Universul, august 1900 (Anul 18, nr. 209-239)

1900-08-01 / nr. 209

Probabil însă că va pleca Mer­cur­, săptâmâna viitoare. După cum­­ se știe interimatul ministerului de interne va fi ți­nut de d. general Lahovary mi­nistrul de războiu­. ♦ Ministerul școalelor a însăr­cinat pe cunoscutul pictor d. G. Pascalii de a picta portretul A. S. R. Principesei Maria. Acel portret va fi dăruit ex­ternatului secundar «Principesa Maria». ♦ D. procuror Raicoviceanu va pleca mâine 1 August în con­cediu de o lună. D. procuror Mironescu îi va ține locul. ♦ Lucrările pentru noua ali­mentare a orașului București cu apă potabilă continuă cu multă activitate. Se speră că cel mai târziu până în Septembrie lucrările să fie terminate. D. Paul Arion, prim-ajutor de primar și actualmente locțiitor de primar va inspecta aceste lucrări săptămâna viitoare. ♦ Ministerul finanțelor a ter­minat de topit la monetăria Sta­tului monetele divizionare de argint de 2 lei, 1 leu și 50 de bani. Moneta topită reprezintă suma de 236.008 lei. D-niî Keller, directorul m­one­­tăriei din Hamburg și­­ R. Si­mon, reprezentantul casei Base und Seife, au luat în primire moneta topită și au expediat-o la Hamburg. Ministerul de finanțe a remis acestor reprezentanți ștampilele pentru fabricare, cari au servit și la 1885, schim­bându-se nu­mai data.­­ Monetele se vor rebate în scurt timp și vor fi puse în circulație ♦ D. Nicu Manu, prefectul județului Ilfov, a obținut un con­cediu de 30 zile. In lipsa d-sale, afacerile pre­fecturei vor fi girate de d. A. Filipescu, director. ♦ La 1 August viitor se va efectua la primăria Iași tragerea la sorți a 224 obligațiuni comu­nale ale pavajului. ♦ D-na d-r Guțarida-Grătune­­scu s-a reîntors de la Paris, unde a luat parte,­ fără nici o misiune oficială, la două congre­se, și anume : la congresul pen­tru asistență publică și bine­fa­ceri private al cărui președinte a fost Casimir Perier, fostul președinte al Republicei franceze. ♦ Ministerul de interne a dat o circulară d-lor perfecți de ju­dețe, prin care le reamintește că locuitorii de prin comunele rurale nu vor putea fi întrebu­ințați la facerea șoselelor jude­țene înainte de 15 August, zi în care lucrarea pămîntului se ter­mină aproape. ♦ Mai mulți cetățeni din A­­lexandria au luat inițiativa ri­­dicărei unui bust în bronz, fostului Domn al [erei Al. Ghica, întemeietorul acestui oraș. Bustul va fi așezat în grădina publică. ♦ Mâine, Marți 1 (14) August a. c., se va face la ministerul de finanțe a 39-a tragere a rentei ■Bfcortisabile 6 la sută din anii PPLI--1888, când vor ajunge la­­ cimortizar­e 1.814 titluri de câte 500 lei, 313 titluri de câte 5.000 lei și 6 titluri de 20.000 lei, în total 2.133 titluri în valoare nominală de 2.592.000 lei. ♦ Nouăle vapoare ale Regiei Monopolului Statului «Vasile Lu­­pu» și «Domnul Tudor» cons­truite în șantierul de la Turnu- Severin vor fi lansate zilele aces­tea în Dunăre. ♦ Astă­zi toți nouii ofițeri pro­movați anul acesta se vor pre­zintă fie­care la corpul din care face parte. O­13. Mateiu Petrescu, care ține loc de secretar­ general la ministerul de interne, a plecat ieri la Sinaia. ♦ D. Dr. Stancev, agent diplo­matic al Bulgariei la St. Peters­burg, și fost secretar particular al A. S. R. Principele Ferdinand a trecut ieri prin București, ve­nind din Sofia, ducându-se la Viena pentru a întâlni pe prin­cipele Ferdinand: musculos, nici prea gras dar nici slab, oacheș la piele și cu barbă și per castaniu­ foarte bogat, de loc sur. Intr’o seară se întorcea de la câmp a­casă; măgarul mergea înainte, ducând în spate pe băia­tul de 8 ani al țăranului. La un loc s’a poticnit vita; co­pilul căzu și măgarul îl calcă de câte­va ori. Din fericire copilul se alese cu neînsemnate julituri, dar țăra­nului ’a căzu tot părul și barba până în 24 de ceasuri și cel care -i crescu la loc era alb cu de­săvârșire. ---------------------------------------------------------------------------­­ ■imp—rar» Revolta în Albania O telegramă particulară, sosită ieri la Ploești, anunță că în Ipek, capitala Albaniei, a izbucnit re­voluția. In fruntea albanezilor re­voltați, cari cer indep­e­idența, e Mula Zeka, care trece drept șef al albanezilor. Știrea aceasta n’am putut-o controla încă și de acea o dăm sub toată rezerva. Rep. - --------- --------------.. Lucruri din toate lumea Cel mai uriaș animal de mare e până acuma un fel de șopârlă de mare dintre mo­sosairi, aflată în America și că­reia geologii i-au zis Tylosaurm dispelor. Trăia în perioada cre­­tacee, adecă multe milioane de ani înainte de arătarea celor mai vechi oameni pe pământ. Se­măna­u șearpe, măcar că are pa­ru labe ca ori­ce șopârlă și încă labe pentru înnotat, dar pe ti­parul celor cu cinci degete. Capul față cu trupul nu e des­tul de mare, deși luat a parte e monstruos. Gâtul are ș­apte vertebre, a­­poi sunt 10 vertebre cu coaste adevărate cari se articulează cu sternul (osul pieptului), vin apoi 12 vertebre cu coaste false, o vertebră sacrală și 72 de verte­bre codale, dar dintre acestea lipsesc­­. Lungimea totală a animalului era de 300 de picioare engleze, adecă de 100 de metri. Se poate vedea în muzeul de științe naturale din Washington. Pleșuvi« urmare a emo­­țiiunllor. — «Progres medical» povestește următoarea întâmpla­re : Un țăran în virață de 38 ani,­­puternic, sănătos și fără moște­niri de nervozitate, atâta că se cara ațîța prea ușor, ducea viață foarte liniștită, modestă, dar a­­sigurată prin lucrarea pământului seu. Afară de obicinuitele boale ale copilăriei, a fost necontenit să­nătos. Era mijlociu ca înălțime. Ultime în fom­ațiuni LUNI . Din cauza prea marei agl­­merări de lucrări la secretaru­­l general de la ministerul ins­trucțiunei publice, e vorba să­­ creeze un nou post de șef - cabinet pe lângă d. Dir­. Auf. Laurian, secretarul general al a­celui minister. ♦ Dintr’o statistică comunicat ministerului agriculturei de cî­tre consulul nostru general di Anvers, rezultă că cantitatea , valoarea cerealelor importate î anul 1899 din porturile român în marele port belgian a fost d 255.877.600 kilograme, reprezin­tând o valoare de 37.123.000 lei . Ex. Sa d. Kinderlen Wech­terle, ministru plenipotențiar­­ al Germaniei la București, a ple­cat ora dimineață la Sinaia, und își are reședința de vară. D-sa venise în Capitală pentru a asista la «cequiemul» celebra cu ocazia înmormântare! regelu Umberto al Italiei. ♦ In urma reorganizărei pi­lare d. C. C. Arion, ministeru mitelor și instrucțiunea publici­i va întroduce în școalele din Macedonia, postul d-lui Aposto Mărgărit, inspector general a școalelor de acolo va fi suprimat ♦ D. M. Porter, delegatul gu­vernului Statelor­ Unite pentru a face o anchetă economică în Eu­ropa, va fi primit Vineri în au­diență de M. S. Regele la Cas­telul Peleș. ♦ D. G. Olănescu, min­im­ de interne, se va întoarce ai dimineață în Capitală, venind de la moșia sa Găești. ♦ Jouî, 3 Iulie a. c., consi­liul permanent de pe lângă mi­­nisterul instrucțiunei publice șe va întruni ia ședință extra­ordi­nară la ministerul cultelor, pen­tru a rezolva afacerile curente ♦ Mâine, Marți, d. P. P. Carp președintele consiliului și mi­nistru de finanțe va sosi în Ca­pitală, venind de la Sinaia. ♦ La 30 August se va ține la ministerul de domenii licitație pentru darea în exploatare a 90 poduri ale Statului. ♦ D. Borhi­d, consulul Austro- Ungariei la Galați, obținând un concediu, va fi înlocuit de d. cavaler Francisc de Gaolik, vice­consul la Sulina. ♦ Starea sănătăței I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei și Su­cevei Iosif Naniescu inspiră se­rioase îngrijiri. ♦ Mâine, Marți, d. C. C. A­­rion, ministrul instrucțiunei pu­blice și al cultelor, va sosi în Ca­pitală și va primi audiențe la ministerul seu. ♦ D. P. P. Carp, va pleca Lunea viitoare la Abhazia unde va sta vre-o 20 de zile. ♦ Aflăm că zilele acestea d. Olănescu se va retrage de la mi­nisterul de interne și că în locul d-sale va veni d. Take Ionescu. Lucrul acesta se confirmă deja prin unele cercuri oficioase. ♦ Mâine, la orele 3 după a­­miază, se va ține un consiliu de liniștri, în care se va discuta dipstia cu Bulgaria. ♦ Aseară, la orele 9 și luni., cunoscutul ciclist român Al. Pu­­cher a sosit în Capitală, venind de la Predeal. Se știe că d. Al. Pucher a în­treprins o călătorie cu bicicleta de 2.700 k­ilometri, de la Bu­curești până la Paris, de unde s’a întors cu trenul până la Pre­deal. Ieri dimineață, la orele 9 și jum., pe o ploaie torențială, d. Pucher a plecat din Sinaia și a ajuns la Ploești la orele 12 și 45, unde a fost primit cu muzi­că de un numeros grup de ci­cliști și cicliste, între cari au fost d-nii Ghimpășanu, Schille, Stă­ri, Dusenek, C. Wendel, Can­­tili, Fritz Heinrich, Ionescu, Fer­dinand, etc. etc., precum și toți membrii societăței «Vorwärts». Aci s’a dat un banchet, iar la orele 4 au plecat în corpore spre București, fiind apucați de o ploae puternică pe drum, unde au ajuns, după cum am spus, la orele 9 și jumătate. BOODB! Ce bem ? In aceste timpuri de călduri tropicale, corpul omului cere mereu înlocuirea lichidului care se evaporează prin transpirare. De aceea o sete continuă. Pentru a nu fi espuși la boale, ca fri­guri tifoide, turburări de sto­mac și altele, trebue să facem ji de cele mai pure băuturi. Recomandăm deci apele mi­­nerale artificiale preparate cu apă destilată. Costul lor e foarte mic în com­­­­a­rație cu ale apelor naturale, și pe lângă aceasta ele sunt de un gust agreabil și răcoritor. Apele au fost supuse exami­­nărei Institutului chimic al Mi­­nisterului și găsite identice cu cele naturale. Publicul le poate comanda di­ect la babricele­­ iomăne-Unite, alea 13 Septembrie, București. • " —..­. ".inin­j­i-m ........... ■ [UNK] I IEC-A-SS Un fec­ior naiv e întrebat dacă­tăpânul se fi­e acasă. — Nu e, d-le. — Și când vine ? — i*ai știu eu, dacă d-nu mi-a pus că nu e acasă pentru ni­­meni ? Galați, 30 iulie. Gtălățean ucis in China.— Emigranți evrei.—Dezer­tor prins O scrisoare venită aci anunță că printre europenii uciși în China se află și italianul Maxi­milian, fost amplaiat la casa Matioli. Maximilian a plecat de aci f­­iul trecut. — 70 de emigranți evrei re­­patriați și care au sosit aici au fost expediați pe la locurile lor. — Astă-noapte a fost prins rezertorul din flotilă, Potopol. Rasta. Iași, 30 iulie. Sosirea Kedivu­lui.—A­ eno­­rocire.­Străpuns de bou.­­Emigrand­ Aseară a sosit aci Kedivul. El a fost întâmpinat de pre­fectul Greceanu și de directorul poliției Zdrobiri. Kedivul a descins la oțel Binder. Azi de dimineață el s'a preum­blat prin oraș în trăsură închisă. La ora 12 jun. el a plecat în Rusia, înainte de plecare am rugat pe Kediv să'mi spuc impresiile pe care i le-a lăsat trecerea prin țară. Medivul însă a refuzat în mod afabil spunând că dorește a păs­tra incognitul. — Gheorghe Hartman, lucră­tor la moșia Rauseni, din Boto­șani, a căzut între roțile mașinei de treerat și ’i s’a strivit pi­cioarele. Adus la Iași el a încetat din viață în gara Cuculeui. — Vasile Hierea voind a tăia un bou la Abator, a fost stră­puns cu coarnele. In stare gravă el a fost dus la spital. — Convoiul de emigranți din Iași s’a reîntors din Bacau cu trenul de aseară. Grupul de emigranți Lew­ E­­diad renunțând de a mai emigra s’a împărțit capitalul comun de 1500 lei. Miereanu. Din România (Telegramele noastre particulare) Brăila, 30 Iulie Bursa cerealelor.—Călcat de tren.—Moarte subită.— Hoți arestați. — Copil că­zut in apă.—Emigranți. Străinătatea a adus astă­zi co­­tațiuni foarte defavorabile ce­realelor, provocând o reacțiune foarte simțitoare. — Sosește chiar acum o tele­gramă care­ anunță că în apro­piere de stația Ianca, trenul a călcat, pe un frutnar. — In comuna Colcea a murit, era subit Tănase Ion, pe când muncea la câmp. S’a deschis o anchetă. — Poliția noastră de siguranță a mai arestat azi doui indivizi turci, bănuiți a fi luat parte și dînșiî la jefuirea preotului Ioan Radu, din comuna Făcăeni, ju­dețul Ialomița.­­ Copilul Anton Costache, de 4 ani, jucându-se cu alți copii lângă malul Dunărei, a căzut în apă. I-au­ sărit în ajutor câțî­va muncitori, cari l’au scos din apă, dar nu se crede că va scă­pa cu viață. — Aseară a sosit aci un va­por cu vre-o 100 de emigranți repatriați. Parte dintr’înșiî au debarcat la Brăila, iar restul se vor opri la Galați. Dtm­on, blocată și că mai are încă ceva previziuni. Guvernul chinez persistă în propunerea sa ca miniștrii stre­ini să părăsească Pekingul sub escortă. După gazeta oficială, Țarul a permis d­ouă de Giers și perso­nalului legațiunea rusești să ple­ce la Tian­tsin sub paza unei escorte, dacă guvernul chinezesc și împăratul Chinei dau garanții serioase că se va îndeplini călă­toria fără primejdie. D. de Giers a primit ordin să atragă atenția guvernului chinez asupra marei răspunderi a împăratului Chinei în caz când s’ar atenta la invio­labilitatea ministrului Rusiei și a persoanelor cari vor merge îm­preună cu dânsul la Tien-Tsin. Washington, 29 iulie. Consulul american din Canton a primit de la d. Conger o de­peșă, cu data de 28 iulie, în care se spune că legațiunea en­gleză este încă blocată și că si­­tuațiunea este desperată. Woo-ling­ Fang prim-secretar al legațiunea Chinei, a adus mi­nistrului afacerilor străine o scri­soare a vice­regilor, dintre care și Li-hung-Ciang, cerând ca Statele­ Unite, să intervie pe lângă puteri pentru a împedica debar­carea trupelor străine la Shangai, căci s-ar provoca tulburări. Vice­regii zic că vasele de resbel care sunt la Shanghai, sunt în stare să protejeze pe străini și să m­enție ordinea. Berlin, 29 iulie. Anglia, Statele­ Unite și Japo­nul au declarat că consimt la numirea mareșalului de Wal­­dersee ca comandant superior al trupelor internaționale din China. Paris, 29 iulie. Dr. Loubet, Waldeck Rus­­seau, generalul André și. La­­nessan au plecat astă seară la Marsilia, unde vor trece în re­vistă corpul expediționar care pleacă în China. Colonia, 29 iulie. «Koelnische Zeitung» află din Berlin că guvernul englez ar fi declarat oficial că este gata a pune trupele sale sub comanda mareșalului de Waldersee dacă toate cele­l­ alte Puteri dau ase­menea consimțimîntul lor. Roma, 29 iulie. «Agenția Stefani» spune că ministrul afacerilor străine a primit de la d. Salvego Raggi, ministrul Italiei la Peking, o de­peșă identică cu acelea pe care d-nii Pichon, Mac­Donald și Conger au trimis guvernelor lor. Aceiași agenție află din Taku, din 8 August, st. n., că detașamentul italian, debarcat după vasul de rezbel «Calabria», a luat parte la lupta de la Peitsang și la luarea acestei pozițiuni și că n’a suferit nici o perdere. Vice-amiralul rus anunță că tru­pele internaționale au ocupat­­ ung-tinDg la 8 August. Paris, 29 Iulie. Amiralul Courrefolies telegra­­fiază că generalul Frey cu 800 de oameni și trei baterii fac parte din coloana de expediție în contra Pekingului. (­Agenția­ Română) Regele a răspins mulțu­mind și spunând: «la imensa durere, care m’a lovit, am găsit mângâere în marile manifestații de sim­patie pe care le-am primit de la parlament și popor». Apoi regele s’a coborît de pe tron și a strîns în mod călduros mâna tuturor. Regele a declarat cu această ocazie că prinții și misiunile străine ’I spuseseră că rămă­seseră mișcați de marile de­monstrații din ultimele zile. Rebele a mai spus că nu­mai din străinătate a primit 26000 telegrame de condo­leanțe. SVesti. Din Străinătate — 29 iulie 1900 — Paris.­Congresul studenților Asociațiunea internațională a procedat la alegerea președin­telui pentru un termen de două ani. D. Ludwig, președintele de­­legațiunei ungare, a fost ales. Congresul a hotărât să se în­trunească în 1902 la Budapesta , în caz când guvernul ungar ar in­terzice acest congres el ar avea loc la Liege în 1903. Roma.­Procesul lui Bresc. Se asigură că decanul ordinu­lui avocaților va fi însărcinat de autoritatea judiciară să numească pe apărătorul lui Breșei, deși dreptul de numire al apărătoru­lui îl are președintele Curței cu jurați. Se zvonește că Breșei și-a a­­les ca apărător pe avocatul Flo­rentin Rosadi. «Il Tempo» din Milan, află că judecătorul de instrucțiune a luat ero­un interogatorul depu­tatului socialist Rondani, care a stat cât­va timp la Patterson. (Agenția Română) EVENIMENTELE din GHIDA New-York, 29 iunie. «Advertiser» află din Hong­ Kong, cu data de 28 iulie, că dezordinele și prădăciunUe con­tinuă împrejurul lui Swantan. Misiunile di­n Yung-su au fost distruse și convertiții uciși cu pietre. Colonia, 29 iulie. Se vestește din Berlin lui (Koelnische Zeitung» că miniș­­rii streini din Peking au între­­bat pe guvernele lor ce atitudine tebue să ia față de propunerea guvernului chinez de a părăsi Pekingul sub o escortă chine­­­ească. Miniștrii ar fi adăugat­ă n'au încredere în escortă și a făgăduelile chineze. Petersburg, 29 iulie. Ministrul afacerilor străine a rimit la 28 iulie o depeșă de i­d. de Giers, ministrul Rusiei­­ Peking, în care i se anunță că îgațiunea engleză urmează u 0 REZIOIUL ANGLO-BOER Mareșalul Roberts telegrafiază din Pretoria la 28 iulie că generalul Builer înaintează spre Emele. Generalul Rundle a pus să se aresteze la Harrismith pe comandantul Marais și 133 de boeri înarmați. Generalul Hunter telegrafiază din Bethleem că 130 de boeri s’au predat la 26 iulie având cu ei ei un milion de car­tușe. Comandantul Kitchener a început lupta cu arier­garda tru­pelor generalului Dewer, lângă Lindequeschuft. [Agenția Română) Londra, 29 iulie. Ultimii ori» (Telegramele noastre particulare) Roma, 30 iulie. Regina Margareta la Papa Produce o oare­care im­­presiune svonită publicată de ziarele din b­ilan că regina Maria Pia, sora regelui Umberto, și re­gina Margareta, s’a’f­ dus în Vatican în cel mai strict incognito și au­ fost primite de Papa, căruia î-au­ mulțumit pentru par­tea luată de cler la do­liul Casei de Savoia. Mulți însă nu cred a­­ceastă știre. Nesti, Roma, 30 Iulie. Atitudinea îus Breșei Atitudinea asasinului, Breșei în închisoare e din cele mai stranii. El stă ore întregi foarte li­niștit și tăcut iar de­odată pe neașteptate cade în prada celei mai violente furii. IVesti. Roma, 30 Iulie Adresa Parlamentul­ui către regele Italiei Azi de dimineață președin­ții­le Senatului și Camerei, împreună cu 180 de senatori și 340 de deputați s-au dus la Quirinal să prezinte adrese de devotament către Su­verani. Regele era îmbrăcat cu uni­forma de general și regina în doliu și cu diademă nea­gră pe cap. Suveranii erau împresurați de Curte, înalții demnitari și miniștrii. Viena, 30 iulie. Condițiunile Angliei Anglia a pus ca condițiuni ca feld­mareșalul Waldersee, să fie comandant al trupelor aliate numai în provincia Petschill, rezervându-și în altă parte libertatea de acți­une. Ambasadorul chinez din Berlin a telegrafiat împăratu­lui și împărătesei sfătuindu-i să nu fugă ci să aștepte la Pe­king sosirea trupelor străine. Rei­thold Viena, 30 iulie. Țarul și Serbia Țarul a cerut ca Serbia să trimeată din nou ca am­basa­dor la Petersburg pe genera­lul Grulcî. Regele Serbiei a trimis la Petersburg pe generalul Misch­­itovici spre a aduce omagiu și a mulțumi Țarului. Berthold Viena, 30 iulie. Arestarea fostului secre­tar al prințului Bulgariei A fost arestat la Expo­ziția din Paris Pismnen­­tiel, fostul secretar al prințului Bulgariei, ce era căutat de mult pentru mai multe escrocherii. Berthold. Paris, 30 iulie. Atentatul contra legațiunei chineze Rusoai­ca Czerwinska, despre care v’mi telegra­fiat aseară, că a fost a­­restată pentru că a tri­mes într’o scrisoare niște flori uscate otrăvite la le­­gațiunea chineză de aci, e în vârstă de 49 ani și e pe jumătate nebună. in scrisoare ea cerea să i se dea o slujbă. Fostul căpitan italian Armani, secretarul lega­țiunei chineze de aci mi­rosind florile, a adormit. Czerwinska neagă cond­că ea ar fi pus florile in plic. Se crede că le-a pus o inamică a ei ce poseda otrăvuri. G. Landi, Paris, 30 iulie. Legațiu­nile europene în situație desperată în urma telegramelor americane prin care se anunță că legațiunile eu­ropene din Peking s’ar afla în situație disperată, Delcassé, ministrul de ex­terne francez, a remis ministrului chinez din Paris Yu-fu, o notă foarte energică ca să o telegra­fieze guvernului său. G. Randi. Roma, 30 iulie. Darul regelui Coreei Ministerul de externe de aici a primit o telegramă cu data de la August din Pe­king, de la Salvag’O­ Raggi, ministrul italian în China. In această telegramă Sal­­vago Raggin spune că Tsung­­li-Yamenui i - a comunicat moartea regelui Umberto. Ministrul italian înștiințează că telegramele ar putea să-i fie transmise prin ministrul Chinei ce se află la Londra. Luptele între europeni și chinezi continuă. Salvago Raggi speră în îna­intarea trupelor internațio­nale la Peking. ,Feld­mareșalul Waldersee înainte de a se imbarca la Genova pentru China va veni la Roma să confere ca mi­nistrul de externe Visconti­ Venosta cu privire la opera­țiunile internaționale. 20 mii de boxeri înaintează contra Tien­tsinului și ora­șului Taku. Manciuria ar începe să fie liniștită. Regele Coreei Yichi­ung a trimes trupelor aliate scăpate din Taku trei mii saci de făi­nă și o mie saci de orez. IVesti. Viena, 30 Iulie. Eânuteli contra Angliei O telegramă sosită din Petersburg spune că zia­rele apărute azî exprimă bănuelî contra Angliei, că voește să ocupe o provin­cie în China. Berthold. Paria, 30 Iulie Depeșa Tsimg­li-Yansenului Azî după amiazî Tsing­­li-Yamenul a telegrafiat ministrului de externe francez Delcasse, p­lm­­gându-se de întârzierea lui Pichon de a primi o­­ferta guvernului chinez de a-l conduce la Tien- Tsun. Tsung­ li-Yamenui stă­rise pe lângă Delcasse ca să ordone ministrului francez din Peking să ple­ce imediat. Guvernul chinez însă re­fuză de a primi responsa­bilitatea neajunsurilor pe care le-ar putea suferi europenii pe drum. Delcasse a răspuns în­dată zicem­ că nu poate ordona lui Plebeu să ple­ce până ce siguranța nu ’î va fi garanta­tă și că guvernul va fi responsa­bil de nenorocirile ce s’ar întâmpla. «Dacă guvernul chinez — adaogă Delcasse—e ne­putincios in contra rebe­lilor, atunci n’a­re de­cât să ordone trupelor de a se retrage d’inainte, ace­lor internaționale, care vor ști să facă ca drumul de la Peking la Tien­­sin să fie liber. G. Emuli. Roma, 30 iulie. Immormîntarea regelui Umberto Maine la miezul nopței ca­davrul regelui Umberto va fi depus în mod provizoriu într’un mormînt, unde înainte de a fi îngropat în monumentul străfiu pus și regele Victor Emanuel. IVesti Paris, 30 iulie. Prima depeșă a ministru­lui francez din Peking Azi de dimineață s’a pri­mit aci la ministerul de ex­terne prima depeșă—care știț­ că lipsea—a lui Pichon din Pe­king. In ea ministrul francez re­feră că chinezii au bombar­dat legațiunile de la 20 iu­nie până la 17 iulie și că ei au incendiat patru legațiuni, din care cea franceză­ a fost a­­proape distrusă. Pichon mai spune că în to­tal sunt 60 de morți, 110 ră­niți și că munițiunile și pre­viziunile sunt aproape sleite, împușcăturile continuă încă. G. Bancic. Roma, 30 Iulie. Atentat contra prințuluî de Muntenegri Poliția de aîcî caută cu activitate pe douî cunos­cuți anarhiști serbî, anu­me Petro­vici și Zirkovici, cari au venit­­ din Viena, cu pașapoarte austriace spre a atenta la viața prințului de Muntenegru. IVesti. Paris, 30 iulie. În contra­ torpilor cufun­dat.— Mulți morți Azî noapte lângă Tr­a­fal rar s’a cufundat noul contra torpi­lor «France», care s’a ciocnit dintr’o greșeală de manevră cu cuirasatul «Brennus». Pe­ bordul contra-torpilorului se aflau­ patru ofițeri și 50 de oameni, din care numai câți­va au putut fi salvați. G. Emuli. Viena, 30 iulie. înmormântarea lui Liebk­necht din Berlin se telegra­fiază că inmormântarea lui Liebknecht a fost im­punătoare. Bebel a pronunțat un discurs funebru. Asistau 150 mii de per­soane. Berthold, Paris, 30 iulie. Plecarea trupelor franceze în China Azi de dimineață Lou­bet, președintele­ Repu­blicei, Waldeck-Rousseau primul-ministru, genera­lul André,ministru de răz­­boiu și Lannessan, minis­tru de marină, au fost foarte sărbătoriți la Mar­silia. Loubet remitând drape­lele trupelor ce pleacă în China le-a ținut un dis­curs, in care le-a spus : «China a violat legile e­­sențiale ale statelor civi­lizate. Puterile cer pedep­sirea culpabililor. »‘«pa­rarea, daunelor și garan­ții pentru viitor.» ««s ms­a» a­ G. Emuli. IMPORTANT 11 La administrația ziarului UNIVERSUL, strada Brezo­­ianu No. il se repară ori­ ce ceasoarnice pendule, etc. mai ieftin de­cât ori­unde. Se ga­rantează mersul regulat timp de un an și la caz contrar se repară din nou, fără nici o Cronica financiara­ si plan­ui la In tîrgul din București, lipsa to­tală de afaceri a contribuit și săp­tămâna aceasta la reacțiunea cur­surilor. Rentele sunt staționare: 5 °­ 0 din 1881-1888, 91V2—92, iar 4% de toate emisiunile 79—781­,. Municipalele de București în pro­gres la Berlin; 87.30 contra 83.50 după cota săptămânei trecute. Obligațiunile Creditului comunal și județian S8*/* 87V«• Compartimentul scrisurilor fun­­ciare a avut o săptămână defavora­bilă din cauza lipsei de cereri; cu toate acestea scăderea acestor va­lori este neînsemnată față cu cur­surile precedente. Rurarul de 5 °/0­93 m­ perdere cu */1 din leu, iar acela de 4 °/0, 773/4 contra 78. Bilanțul primului semes­tru pe care îl publicăm mai la vale, documentează soliditatea acestei in­­stituțiuni de credit, ale cărei afa­ceri, cu toată criza agricolă, nu au suferit nici o jenă în mersul lor normal. Urbanul de București 5%, 828­, contra 83 , iar urbanul de Iași 5% 75 contra 75V.­Tîrgul acțiunilor, neglijat de spe­­culațiunea pe term­en, a închis săp­tămâna cu perdere. Băncile Națio­nale 2485. Societățile de asigurare cotează : Dacia-România 446— 442, iar Nați­onala 455—453. Valorile industriale fac : Bazalt acțiuni 360—350; bazalt obligațiuni 6% 101 ; Construcțiunile 30 — 25 ; Tramvaiele 207-204; Metalurgica Română 207—204 ; iar Fabricele­ Unite gazoase 96.97. In devise cotăm : Cek : Londra25.32ViJ Paris 100.55 Viena 105.10 ; Berlin 123.60; Bel­gia 100.25. — Trei luni : Londra 25.10 ; Paris 99.80 ; Viena 1027s ; Berlin 122.10 ; Belgia 99. (Curierul financiar). și 2 luni , Gheorghe­­ Ionescu 3 luni, Gogu Vladescu 12 ani, Grigore Ionescu 45 ani, Gheorghe Dumitru Stănescu 4 luni, Costica­ Dumitrescu 5 ani jun., Mami Ion Dumitrescu, 2 ani și 8 luni,Edward Edward Gris­­bach 6 sept., Alter Iosef Levingher^ n. m­., Carolina Aron Ghetler 1 zi, Ion Ioana Nastea 5 ore, Iosef Pas­­cuschy 52 ani, Dumitru Ion Stan­­­an, Radu Ion Stan 3 ani și 2 luni. PRESA ROMANA Adevărul zice că guvernul ro­mân a în­ceput bine în chestia asa­sinatului politic comis de bulgari în Capital,rinoastră. Bosiu în în dună arată mizeria care bântue Moldova. Presa din provincie Evenimentul (Iași) zice că nu trebue ca să ne pripim în chestia cu Bulgaria. Galii nu­ constată isolarea orașu­lui Galați de către populația jude­țului Covurlui. Liberalul (Iași) continuă a se ocupa intr-un al douilea articol cu populația orașului Iași. Presa de peste munți Tribuna (Sibiu) continuă seria de articole asupra drepturilor româ­nilor din Transilvania și Ungaria. Din cauza sărbătoarei de ieri cele­l­alte ziare n’au apărat. INSTITUTUL DE FETE Școala­ Noua-Higossen <59, $l­. Ron în­îus. 09 Curs primar după programa Statului cu limbile franceză, ger­mană obligatorii, piano farullaliv. Curs liceul complect cu limba engleză, vioara și piano facultative Curs liber cu limbile franceza germana, italiană, engleză, pictura lingerie, broderie de lux și croitorie Curs preparator pentru școa­­­lele normale, telegraf, etc. Conform regulamentului, se pot face 2 clasa Intr’un an, înscrierile încep la 20 August, iar prospecte se trimit la cerere. Direcțiunea. 2687 X s­­e pune în cunoștință d-lor a­­matori ce voesc a lua în chirie prăvălii în Iarmaroc, târgul Ca­­șinului din jud. B»räü, să se a­­dreseze la d. C. A. Vidrașcu, Tecuci, până la 1 August , iar de atunci la administrație, în lo­calitatea Cașinului. 2704 Administrația: Dr.Virginia ALEXANDRESCU MEDIC SECUNDAR LA SPITALUL DE CORNI — Consultatiuni 1—3 p. m. — Strada Rotarii .Yo. IC 2699 Dod­ori­ Dragescu Vechiul și cunoscutul specialist pentru maladiile genito-urinare și eîrbrui­iricale, întorcend­u-se din străinătate, și-a reluat orele de consultațiune 5—7 p. m. — Strada Brezoianu, 11 bis ~ 2689 k GOLDENBERG — chirurg­ dentist cl. I — 25, Strada Doamnei, 25 (vis-a-vis de Creditul rural) Toate operațiunele fără durere. Centurile în cauciuc sau aur, du­­rabile, ușoare și de o exactitate ne­întrecută. Prețuri atât de convenabile, în­cât orî și cine poate veni fără nici o grijă. Notațî însă bine adresa: strada Doamnei No. 25. 2658 Hum­ai lei 4.80 un frumos ceasornic re­­montoir american de ni­chel, î­e vânzare la admi­nistrația «Universului». PETRECERI Grădina Mitică Georgescu. In fie­care seară reprezintații varia­te date de trupa de sub conducerea d-lui Bobescu. Grădina Sim­ia.—(fost Hugo). In fie­care seară comedii jucate de trupa d-lui I. D. Ionescu. Grădina Bristol.—Concert de orchestră sub conducerea d-lui C. A. Dinicu. Grădina Brag­adiru.— «Con­cert popular», dat de societatea «Eintracht». Grădina Parisimul.— Serbare populară, dată de societatea func­ționarilor comerciali. Grădina Opler. — Concert de orchestră. Grădina Boulevard. — Con­cert de orchestră sub conducerea d-­ui With. Strauss. Grădina Victor (fost Tomek). — Trupa italiană.— Teatru de va­rietăți. Kioșkul Lukian­off.—(Grădina Cișmigiu). Concert sub conducerea d-lui Ianculescu și varietăți. Grădina Hugo (Șosea).— Con­cert dat de orchestra d-lui Novacek. Șosea (bufet). — Muzica regi­mentului 21 de infanterie. Declarații de căsătorie . Pe ziua de 29 iulie 1900 — Dumitru D. Cristea cu d-ra Tu­dora P. Cristea ; Vasile Gh. Calfas­cujid-ra Elena I. Șerbănescu ; Isac Iancu Haina cu d-ra Rața N­. Roh­­man ; Ioan Drăghiceanu cu d-ra Ște­fan Socaciu ; Dumitru Ioniță Rusu cu d-ra Teodora D. I. Sache; Gheor­ghe Stan Epure cu d-ra Efrosina N. Constantin ; Haim­ Beman cu d-ra Ida Bibon Cohen; Dumitru B. Oan­­cia cu d-ra Maria Ionescu ; Vasile D. Mihăilescu cu d-seara Ana E. I. Risvan. Către Părinți­­ A ști ce direcțiune nimerită tre­bue să dai copilului, e tot ce poate fi mai folositor și pentru părinți și pen­tru copii. Cuvinte folositoare ori­că­­rui român sau cartea realităței, de N. I. Bibiri, directorul școalei No. 1 din Bacău, arată calea cea bună către care trebue să îndrumăm la copiii noștri. Citiți-o și nu are să vă pară ISQ. Numai cu 50 bani, *3 poate găsi la ori-ce^,librărie. 2694 Cá­să­ torâțî — Pe ziua de 29 iulie 1900 — Ion Bărbulescu cu d-ra Carolina Laporte ; Atanase Constantinescu cu d-ra Llena G. Georgescu ; George M. Protopopescu cu d-ra Rada G. Nicolescu; Andrei I. Nenuș cu d-ra Rosalia Bruss; Constantin Ionescu cu d-ra Ioana C. Pantofaru ; Carol I. Bala cu d-ra Iulia Fazakaș ; Ion Damian cu d-ra Ernestina Götter ; Ion Hartl cu d-ra Caterina Hutași ; Theodor Bartholomea cu d-na Elena Petrescu ; Mihalache C. Niculescu cu d-ra Elisabeta A. Mareș; Ion B. Samuilă cu d-ra Ana L. Ion ; Aure­­liu Papinian cu d-ra Maria P. Han­­ciu; Vajia Ignatz cu d-ra Sofia Au­­ziac ; Gheorghe D. Popescu cu d-na Anica I. Țane ; Traian Leancu cu d-ra Rosalia David ; Theodor An­­dronescu cu d-ra Elena G. Rădules­­cu; Alexandru Aurecnu cu d-ra Fan­ny Lichting ; Alexandru P. Ciuncu cu d ra Vasilica N. Nicolae ; Ștefan R. Biannici cu d-ra Maria A. Zlatcu; Thoma Martinescu cu d-ra Caterina I. Harthel ; Niculae I. Vlădescu cu d-ra Todora P. George ; Marin I. Preda cu d-ra Reveca G. N. Lungo­­rin ; George Andronache cu d-ra Alexandrina N. Ionescu ; Gheorghe Găinara cu d-ra Zamfira N. Marin; Constantin D. Nicolae cu d-ra Ana F. Bacos ; Petre T. Popazu cu d-ra Maria I. Pană ; Petre I. Manea cu d-ra Marghioala A. Iouiță; Constan­tin G. Nîțu cu d-ra Joița N. Zanfir; Nicolae I. Erena cu d-ra Maria F. Nascudini ; Iosulesin L. Leibu cu d-ra Buhaia A. Zü­lic ; Leizer Mor­­ghenștein cu d-ra Rosa Silberman , Herman Schwartz cu d-ra Sara Gold’ ■ 11 ■— Kr«­im—...... Născuți și Morți — Pe ziua de 29 Iulie 1900 — Născuți 22. Morți 21 adică: Nicolae Marin Tom­a Rusu 8 luni, Stamate Sotir Martiru­lan și jum., Anica Costea Gheorghe 55 ani, Marghioala Do­­brescu 60 ani, Apostol Lina 75 ani, Gotfried Hortzig Goldfried 6 luni, Lucreția Theodor Ionescu 6 ani, Tracii MiWiltal* 3a«în ocaziane Ex­cepțională ! Cu începere de la 15 Iu­lie 1900 s’a început Virarea In LOTURI SIC] — A MOȘIEI — DUBEȘTI CIOPLEA începând de la bariera Dudești la 5 minute de tram­vaiul Dudești Mare înlesnire de plată Prețuri excepțional de avaniagioase ! Voe de a clădi imediat A se adresa pentru înscriere, angajare și deslușiri, la Pri­măria Dudești; la I. G. Eftimiu, bancher, strada Lipscani; la d. inginer-arh­itect I. IV. Socolescu, Bulevardul Ca­rol 14, și la Agenția parcelărea și vînzărea, chiar pe loc, lângă bariera Dudești. 2686 B-rul Tătuș­escu STRADA ROMAIVA 1Vo- 23 Consultațiuni pentru Roale interne și sifilitice — de la 6—7 p. m. — 2673 Boalela secrete Nepulfi­ța Bărbătească Se vindecă repede fară durere și îm­­piedicare, după experiență de 29 ani de specialitate în boli lumești (de la 1870). D­r. TIS-115 No. 1, STIL EMIGHIATU.­No. 1 Intrarea numai prin str.str. Voevo« Consultații de la 10-1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pe fie­care Dr. I. POENARU Cu o practică în spitale și experi­ență proprie de I0 ani.—Strada Ro­mană No. ??.— Consultațiuni pentru orî­ce boaie de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de ju­mătate din prețurile obicinuite, adică 2­1.50 b. vizita la domiciliul bolnavilor, 1­1. 50b. consultația. Numeroase certificate de mulțumi­re din partea celor greui bolnavi vin­decați, tratament al boațelor de stomac după metodele cele mai noi. (Onorariul se achită în parte dană Se 1H­ 3 m­îit-I Ș*4 ceas MUție). * •

Next