanu și G. Lascăr, pentru în­vățători Iași. D-nii P. Rășcan, Petricu, Ră­­dulescu-Motru și Bungețianu, vor cerceta probele scrise ale instit­utorilor și institutoarelor, iar d-nii G. Țițeica, V. Buțu­reanu, P. Evolceanu și M. Dra­gomirescu, ale învățătorilor și învățătoarelor. Pentru examenele orale sunt numiți ca delegați d-nii : Evolceanu și Țițeica, pentru Craiova și Câmpu-Lung, Rădu­­lescu-Motru și Petricu, pentru institutori și institutoare Bucu­rești și azil ; Dragomirescu și Bungețianu, pentru Galați, Bâr­lad și școala societăței pentru învățătura poporului român. P. Rășcanu și Buțureanu pentru Iași. .. ■ [UNK] [UNK]—■»•«— — ' ■ ------­O CUGETARE­L­E ZI Lumea și toate măririle ei nu pot mulțumi pe ambițios. ................. O­» — ' .....■".... Lucruri din toată­ lumea­ ­ indiană albă.— Lângă Peru, în statul american Indiana, 10 mii oameni, bărbați, femei și copii, asistau zilele trecute la i­­naugurarea unui monument ridi­cat în memoria captivei indiene, Frances Slocan, cunoscută mai mult sub numele de «Rasa albă a Miamilor». Monumentul eriicat în cimi­­tirul indienilor Miamis, la 10 mile de Peru. Această ceremonie a fost un eveniment pentru acea regiune, căci evoca amintirea unei fenaje a cărei viață e un adevărat roman. Furată, la vârsta de 5 ani, de la părinții ei din Wilkesbarre (Pensilvania), Frances fu dusă la apus, la Fort Wayne. Aceasta s-a petrecut în toamna anului 1777. Unul din șefii Miamikov a adoptat o și a dus-o la Osage, sat așezat la 6 mile de Peru. Ea a crescut la acel șef și a fost crescută cu o indiană; ajun­gând fată mare, s'a măritat cu unul din cei mai însemnați șefi ai tribului. Mai târziu, cei două frați și sora ei din Wilkesbarre au aliat printr’un negustor In­dian ce s'a făcut cu Frances și s’au dus la Osage s’o vadă. Ea i-a recunoscut și i-a primit cu bucurie, dar n’a voit să-i urmeze, hotărîtă să trăiască și să moară lângă bărbatul ei, șeful indian. Ea a murit în Martie 1847, în vîrstă de 75 ani, și a fost în­mormântată în locul unde se înalță azi monumentul ridicat în onoarea sa. Un oraș de hârtie.­­ La Netting, în împrejurimile Lon­drei, e un oraș făcut din hâr­tie presată, un adevărat oraș care numără 450 de locuitori. Acest orășel e o filială a spita­lului din Nellee, în care sunt duși răniții din războiul din A­­frica de sud. Gând ei sunt pe cale de vin­decare s­unt duși la Nelli­ng ca să petreacă acolo convalescența. Orașul acesta de hârtie e format din 45 de corturi conținând fie­care căte 10 persoane. Contradicție. — Ai primit scrisoarea mea ? — Aia în care ’mi vorbeai de o sută de lei? — Tocmai. — N’am primit’o. Universal in provincie (De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 29 Maiu — Craiova Crima din Tencănău.— O îngrozitoare crimă s’a săvîrșit în ziua de 27 Maiű în comuna Tencănău. Locuitorul Nică Stan Patru, împreună cu fiul și cumnatul seu Gheorghe Dumitru, plecaseră în ziua fatală cu plugul la câmp. Pe când arați, o ceartă s’a iscat între acei locuitori, din cauză că Gheorghe Dumitru, zicea că tre­buia­u să are în ziua aceea pe moșia lui. Din această ceartă ei au ajuns la bătaie. Gheorghe Du­mitru, care era singur, a fost atât de crunt bătut de către cum­natul și nepotul său, în­cât peste câte­va ore mai târziu a încetat din viață. Parchetul de Dolj a fost era în cercetare și a arestat pe cri­minali. Incendiul din piața n­ouă.­­Chiar în momentul când scriam această corespondență, a izbuc­­nit incendiu la cafeneaua d-lui Bernard Schechler din piața Nouă. Focul a luat naștere de la niște lăzi cu fin, cari se aflau în dosul acestei cafenele, și ame­nință întreaga clădire. Din feri­cire însă dezastrul a fost semna­lat la timp și ast­fel că focul a putut fi localizat înainte de a produce pagube mari. De alt­fel panica a fost de ne­­descris. D-na Schechter și mama sa, precum și cei doui copiii ai lor, au leșinat de spaimă. Atentat la viață.­Gheor­ghe Tărîță, din strada Domniei, era să cadă victima unui îngro­zitor atentat la viață. Dușmanul său înverșunat M­­ihai Ionescu pândind astă-noapte în colțul u­­nei strade întunecoase pe acest neștiutor de cele ce i se pregă­tea, i-a dat o lovitură mortală, cu un baston de fier. Gh. Târâță s’a ales numai cu o rană gravă, din cauza căreia a fost trimis în cura spitalului central. Timpul. — Seceta continuă, de­și timpul e noros. Scînteie. Câmpu­l Lung Conferință.— Vineri seara, 26 c., d. profesor dr. Tom­a Di­­cescu a ținut, la sediul societăței corpului didactic,o prea frumoasă și interesantă conferință «Despre precocitate». Cu multă metodă și foarte clar, d-sa a desvoltat acest subiect, arătând relele pre­cocității fizice, ale celei intelec­tuale și ale celei morale, ilustrând totul cu frumoase exemple. Au­ asistat profesorii și un foarte restrâns număr de învitați. _ Trăsnet.—Duminecă, 28 e., pe la orele 2 după amiază, o ploae torențială cu furtună s’a deslănțuit asupra orașului nostru, în timpul căreia a trăsnit în două locuri. Întâia oară, trăsnetul a căzut asupra locuinții d-lui Lache Chi­­rănescu, din str. Jiului, produ­­ducând câte­va găuri în ziduri și mici stricăciuni la niște vase cu flori. Asemenea a contusionat puțin la picior pe o femee din serviciul fierarului Domocoș. A doua oară trăsnetul a căzut în aceeași direcțiune, mai de­parte, omorând două vaci ce se găseau adăpostite sub strașina unei case din grădina d-lui I. Oncica. Diverse. — Anul acesta se prevede o mare afluență de vi­zitatori la noi. De pe acum s’au închiriat foarte multe case și doritorii a închiria sosesc zilnic. De alt­fel și clima se prezintă admirabil, date fiind ploile ce rad acum regulat și purifică aerul. Comieț. Ploește Amănunte asupra sinu­ciderei din curm.­l­roștenî. —In privința sinuciderei petre­cute în comuna Broștenî și de care am vorbit în corespondența precedentă, pot să­ mai daț ur­mătoarele amănunte : Sinucisul preot Nae Bătrânescu era creditorul mai multor inși din Ploeștî. Cu o zi înainte de sinucidere, el venise în localitate spre a încasa banii ce avea să ia. De­oare­ce însă datornicii nu -și putură achita angajamentele, unii ne mai dând semne de viață în localitate, preotul plecă acasă foarte supărat. A doua zi după ce scrise două scrisori, el se si­nucise. Rănire gravă.­Azi pe la orele 11 a. m., Nicolae Sahat și Ion­iță Dragomirescu îndârjiți de băutură se luară la ceartă în câr­ciuma lui I. Gostache, din str. Coloniei. Din ceartă ambii ajun­seră la bâtne și Nicolae Sahat trântește la pământ pe potrivni­cul său și începe a-i lovi în piept și pe față cu picioarele. Sărind în ajutor cârciumarul, fu și el lovit. Abia când interveniră mai mulți inși bătăușul putu fi pus la locul lui. De la Cricov­ a.-Măgurele Amănunte asupra asa­sinarea controlorului Ma­laxa.— Luni, pe la orele 7 și jumătate dimineața, înaintea ca­fenelei Florea D. Niculescu, pe când ședea la masă de contro­lor fiscal Alexandru Malaxa, un bulgar anume Nenu I­ane ovici, proprietar în acest oraș, având mai din nainte ură pe mort din mai multe dar averi, îl pândea din când în când, așa că azi a­­cel bulgar a­ tras din pragul ca­fenelei un foc drept în cap după urechea dreaptă și în urmă a trecut în fața lui și i-a mai tras încă cinci focuri în pept. In urmă el a fugit cu vr’o sută pași și a fost prins de un sergent de stradă. Bulgarul a întins și spre ser­gent revolverul ca să tragă, însă revolverul era deja gol și atunci s’a predat singur. El a fost luat și pus în trăsură și pe drum a încercat să se si­nucidă tăindu-șî gâtul cu cuțitul. Până acuma nu se știe dacă și bulgarul va scăpa cu viața. Vă voi trimite noi amănunte. Turneamil. T.­Severin Oaspe din America.—A sosit aici d. M. Anagnos, direc­torul unui mare și foarte impor­tant institut cultural pentru orbi. După cum v’a scris de curând d. Sardely, corespondentul d­v. din Atena, d. Anagnos a donat o însemnată sumă de bani pen­tru școala din Papingo, districtul Zagor, ținutul Epirului, locul său natal. D. Anagnos are o mulțime de rude, comercianți însemnați, aici în Severin. Prinși asupr­a faptului. —Astă-noapte, un servitor de la d. Metzger de aici, care dormea în curtea caselor d-lui D. G. Ti­­purescu, se deșteaptă și vede pe niște indivizi cari se ascundeau în privată. Servitorul se târăște afară, chiamă pe un gardist, se reîntorc și, după o mică luptă, prind pe cei 3 indivizi, îi leagă și-î conduc la poliție, unde se găsesc și acum arestați. Făcăn­­du-se cercetări s-a constatat că toți 3 indivizii sunt streini. Alegerile comunale.­­ Până acum se cunosc numai can­­didații liberali pentru colegiul I comunal. Aceștia sunt : Haim R. Isvoranu, Sterie Steriade, Ion Igiroșianu, C. G. Bălteanu, M. Vorvoreanu și G. Băicoianu. Vale. UN SFAT PE ZI Mazăre verde păstăi. — Se curăță mazărea, se spală bine și se prăjește în unt. Pe urmă se dă un praf de făină, se pune puțină zeamă de carne și se a­­daugă pătrunjel tocat, sare, piper și puțin zahăr. Se lasă săscată. Se servește la masă cu franzelă prăjită sau cu ochiuri. Situația în China — Prin poștă — Pagubele pricinuite căilor fe­rate de la Lu-Han și Peking la Tien-Tsin sunt evaluate la 87 mi­lioane de franci. «La Patrie» anunță că, după știrile venite din interiorul Chi­nei, numărul Boxerilor s’ar ri­dica la colosala cifră de 4.000.000. In toate punctele amenințate, trupele regulate chineze sunt in­suficiente spre a rezista cu succes. împărăteasa văduvă pare din ce în ce mai puțin dispusă să ia măsuri energice contra lor, căci consideră pe Boxeri ca cei mai credincioși sprijinitori ai tronului. * * 4 După informațiunile ziarului «Magdeburger Zeitung» pare si­­gilii o acțiune colectivă din par­tea Franței, a Rusiei și a Ger­maniei în China.* * 4 Știrile oficiale ce continuă să sosească din Peking la Bruxel­­es sunt din ce în ce tot mai grave. Numărul rebelilor în pro­vincia Pecih­ a fost socotit la 100.000 de oameni. Boxerii au pus mâna pe calea ferată Pe­­king-Tien­tsin și au distrus nouă gări. E temere ca boxerii să ocupe și drumul de la Tien­tsin la Taku. In acest mod el ar tăia ori­ce comunicație între trupele debarcate și năvile de război și ancorate în portul Taku. * ¥ 4 Ziarul «Times» are din Peking Știrea că trupele generalului Nich au fost instruite de­ ofițeri euro­peni, și deci inspiră încredere. Ei au­ tras focuri asupra boxeri­lor lângă Tien-Tsin. Știrea această a fost bine pri­mită în cercurile europene, ca semn sigur că guvernul are de gând să schimbe purtarea sa os­tilă europenilor. Mai târziu­ însă s-a aflat că trupele au fost retrimise în la­gărul lor și blestemate în mod sever de bandele de rebeli. Să fie toate astea o comedie a bătrânei Tsu-Hsi? * ¥ . Se are din izvor oficial chi­nez că 4000 de boxeri au îm­presurat pe generalul Nici cu cei 1600 oameni ai săi între Yang-Tsun și Lo-fu. Lupta foarte înverșunată, con­tinuă încă. 500 de boxeri ar fi fost uciși. «Fieramosca», nava amirală a diviziei oceanice a Italiei a plecat din Spezzia, având pe bord pe amiralul Gandiani, și mergând în China. S­a dat ordin telegrafic depar­tamentului maritim din Veneția de a grăbi pregătirea năvilor Colombo și Vesuvio, și aceste două năvi sunt destinate a pleca în China. * • * * A se citi ultime știri cu pi*ivi»*e Ia Situația’ in Chi­na, la Telegramele de pe pasin«! UI. *4 4 Curier Judiciar "(TIUBUNALELE ROMANE) Afacerea Teitler din Iași Se știe că d. Adolf Teitler fusese dat în judecată pentru incendiu la Curtea cu jurați din Iași. Jurații, într’o primă sesiune, deceseră un verdict afirmativ, dar Curtea, în baza unui articol din procedura criminală, a sus­pendat procesul, trimițându-l la o altă sesiune. La a 2-a sesiune, jurații dau iarăși un verdict afirmativ. De astă dată Curtea aplică pedeapsa și condamnă pe Teitler la 5 ani închisoare. In urma recursului ce a făcut Teitler, afacerea a venit­uri în­­naintea curței de casație. D. Al. Xenopol, rectorul uni­­versităței din Iași, a desvoltat un motiv de casare bazat pe lipsa de ceas a unui jurat. D. procuror general D. Alec­­sandrescu a cerut de­ asemenea casarea decisiunei Gurțea cu ju­rați din Iași. înalta Curte casează și trimite afacerea spre a se judeca din nou la Curtea cu jurați din Vasluiu. * ¥ ¥ Deraiarea de la Bârnova. Recursul Direcției drumului de fer in afacerea Iianei Ieri a venit înaintea Gurței de casație recursul Direcției dru­mului de fer în contra decisiu­nei Guriea de apel din Iași care a acordat 40.000 de lei daune bătrânilor Kanner, cari au per­­dut un fiu în accidentul de la Bârnova. Direcția era reprezentată prin d. avocat Brezeanu, iar bătrânii Kaner, ambii prezenți, erau a­­sistați prin d. avocat V. Missir. Motivul de recurs era că s’a violat art. 323 din procedură civilă, când Curtea de apel din Iași a respins recursul Direcției asupra chestiunii de necompe­­tența ca tardiv. Chestiunea aceasta e pur ju­ridică și nu atinge întru nimic dreptatea cauzei soților Kaner. Iată pe scurt chestiunea de drept ce se prezintă în această afacere ,­ înaintea tribunalului de co­­merciu din Iași, care a judecat in prima instanță această afacere. Direcția ridicase incidentul de necompetență, pretinzând că a­­facerea e civilă. Avocatul bă­trânilor Kanner a demonstrat că contractul de transport este un act comercial, și tribunalul a res­pins incidentul și a judecat afa­cerea în fond. Direcția a făcut în urmă apel atât asupra hotărîrea de fond a tribunalului cât și asupra jurna­lului de respingere a incidentului de necompetență. Curtea de apel din Iași a res­pins apelul asupra hotărîrei de fond ca nefundat, iar apelul a­­supra incidentului de necompe­­tință ca tardiv, adică peste o lună de la pronunțarea tribunalului a­­supra incidentului. Înaintea Curții de Casație, d. Brezeanu, zice, că Curtea­ de Ca­sație, în Secțiune­ Unite, a stabilit jurisprudenta că apelul în contra hotărîrilor preparatorii, fără de­osebire de cele zise interlocutorii, se face împreună cu fondul. Reprezentantul direcției e de părere că și hotărirea asupra chestiunei de necompetență in­tră în categoria hotărîrilor pre­paratorii, că prin urmare ter­menul de apel chiar asupra ches­­tiunii de necompetență trebuia calculat de la darea hotărîrii a­­supra fondului, că în consecință apelul asupra respingerii inci­dentului de necompetență nu era tardiv. D. Missir susține că o hotă­râre dată asupra unui incident de necompetență nu poate fi considerată nici ca o hotărîre preparatorie, nici ca o hotărîre interlocutorii, de­oare­ce tri­bunalul, fie că-șî declină com­petența, fie că nu și-o declină, el nu face prin aceasta nici un act preparatoriu. In caz când tribunalul î și declină competența și nu mai judecă fondul, e în­vederat că apelul curge de la pronunțarea asupra incidentului de necompetență. Cum se poate admite atunci, că punctul de plecare al terme­nului de apel ar fi altul, dacă tribunalul ar judeca fondul? A­­ceastă distincțiune nu e admisi­bilă, și prin urmare termenul de apel în contra hotărîrea de res­pingere a incidentului de ne­­competință curge de la pronun­țarea asupra incidentului, și în cazul, când tribunalul declarân­­du-se competent, judecă fondul. Înalta Curte a făcut diver­gență. Afacerea se va judeca din nou la 20 Iunie. Elian. De la Expoziția din Paris — Prin poștă — Vineri au intrat la Epoziție 177,172 persoane.* *­­ Sâmbătă după amiază s’a inau­gurat clasa 74, cuprinzând încăl­zitul, igiena, și ventilația. Secția e instalată în Palatul armatelor de uscat și de mare. 4 4 Vineri dimineața s’a deschis expoziția internațională de ani­male reproducătoare, în anexa de la Vincennes, pe marea pa­jiște de la St.-Mandé. Regele Suediei, Oscar II, a vi­zitat Sâmbăta dimineață Palatul cel mare și Palatul cel mic de la Expoziție , apoi pavilioanele Suediei și Norvegiei. La Î18­, regele a părăsit Ex­poziția și s-a întors la palatul Suveranilor din Bois-de-Bou­­logne, unde a primit în audiență pe d. Delcassé, ministru de ex­terne al Franței. Regele a dejunat la legați­unea Suediei, din str. Falsa­nd­erie, iar seara a fost la teatrul Sarah- Bernhardt, unde a asistat la piesa «Aiglon», de Rostand. * 4­4­a — S'a ordonat închiderea Globu­lui ceresc, din cauza unui vițiu de construcțiune și a insuficien­ței măsurilor contra incendiului. Globul ceresc va sta închis până ce se vor repara defectele constatate. * ¥ Știindu-se că un Bernadotte, aparținând familiei regelui Sue­diei, comandă regimentul 36 de infanterie cu garnizoana la Pa­ris, acest regiment a fost desti­nat ca delicateță să facă servi­ciul de onoare la palatul suve­ranilor pe timpul șederei regelui Suediei. * 4­4 Ieri am anunțat inaugurarea pavilionului presei. Iată amănuntele ce găsim în ziarele ce ne-au sosit ieri din Paris : La inaugurare au fost invitate toate biurourile de președinție ale asociațiunilor presei fran­ceze și străine, toți comisarii generali etc. Miezières a adresat, un discurs lui Millerand în care a spus că divergințele politice dispar și că toți sunt de acord, francezi și străini, în a colabora la o între­prindere așa de bine reușită. Ministrul Milierand a răspuns în același sens: «Ziarist ieri, ziarist mâine, ministru azi—a zis dînsul--sunt fericit de a da presei un palat prea mic fața de importanța sa». Ambele discursuri au fost a­­plaudate. Prin șampanie s’a pus capăt acestei simple ceremonii ce fusese precedată de un bogat prânz oferit de prințul Tennol­­cheff, comisarul secției rusești, ziariștilor francezi și ruși. S’a auzit apoi o bandă de ins­trumente antice rusești, de o execuție într’adevăr ideală. ¥ ¥ Șahul Persiei va sosi la Gon­ Irexeville Marțea viitoare. El va veni la Paris după o lună, adică după ce-și va termina cura sa la acea stațiune balneară. ÎNTÂMPLA Bl On­a €»n­UiUá Rănit cu califul Ioan Florescu, vînzător de ziare la chioșcul din str. Carol, se luă la ceartă cu Gheorghe Vilman din strada Teatrului No. 14. La un moment dat Florescu ne mai putendu-și stăpâni firea, scoase un cuțit de la brîu și în­junghia în picior pe Gheorghe, care începu să țipe. Alergând sergentul de stradă din apropiere, Florescu fu ares­tat și dus la secția 6. Florescu, în loc să vîndă acum ziare, mănâncă măsline și se gân­dește la meșterii săi. Accidentul din calea Victoriei Cea mai mare parte din bu­­cureșteni cunosc pe d. Costache Bălcescu, bătrânul octogenar, aproape singurul care a mai ră­mas printre noi din trecuta și viguroasa generație.­­ Dimineața și seara, d. Costache Bălcescu venea regulat la Capșa, interesându-se puțin despre po­litica de azi, dar povestind cu mult dar cum se puneau la cale în vechime, treburile statului, căci d. Bălcescu, viță veche de român, a fost multă vreme înalt demnitar. Timpul, care distruge toate, s’a lovit de bătrânul Bălcescu ca de o stâncă de granit, albindu-i numai părul, dar fără a-i putea slei puterile. Ceea­ ce n’a putut să facă însă timpul, a făcut ieri o birjă de stradă. D. Costache Bălcescu venea ieri pe calea Victoriei. Voind să traverseze strada între otel Splen­did și Episcopie, fu lovit de o birjă, care venea în goana mare și trântit la pământ pe spate. Birjarul opri la moment caii și o mulțime de persoane, între cari o mare parte de ofițeri, cari treceau alunei pe acolo, săriră în ajutor și ridicară pe d. Bălcescu, care era perdul cu totul, ne mai simțind nimic. Două d-ui, cari se aflau în acea birjă, se dădură numai de cât jos și urcară în locul lor pe d. Bălcescu, care fu dus acasă. Știrea despre acest regretabil accident s’a împrăștiat aseară prin toată Capitala și numeroșii amici și cunoscuți ai d-lui Costache Bălcescu s’au dus să-l vadă. Bălaia di­n str. Țărani Eri s’a prezentat la secția 20 un lăcătuș Anghel Mihăilescu, din str. Țărani No. 139, fără pă­lărie în cap și cu hainele pe el rupte în bucăți. Când a intrat în localul secției, lăcătușul abia putea să mai vor­bească și se tot uita înapoi, ce și când ar fi fost urmărit de cine­va. Ce i se întâmplase lăcătușului? Un cârciumar, Dumitru Dumi­­trache, îl prinsese în prăvălie și împreună cu nevasta și cu fiicele lui, îi trase o bâtne cum foarte rar se vede. Cauza? Cârciumarul răzbunase pe una din fiicele lui. Comisarul secției a deschis o anchetă. Vizita unui escroc In­ternațional De câte­va zile avem în Capi­tală vizita unui escroc interna­țional, venit probabil de prin părțile Turciei, căci vorbește bine limba greacă. Acesta se duce pe la diferiți comercianți și le fură banii cu o adresă în adevăr mi­raculoasă. Eri s-a prezentat la d. Alois Müller, din str. Păstori No. 5, unde a găsit pe coreptabilul Al­fred. Escrocul a cerut să-i schimbe niște piese de aur și în momen­­tul când făceau socoteala, i-a șters de pe masă 60 de lei, fără ca comp­­abil­ul să simtă sau să bănuească ceva. Lipsa de bani nu s'a dovedit de­cât târziu, când s'a înștințat și poliția. Mulți cred că acest escroc e un al douilea Boseo, ale cărui scamatorii sunt însă ruinătoare pentru acei pe cari îî vizitează­ Știri din străinătate — Prin poștă — Societatea grecească de arh­eo­­logie, după cum anunță o tele­gramă din Atena, se ocupă acum cu desgroparea mormintelor re­gelui Menelaos și a soției sale Elena, a cărei răpire a fost cauza războiului troian. Peste aceste morminte se află ruinele unui templu. «1 » * In curînd va pleca din Peters­burg o expediție rusească sub conducerea baronului Toll, care se va ocupa cu studiul măreî de Nord, sub toate punctele de vedere. Intre membrii acestei expedițiuni se află și mai mulți bărbați de știință. *­¹­¹ In privința manevrelor flotei franceze, despre care am mai vorbit, iată ce găsim în ziarele străine ce ne-au sosit ori : La 17 iulie st. n. se vor face lângă portul Brest mari manevre ale flotei franceze, la cari vor la parte 56 vapoare de războiu, sub comanda amiralului Gervais. Vor lua parte și corăbii germane, rusești și spaniole. Sosirea Ța­rului este sigură.* ¥ * Tablourile celebrei pictorese franceze Rosa Bonheur au fost vândute zilele trecute la licitație. Ele s’au vândut cu suma de 1,136,828 franci. O parte din ele le-a cumpărat Statul. * 4 4 Duminică dimineață a isbuc­­nit un incendiu în magaziile for­­tăreței austriace Königstein, ar­zând o mulțime de echipamente militare.* * * La serbările Gutenberg, ce se vor ține în cursul lunei Iunie, la Mainz, vor asista și două urmași ai marelui inventator. Ei sunt ba­ronii Adolf Moisberg și Henric Otto Molsberg, frați, din care în­tâiul locuește în castelul familiar de la Langenau, lângă Mainz, iar cel din urmă este general și șe­ful armatei regelui de Würtem­­berg. Amândouă sunt deja bă­trâni și, cum n’au copii, cu el se vor stinge cele din urmă vlăs­tare ale acestei nobile familii în­rudite cu Gutenberg. * ¥ ¥ Se vestește din Petersburg că Duminecă noaptea, a isbucnit un incendiu puternic în insula Noua- Olanda, la depozitul marinei. Din cauza vîntului, focul s’a în­tins repede și n’a putut fi stins de­cât dimineața. O parte a e­­dificiului a ars. Pagubele se urcă aproximativ la un milion de ru­ble. Cauzele incendiului nu se cunosc. Alaltă­ era s’a pus, la Viena, piatra fundamentală a bisericei care se ridică în amintirea jubi­leului de 50 ani a împăratului Francisc Iosif. Au asistat împă­ratul Frantz Iosif, arh­iducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austriac, membrii fami­liei imperiale, miniștrii, corpul diplomatic și un numeros pu­blic, împăratul a fost salutat de arh­iducesa Maria Teresia, pre­­zidenta comitetului pentru ridi­carea bisericei. După terminarea serviciului divin, oficiat de car­dinalul Gruselia, împăratul a dat cele trei lovituri tradiționale de ciocan, și ceremonia a luat sfîrșit «Daily Mail» are din Accra știrea că, după svon­urile ce cir­culă printre așanțî, guvernatorul din Kumasi ar fi făcut un atac, dar, fiind respins de insurgenți, ar fi capitulat. Ziarul adaugă că ministerul co­loniilor e foarte neliniștit, căci de două luni lipsesc cu totul știri sigure din Kumasi. * с­¹ Cu ocazia alegerei primarului din Botony Temișoara (în Unga­ria) a fost o luptă teribilă. Un anume Lenganov a fost ucis cu 14 lovituri de cuțit. 16 persoane au fost grav rănite. * ¥­¹ Emil Zola, intervievat de un corespondent al ziarului «Peters­­burskia Viedomost­», s-a expri­mat ast­fel : «Amicii mei și eu nu vom re­fuza de­sigur sprijinul nostru lui Dreyfus dacă Va voi să lucreze pentru reabilitarea lui, dar nu vedem urgenta necesitate pentru asta. El pentru noi și pentru o mare parte a Europei e inocent. Dacă va crede că asta să fie de­clarată în mod oficial, acesta e lucru care-l privește și ca un om inteligent ce e vă ști ce trebue să facă».* ¥ ¥ Luigi De Andreis, care a fost condamnat în ultimele tulburări din Milan, a fost ales deputat în două colegii, unul din Ra­venna și altul din Milan. El e unul din oratorii cei mai buni ai partidului republican. De Andreis ca copil a fost vînzător de ziare și prin munca ei a ajuns unul din cei mai va­loroși ingineri electriciani. * ¥ ¥ Regina Olga a Greciei și prin­țul Cristofor au sosit la Peters­burg fiind primiți la gară în mod solemn de membri familiei im­periale.* ¥ ¥ Știrea reprodusă de ziarele ungurești după «Zastava», din Neusatz, că la Kladovo a fost descoperit un complot în contra regelui Alexandru al Serbiei, a fost declarată ca nefundată din izvor oficial sârbesc. * ¥ ¥ Intr’o întrunită ținută deună­ zi noapte de birjarii companiei ge­nerale și a altor companii din Paris s’a decis greva. Cei adunați erau în număr de 4.000. Sâmbătă dimineață birjarii din Paris n’au circulat. Companiile au acordat îmbu­nătățirile cerute de birjari. Atunci greviștii s’au învoit a ’și relua locul d­e capră. * ¥ ¥ Vor pleca în Massanah, ingi­nerul Schleiber, reprezintând un grup de capitaliști din Lombar­dia, și inginerul Talanco, repre­zintând creditul italian. Ei se duc în Eritrea spre a face studii pregătitoare, în mi­nele de aur spre a obține apoi de la guvernul italian concesiu­nea pentru exploatarea acelor mine.* ¹ ¥ Marile Puteri au primit arbi­­tragiul cerut de Grecia în con­flictul născut din stipularea Con­venției consulare greco-turcă, și au invitat Poarta să-șî prezinte observațiile sale.* . 4 Se scrie din Parma (Italia) că o foarte gravă epidemie ar face ravagii acolo printre caii armatei. In 2 zile numai, au murit vre-o 30 de cai. S’au dat ordine serioase spre a se salva de epidemie ceî­ l’alțî cai ai garnizoanei. Buletin atmosferic Institutul Meteorologic București, 12 Iunie stil nou­. Marți 12 ore ziua înălțimea barom­etrică 0 °.757.1. Temperatura aerului 25 °.2. Vîntul­ calm. Starea cerului: noros. Temperatura max. de era 26 °. Temperatura min. de astă­zi 16 °. Temperatura la noi a variat între 27“ și 7“. Marți, 12 Iunie. Ploae parțială a continuat să cadă in unele localități din Oltenia și din partea de câmpie a Munteniei ; pe unele locuri ploaia a căzut in can­tități mari ajungând la 23 mm. la Căli­m­­an­ești și 22 la Baia de Aramă. La mare de asemenea a plouat însă puțin. Timpul s'a răcorit simțitor în toată țara; în Oltenia este mai căl­duros, temperatura în majoritatea localităților ajungând la 27 grade. Barometrul este aproape staționar. Asta­zi timp frumos și cald. INFORMAȚIONI MERCURI ♦ Atașatul militar german, baronul de Claer, a fost primit Luni în audiență de M. S. Re­gele care a conferit cu el de la 3—5 p. m. ♦ Mâine Joui, se fac la T. Severin alegerile comunale de colegiul I, iar Sâmbătă se vor face cele de colegiul II. ♦ Luni a plecat în Rusia co­­misiunea compusă din d. dr. An­­tipa și maior Popovăț, pentru a se întâlni cu comisiunea rusă și a stabili punctele principale ale convențiunei pescuitului în delta Dunărei și în Prut. ♦ De la 21 până la 28 Main au fost în Galați următoarele ca­zuri de boli infecțioase : Scarlatina : 2 bolnavi, 1 vin­decat. Tuse convulsivă: 29 bol­navi. Diflerie : 6 bolnavi, 3 vin­decați. ♦ In Craiova au fost de la 23 Main până la 27 Maiü, urmă­toarele cazuri de boli infecțioase: Pojar : 7 bolnavi; Scarlatină : 4 bolnavi, dintre cari 2 morți. ♦ Guvernămăntul Bucovinei a ridicat proibiția importului oilor și caprelor din județele Cons­tanța, Govurlui, Ialomița, Su­ceava, Tutova și Vaslui. ♦ Aseară au plecat la Cons­tanța, ca să viziteze herghelia din acel oraș, profesorii și ele­vii școalei de agricultură din Cernăuți. ♦ D. ministru de domenii a dat o circulară șefilor de regiuni viti­cole, învitându-i să suspecteze toate stabilimentele horticole din regiunile lor și să raporteze mi­nisterului despre starea lor. ♦ Dumineca viitoare, 4 Iunie, se va juca la Teatrul Național din Budapesta, «O lecție», drama d-lui Radu Roset­ti. Piesa e tra­dusă de d. Gheorghe Alexici, profesor de limba română la Universitatea din Budapesta. ♦ Alegerea unui episcop la bi­serica Iancului s’a amânat pen­tru 25 Iunie. ¥ D. N. Fleva, ministrul do­meniilor, s’a întors Luni seară în Capitală, din inspecția ce a fă­cut la Istrița. ♦ D. G. Gr. Cantacuzino, prim­­ministru, a plecat ieri dimineață la Florești. ♦ La 25 Iunie, se va face la Constanța alegerea unui membru la Camera de comerț din acel oraș, în locul d-lui Șeitan, dimi­­sionar. ♦ M. S. Regele a lucrat ieri dimineață cu d-nii miniștri Take Ionescu și Jean Lahovary. ♦ «Ziarul Călătoriilor» care a apărut eri. Marți 30 Maiți, cu­prinde o materie foarte aleasă și adică : Vânătorii de oameni (ro­man). — Spre Constantinopol.— Catacombele.— Insula văduvelor. —Roabă la sălbateci (roman).— Diverse. «Ziarul Călătoriilor» se vinde cu 10 bani în toată țara. ♦ Cu ocazia serbărilor de la 3 și 4 iunie, din Cișmigiu, orga­nisa­­te de «Sindicatul ziariștilor români» din București va apa­re un număr festiv, în care toți membrii sindicatului WPF publica articole. Suma ce se va im­pășa se va vărsa în fondul acestei socie­tăți. ♦ Intre 30 Septembrie și 5 Oc­tombrie st. n., se va ține la Pa­ris un congres universal al Păcei. ♦ D-nii Hazu și Theodoru au fost însărcinați de a. Fleva ca să studieze chestia meseriașilor. ♦ Grupul de 100 evrei — cu­noscut sub numele de «Viitorii Agricultori» vor emigra din Ca­pitală spre Argentinia în ziua de 11 Iunie. ♦ La Sulina se află în radă 2 vapoare, venite din Smirna să încarce cherestea din țară, și cari fac carantina obligatorie. ♦ M. Lupesoui, care agita în Capitală pentru emigrarea în A­­natolia, a fost arestat și va fi expulzat. ♦ Biblioteca centrală din Iași, a cerut ministerului cultelor să i se dea volumele mai de valoare ale monastirei T.­Neamțu, a cărei bibliotecă va fi desființată.­­ Societatea geografică va ține Joul, 15 iunie, la orele 10 jum. dimineața, o ședință extraordi­nară în sala Senatului, pentru serbarea jubileului de 25 ani a existenței sa­le. Ședința va fi prezidată de M. S. Regele și de A. S. R. Prin­țul Ferdinand. D. general Brătianu își va ține conferința sa: Harta țârei după 25 ani, iar d. Emil­­ G. Raco­­viță, conferința sa cu proecțiuni electrice . Asupra expediției bel­giane la Polul Sud. ♦ Azi se va ține un consiliu de miniștri, sub preșidenția d-lui G. Gr. Cantacuzino. ♦ D. I. Bălăceanu, ministru plenipotențiar la Londra, a ob­ținut un concediu de 2 luni spre a-și căuta sănătatea. ♦ Cu începere de la 1 iunie a. c., orele de serviciu la oficiul stărei civile, vor fi de la 7—12 jum. dim., exceptându-se biroul pentru înscrierea deceselor care va fi deschis de la orele 11 a. m. până la orele 5 p. m. ♦ Ieri s’a întors în Capitală, venind de la Iași, d. G. Bogdan, secretarul general al ministeru­lui de interne. ♦ D. G. Olănescu, președinte al Camerei deputaților, a sosit ori în Capitală venind de la moșia d-sale Gâești. ♦ D. comandor de Castelbo­­lognesi, directorul băncei Manzi et.­­ din Roma, a fost numit consul general onorific al Ro­mâniei în capitala Italiei. ♦ D. Ioan Boambă, avocat al Statului, a fost numit comandor al «Coroanei României». ♦ D-nii Paul Greceanu, sub­director la ministerul de finanțe și Grigore­ Grecescu și Mihail Protopopescu, proprietari în Ca­pitală, au fost numiți cavaleri ai «Coroanei României». ♦ D. Delavrancea, primar al Capitalei, proectează să constru­iască la anul în Cișmigiu un mare pavilion pentru restaurant, casino, etc. E vorba de o instalație, care va costa vre o 200.000 lei. ♦ Comitetul asociației farma­ciștilor din România a hotărît să tihneasă un delegat la al 9-lea congres internațional de farmacie, ce se va ține anul acesta la Paris. ♦ Cu prilejul plimbărei făcute în tîrgul Moșilor de către micul principe Carol cu M. S. Regele, Prințul simți multă bucurie la vederea unui mic tablou compus din învelitorile hârtiilor de ți­gări lipite unele de altele și ale căror gravuri înfățișau­ doro­banți, roșiori, tunari și vînători. Autorul acestei smerite lucrări de artă e un bărbier anume Georgescu. El a dăruit tabloul prințului regal, cu următoarea dedicație : Aceluia care va domni cu înțe­lepciune și va comanda cu vite­jie, A. S. R. Prințul Carol. ♦ In vederea serbărilor popu­lare cari se dau Sâmbătă și Du­minecă în grădina Cișmegiu, toți membrii «Sindicatului ziariști­lor» sunt convocați pentru mâi­ne, toții, la orele 7 seara, în lo­calul Ligei Culturale. ȘTIM ȘCOLAREI ♦ Ieri la orele 10 dimineața au fost convocați la ministerul instrucțiunei publice toți preșe­dinți comisiunilor pentru exami­narea elevilor pregătiți în par­ticular, spre a lua ultimele dis­pozițiuni în privința acestor exa­mene. Ședința a fost prezidată de d. C. Istrati, ministrul cultelor și instrucțiunei publice. ♦ Era, la orele 5 p. m., a avut loc la liceul Lazăr o audițiune muzicală dată de toți profesorii de canto din Capitală, dimpreună cu elevii lor. La această audițiune a asistat și d. C. Istrati, ministrul culte­lor și instrucțiunei publice, pre­cum și d. dr. Pușcariu, secreta­rul general al ministerului. ♦ Ele s’au afișat, la ministerul cultelor, listele cu repartizarea e­­levilor pregătiți în particular pe la diferite licee din Capitală pen­tru examinare. ♦ In comuna Padești, plaiul Cloșani, județul Mehedinți, s’a pus erî piatra fundamentală a unei școli care va purta numele eroului național Tudor Vladimi­rescu. Se știe că din această comună a plecat Tudor cu pandurii săi la 1821. ♦ In zilele de 1—3 Iulie se va ține întesul congres al instituto­rilor și învățătorilor din țară, convocat de Societatea instituto­rilor și institutoarelor din Capi­tală, recunoscută ca persoană morală. ♦ Consiliul permanent al in­strucțiunei și-a dat avizul ca cei 24 candidați reușiți la examenul de capacitate pentru geografie, să fie trecuți pe tablou, conform legei. ♦ La 1 Iunie încep la Univer­sitatea din București, examenele de licență pentru filosofie și li­tere. ♦ Ele au început la Atheneu examenele conservatorului de musica. ♦ Astă-seară, Miercuri 31 Maiü, se va întruni senatul universitar și colegial profesoral pentru a re­comanda un titular la catedra de botanică de la facultatea de științe din Iași. ♦ Catedrele vacante de la școa­la superioară de științe de Stat s’au complectat prin numirea ca profesori a d-lor Paul Negules­­cu, Virgil Arion, Th. Popescu Cudalbu, Dim. Comșa și N. A. Mitescu. ^Știri anexim­istre ♦ M S. Regele a inspectat era școala de artilerie și geniu din calea Gri­viței. ♦ D. general Tell, comandan­tul brigăzei a 8-a de artilerie, a făcut o inspecțiune reg. 6 de ar­tilerie, care se află acum în gar­­nizona Pitești. ♦ Pentru căpătarea gradului de fruntaș la școala de bacalau­reați a reg. 4 Ilfov No. 21 se va ține la 5 Iunie un al douilea examen , iar examenul de capo­ral se va dă la 20 Iunie. ♦ La 1 Iunie M. S. Regele va inspecta regimentul 10 d­e artilerie din Capitală, iar între 5—7 Iunie va inspecta regimen­­tele 8 și 31 in­fantorțe.

Next