Universul, octombrie 1900 (Anul 18, nr. 270-300)

1900-10-01 / nr. 270

Boalele secrete Nepui Lițn Haflmleasca se vindecă repede fără durere și Îm­piedicare, după experiență de 30 ani se speciali­zate In boli lumești (de la 1870). l­UCK No. 1, Str. BARBU CATARG!, No. 1 Intrarea iumai prin str.str.Voevoz. Consultații de la 10-1 dimineața și de la 5-—n seara Loc separat de așteptare pe fie­care Vindem in rabat considerabil toate Tuburile «ar­Ciment System Monier N. Cuțarida deC­ ni8 Fabrica Bariera Gri­vița Desface«« tot slocul «Ie: DALE DE CIMENT ,n­um­ai cu 5 lei, 4 lei ș» 2 lei metru! nălțat­ în loc de 14 lei, 8 lei și 6 lei. 2730 Dr.D. HAET CALEA CALAU­AS 11.OU No. 1 Fost medic de spital și de oraș Special în bo­ale interne, femei și de copii De asemenea tratează și boale sifilitice și lumești după metodele cele mai noue. Consultațiuni : 2—4 p. m. 2778 DOCTOR IN MEDICINA N. ROSENSTEIN Chirurg DENTIST din Paris Vindecă boalsie de gură, dinți și gât Extracțiunea și obturațiunea nedureroasă a dinților prin anestesie. Redresarea și punerea de dinți artificiali artistici. Plombe in email (small) Calea Victoriei No. 60 (Piața Teatrului) Doctorul LUVÎSCH Special în beate interne și siphisstice CONSULTAȚIUNE 2­4 84 GALEA DUDESTI 84 8780 Doctor E. Felis (fiul) Profesor-agregat la facul­tatea de medicină Medic al spitalului Colțea 4, strada Pensionat * Intorcându­-se în Capitală ’și-a re­­luat orele de consultațiune de la 12—2 p. m. pentru boalele de gât, de nas și de urechi. 280 Stai­ilfscu - MEDIC AL CAPITALEI — fost 5 ani intern al spitalului de copii, special in boale interne de copii — Consultațiuni seara 6—7 — Strada Sfirbey-Vodă No. 54 * 2842 DOCTOR VELESCU — DENTIST — Fost șef asistent de clinica la Facultatea den­­tistică din Philadelphia (America) întorcându-se din străinătate și reluat orele de consultațiune­­­a de la 9 la 12 si de la 2 la 5 in strada Regalii No. 1O 3846 Dr.DIMITSIU (Andrei) Fost medic al Spitalelor civile S’a întors în Capitală Scale de femei, de copii și hale interne Consultații la orele 1—3 și 6—7 p.m. Strada Dionisie, 62 2847 Fondat în 1802 O­u R de Limba Franceză, Germană și Piano după programa Conservatorului Special numai pentru d-ne și d-șoare la dna Jeaime Den Is­off Pentru exerciții Piane la dispoziție Str. Lutherană No. S 2856 Dr. Eracli Simon Asistent benevol la cursul de Boale interne al d-lui prof. Dr. I. TH. TI­OÜIESCU SPECIA­L.XS­ T PÎfcT 40ALE INTERNE (piept, stomac­, rinichi) — de copil și RäAMOS — Vindecare sigură pentru sifilis și ficale secrete. Consultații 8—10 și 5—7. — CALEA RAHOVEI No. 82 — Purcelul fabricant de cren­­văști, cel mai nou­ obiect de glu­mă, amusă mic și mare, chiar cel­­ mai posomorât trebue să atză cu­m poftă vezân­d cum fumează purcelul își face cremviști, 50 b.— Cârnațî 'care sboară în aer, efect nu se poate­­ mai hazliu, 20 b. Țigări de pă­căleală, 10 b.—Bomboane de ciocolată, umplute cu țările în loc de cremă, cutia 50 b. — Taba­­cherea magică, țigările apar și dispar după dorință,­lei 1.—Cutia a« chibrituri de păcăleală, 20 b. ței‘«l de scărpinat cutia 40 b.— >raf «Ie­strănutat cutia 75 b.— Oglinzit de iuizintar miraculoasă pentru bărbați, aburindu-ne apare o figură de damă picantă, 75 l. și m­ulte altele. Eitanț­a îi afrma — Prin poștă — lntr-o scrisoare trimisă de un soldat german din China către părinții săi din comuna Roma­­ger, acesta spune că pe toată li­nia între Taku și Tien-Tsin toate satele au fost arsa și părăsite de chinezi. Cadavrele de oameni și de animale zac în mase mari pe câmp. Toți boxerii, făcuți prizo­­nieri, sunt împușcați fără nici o excepție. Rîul Peiho e plin de cadavre. 4­4 «S­tand­ard» scrie că șeful ca­binetului englez, lordul Salis­bury, se va declara în general de acord cu ținta pe care Ger­mania și Franța și-au propus de a o atinge cu relativele lor note către puteri. Greu însă el va putea primi­­ cele două note în mod necondiționat și lordul Sa­lisbury va face propuneri pro­prii, cari vor fi însă în legătură cu cele ale Franței. «Morning Post» are din Was­hington știrea că guvernul ame­rican a adresat Puterilor o notă în care -și exprimă părerea că o întârziere în tratativele de pace ar putea avea ca consecință o serioasă revoltă în provinciile din China de Sud. Corespondentul nostru din Vi­­ena ne-a telegrafiat că la Tien- Tsin au­ fost arestate trei fru­moase fete chineze, bănuite de spionagiu. Aceste trei fete sunt amantele a trei din cei mai importanți șefi ai boxerilor. 4­ » Societatea militară «Victor E­­manuel» din Florența a luat ini­țiativa spre a deschide o listă de subscripție pentru trimiterea de lucruri confortabile soldaților i­­t­alierii din China cu ocazia ser­bărilor de Crăciun și de Anul Nou. S’a hotărît de a se face apel și la cele­l’alte asociații pentru ca subscripția să fie o solemnă manifestație patriotică. * 4 >f A se citi ultimne șli«*î cu privire la Situația in Chi­na, la Telegramele de pe pagina HI. S. Lindenberg, București Strada Stavropoleos No. 2, etagiul I 2803 POLICLINICA STRADA GENERAL FLORESCU No. 3 Hire Hotel de Londra și grădina Sf Gheorghe. Lonsumațiuni a 1 franc Pentru cei cu mai puține mijloace PLA ORI­CE ORĂ A ZILEI Se caută toate bolile, în spe­riat boale de femei și copil. Tratament special pentru boalele lumești țini­gând în brațe pe sora Maria și sărutând-o. Frumoasa fată își lăsă capul pe peptul lui Victor, și începu să plângă. Nu erau însă lacrăriî­ele du­rere, ci de fericire nespusă. Corneliu O CUGETARE PE ZI Virtutea nu e alt­ceva de­cât o frumusețe interioară, bru și cu alți prieteni la «trei cărbuni». I. Ce e aia «trei cărbuni». R. Așa îi zice în o cârciumă, unde am «băutără». d­upă ce băurăm­, ne întoarserăm la nuntă Noi ’e lăsasem jucând sârba, și vedem că aceștia porunciseră brîulețul. Și fiind­că Lam­bru și alții le cerură socoteala, au­ fost luați la bălae și 1#vituri cu hao­suri, daltă și cu cuțit. Martorul Ion Lambru, turnă­tor, zice că a văzut pe Mateiu când a dut­ cu cuțitu în Filip, dar în mort n’a văzut. Costină Marinescu a văzut pe Matei bând cu cuțitul. Pe când se urma cu asculta­rea martorilor sosesc d. I. Bră­tescu de la Cameră și d. Țicu Ștefănescu de la altă secție. D. Țicu Ștefănescu cere să se citeze și părinții minorilor. D. Brătescu se opune. Tribunalul decide citarea pă­rinților și amână continuarea des­­baterilor la 10 Octombrie. I^UGA. IMPERATULUI SI fi IMPERĂTESEI CHINEI «VESELIA», care a apărut astă­zi. Sâmbătă 30 Septembrie, cuprinde, pe lângă o materie hazlie, variată și interesantă, o frumoasă ilustrație în 6 culori, reprezin­tând o scenă de actuali­tate și adică : Fuga împăra­tului și a împărătesei Chi­nei. «VESELIA» se vinde cu 10 bani în toată țara. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) CRIMA DE PE CAM PIA GRANT Era a venit înaintea secției a IlI-a a tribunalului Ilfov, proce­sul unui omor întâmplat în ziua de 21 Maini trecut, la o nuntă pe câmpia Grant. Se juca sârba, când niște mu­safiri nepoftiți cer brâuleți. De aci ceartă, bătaie, lovituri cu boxuri și cu cuțit. Un anume Ianoș Bodio cade greu lovit, străpuns cu un cuțit în inimă, murind după câte­va zile la spi­talul Filantropia. La banca inculpaților erau Ion Matei zis și Călin, învinuit de lovituri pricinuitoare de moarte, Bucur Simon pentru lovituri cu incapacitate de lucru și Sandu Spiridon, lăsat în libertate, pen­tru lovituri simple. Apărătorii lor sunt d-nu I. Brătescu și Ticu Ștefănescu. Partea civilă era representată prin tatăl mortului și Filip Bo­­dio, fratele mortului, asistat de d. Butoianu. Interogatoriul Ion Matei zice că e de 19 ani, de profesie lăcătuș, se dusese cu mai mulți prieteni pe câmpia Grant ca să viziteze pe o dom­nișoară care se numea Elena, de ziua ei onomastică, când aud vis­­a-vis la o nuntă cântând lăuta­rii. Merg într’acolo și fiind­că au zis lăutarilor să cânte brîu­­lețul, au fost luați la bătaie. Președintele. Și d-la ai dat cu cuțitul? R. N’am avut cuțit. I. S’a constatat că Ianoș a mu­rit de cuțit și martorii au să spu­nă că ai fost văzut cu cuțitul. R. Nu știu nimic de cuțit. Bucur Simion spune la fel. I. D-ta ai lovit cu dalta ? R. N’am avut daltă. I. (către Sandu). Dar d-ta cu ce am lovit ? R. Eu am avut un box. R. De ce purtai box? R. De, ca să mié aper de vrăj­mași. I. Am văzut când Matei a dat cu cuțitul ? R. N’am văzut. I. Martorii spun că toți au dat. R. Cei din Grand nu o să fie cu noi. Partea civilă Tatăl mortului spune ea, ve­nind acasă, a văzut pe fiul său Filip zácând în pat, iar pe cel­­l’alt fiu căzut pe stradă, de unde a fost luat la spital. Filip Bocho, fratele mortului, spune că a fost invitat la nuntă. Venind la nuntă după ce a dan­­s*ț jMlip s’a dus cu unul Bruft-J Elvin­. UN PROVERB PE ZI Carnea băt­rână face zeama bună. (Italian). Știri din străinitate — Prin poștă — Din Oradea­ Mare se anunță : Marea fabrică de mașini de auci a fost cuprinsă de un incendiu violent. S’a născut o panică gro­zavă. Pagubele întrec suma de 300.000 coroane. 500 de munci­tori au rămas fără lucru. Se crede că incendiul a fost pus de o mână criminală. * * * O nenorocire îngrozitoare s’a petrecut Miercuri la Jassenova, în Ungaria. Pe când notarul de acolo, anume Dionisie L­angrovici, era la cancelarie, soția sa într'un acces de nebunie luă un cuțit și ucise pe cei două copilași ai ei, unul în vârstă de două ani și cel mai mic de o jumătate de an. Apoi, cu cuțitul în mână, năvăli pe strade amenințând pe toată lumea. Cu mare greutate fu prinsă de soțul ei și de alți lo­cuitori. Dar disperarea lui Lan­­grovici fu așa de mare când își văzu copilașii morți, în­cât vor să se sinucidă. Fu oprit însă de la aceasta de către amici. Această nenorocire a impresionat adinc întreg ținutul Iassenovei. * 4 * Din Viena se anunță o mișcă­­toare tragedie de dragoste. A­­ceia ca­ri se plimbau Miercuri pe țărmil Dunării au văzut înotând în mijlocul fluviului două cadavre legate unul de altul. Cu mare greutate ele au fost prinse, și s’a constatat că unu­l era de bărbat, pe un alt de femee. Nenorociții erau­ legați cu o sfoară de mijloc. Din cercetările făcute de po­liție s’a descoperit în grabă că bărbatul este un anume Carol Reinhart, agent, născut în Sibiu, iar femeia Maria Nedelcovici, o fată din Viena. Ei se iubiau, și de­oare­ce nu puteau să se ia, s’au aruncat în brațele morții. * 4 4 O telegramă din Kiev anunță că Țarul a grațiat pe colonelul Staschewsky, care a fost con­damnat la mai mulți ani închi­soare pentru că a asasinat cu re­volverul pe redactorul Smagina, find­că acesta îl atacase în zia­rul său.A 4­4 Ziarele din Viena anunță că procesul lui Hilsner, acuzat pen­tru omor ritual, se va judeca din nou la 29 Octombrie st. n., înaintea Curții cu jurați din Pi­­rek, (Boem­ia).* 4 . «Neue Freie Presse» află că împărăteasa Frideric, mama îm­păratului Germaniei Wilhelm II, va pleca în curând la Atena, un­de va petrece toată iarna în pa­latul principilor moștenitori; îm­părăteasa va fi însoțită de o prin­țesă engleză, iar în primăvară se va duce la Nizza, unde se va în­tâlni cu mama ei, regina Victo­ria a Angliei.* 4­4 Prefectul poliției din Paris a primit o scrisoare de la procu­rorul­­ general al Republicei în care ii cere ca să comunice co­misarilor de poliție și agenților următoarea dispozițiune : «Toți indivizii, cari pronunță pe stradă vorbe ofensatoare contra preșe­dintelui Republicii, trebue să fie imediat arestați și duși la secție». * 4­4 Soții Zola, din Veneția, au fost arestați, fiind­că au ținut 18 ani sechestrată pe fata lor în­­tr’un staul de capre și de oi. Când autoritățile au deschis staulul au avut o priveliște ori­bilă înaintea ochilor. Fata, cu totul despuiată, zăcea pe băligar în mijlocul a tot felul de mur­dării. Nenorocita, adevărat sche­let viu, azi în vârstă de 19 ani, e idiotizată și nu mai poate vorbi. Ea era ținută acolo de la 1882. * 4­4 Ministrul de instrucțiune al Italiei, Gallo, a trimis lui Giuseppe Verdi, cu ocazia aniversărei naș­terea marelui maestru, următoa­rea telegramă: «Ziua de naștere a lui Giu­seppe Verdi va fi în­tot­dea­una o zi memorabilă pentru națiune; aș lipsi de la datoria mea de mi­nistru de nu mi-aș aminti de ea. Sen. Voastre, care e onoarea și fata Italiei, și care cu alți puțini oameni celebri au ținut timp de o jumătate secol primatul artistic, —ca reprezentant al guvernului prezint un omagiu respectuos și urările cele mai fierbinți și cele mai calde ca să fii conservat încă pentru mulți ani gloriei, ar­tei și patriei.—Gallo.» * 4­4 In cercurile militare din Franța se șoptește că dacă păcălelile furței chineze vor continua, atunci aliații vor pune mâna pe escadra chineză, ca garanție a vii­toarei Indemnități. Când flota va rezista, ea va fi distrusă. Emil Zola și Perreux, giran­tul ziarului «Aurore», au primit citația ca să se înfățișeze la 27 Octombrie st. n., in fața Curței cu jurați din Versailles. E vorba de sigur de o simplă formalitate spre a se împedica prescripția. •4­4 Incrucișătorul francez «DAs­­nas» a sosit la Brest aducând e­­chipagiul vaporului englez «Gleu­­liver», care se naufragiase, iz­­bindu se de stânci. Englezii din acel port spre a-și manifesta recunoștința lor, făcură multe demonstrații franco­file.* 4­4 Arestații în Bruxelles sub a­­cuzarea de a fi urzit un complot spre a atenta la viața prințului Albert au fost toți­liberați. Zvonul despre complot a fost inventat de poliție în scopul e­­vident de a amâna manifestația socialistă care trebuia să se pro­ducă la trecerea nouilor soți. Socialiștii, intr’adevăr, și au amânat manifestația, temându-se ca anarhiștii să nu profite de dînsa spre a comite atentatul. 2 — 16TMITe7eőíitea ¥" CAMERA Ședința dela 29 Septembrie 1900 Ședința se deschide la orele 2 și 5 minute, sub preșidenția d-lui G. Cantacuzino. Răspund la apelul nominal 110 d-ne deputați. D. P. Carp înaintează Came­rei proiectul de lege votat de Se­nat, relativ la salinele Doftana și Ocnele­ Mari. Se intră în ordinea zilei. D. Lupu Costache dă citire ra­portului și proiectului de lege a­­supra cedărei veniturilor mono­polului hârtiei de țigară. D. G. Ballade, în discuție ge­nerală, dorește să aibă lămuriri asupra situației financiare a ță­­rei spre a putea judeca just va­loarea proiectului în desbatere. D. Petre Carp răspunde d-lui Palade și declară că n’are in­­tențiunea nici să stabilească răs­punderile oamenilor politici, nici să prezinte situația mai neagră de­cât este. D. Carp spune că prima greutate a situației constă în imposibilitatea de a ne mai împrumuta timp de 5 ani cu nici un preț. A doua greutate constă în datoriile deschise în comptul bugetelor anterioare și cari se cifrează între 42 și 43 milioane. Aceasta este situația noastră tris­tă, încheie d. Carp, tristă dar plină de învățăminte și folosi­toare, căci folositoare sunt învă­țămintele cari­lor. Oratorul cre­de că situația se va îndrepta și arată că remediere de cari poate dispune sunt: concesiunile de petroleu; cedarea rotilor noastre comerciale în schimbul inființă­­rei unui alt serviciu de naviga­­țiune; exploatarea unei părți din pădurile Statului, și înstrăinarea acțiunilor pe cari le are Statul la Banca Națională care, în trea­căt fie zis, datorește oare­care recunoștință creditului Statului român. (Aplause). Continuând d. Carp spune că toate măsurile arătate nu sunt în definitiv de­cât lichidarea tre­­cutului , întru­cât privește vii­torul, nu vom putea întocmi bu­gete de cheltueli cari să întreacă maximul de 230 milioane veni­turi, ceea ce însemnează că nu vor fi resurse de­cât pentru ne­voile ordinare ale Statului, iar nu pentru cele extra-ordinare. Pentru acestea, zice d. Carp, trebuesc resurse nouî și, între cele dintâi posibile, sunt simpli­ficarea mecanismului nostru ad­ministrativ , mărirea comunelor și desființarea sub-prefecților. Alte resurse nouî, urmează d. Carp, nu vedem de­cât în mo­nopolul cârciumilor, în împăr­țirea sarcinei învățămîntului pu­blic între comune și Stat. Cât pri­vește economiile posibil a se face la toate ministerele, ele nu pot întrece cifra de 12 sau 13 mi­lioane (aplauze). D. George Palade declară ci­ nu a luat cuvîntul pentru ca să facă dificultăți guvernului, ci pen­tru ca să expuie sincer părerea sa asupra actualei situații finan­ciare. D. Palade susține că te­zaurul are trebuință de mai mult de 43 milioane pentru li­chidarea trecutului, căci în sar­cina trecutului intră natural și deficitul anului curgător. Oratorul constată că guvernul a cerut anul acesta de la con­tribuabili 18 milioane impozite nouă, și se miră că n’a cerut funcționarilor de­cât cinci mili­oane, ceea ce învederat că este o nedreptate. D. Palade susține că prima datorie a d-lui minis­tru de finanțe era să aducă un buget rectificativ pentru anul curent, spre a'l pune în concor­danță cu resursele reale ale Sta­tului, împuținându-se cheltuelile și reducându-se. «Atmosfera ge­nerală a țărei este foarte favo­rabilă pentru serioase reduceri în cheltueli, zice oratorul, și oa­menii de guvern trebue să pro­fite spre a realiza reducerile pe cari nu ar îndrăzni nimeni să le propun în timpuri normale.»Mer­gând mai departe, oratorul spune că resursele extra­ordinare pre­văzute de d. Carp nu sunt sufi­ciente spre a face față tuturor eventualităților. D. Palade afirmă că trebuesc introduse economii serioase și în budgetele particu­lare și în budgetul Statului, și c­ă nu va trebui să se ia în seamă murmurele inconscienților (aplause). «Faceți aceasta și pe n­oi opoziția ne veți găsi spriji­nind­u-ne, căci criminali ar fi a­­ceia cari ar azmuți contra gu­vernului pe cei datori să se îm­părtășească de nevoile Statului.» Vorbind despre sistemul scoa­­tăreț veniturilor Statului, inau­gurat de proiectul în discuție, d. Palade declară că nu’l apro­bă, însă ținând seamă de nece­sitatea momentului nu’l critică azi. Oratorul găsește esorbitant și primejdios pentru viitor drep­tul de control pe care -l acordă proiectul actual concesionarilor monopolului de a verifica veni­turile monopolului. D. Petre Carp se apără de o­­j­ncțiunile­­ morale aduse de d. Palade planului de îndreptare a s­ituației, și « vorbind despre budgetul reclificativ—susține că el nu se poate prezintă fără a se modifica mai inl­in legile de organizare ale administrațiunei publice. D. Take Ionescu începe prin a constata îmbucurătorul pro­gres săvârșit în moravurile noas­tre parlamentare și explică blân­da opoziție a d-lui Paladi prin conștiința pe care o are toată țara despre gravitatea situa­ți­unei și despre seriositatea o­­perei de îndreptare (aplauze). Făcând istoricul impozitelor noas­tre de la 1873 până în anul tre­cut, oratorul spune că, deși adusese in sesiunea trecută impozite nouî, d-sa văzuse de atunci necesitatea absolută de alte impozite, și le numise chiar pe cele aduse deja sau cari se vor mai aduce de către actualul ministru de finanțe. D. Ta ehe Ionescu cere refor­ma legei pensiilor, accentuând trebuința de a se lua funcționa­rilor dreptul ca să-și aleagă mo­mentul retragerea la pensie. In treacăt oratorul spune că și d-sa a propus la iulie trecut măsurile pe care în curând le va aduce și d. Carp, căci altele nu există. Terminând, oratorul cere să se procedeze energic la îndreptarea situației, căci nu va fi nenorocire mai mare pentru țară de­cât a­ceea de a ajunge să nu-șî mai plătească datoriile la timp. Pos­teritatea va ști să aprecieze va­loarea celor cari îșî vor face da­toria azi (aplause). Se suspendă ședința pentru 10 minute. La redeschiderea ședinței, se dă cuvântul d-lui George, Panu. D. Panu, cercetând gestiunea financiară din ultimii două ani, observă că nu e bine să devenim amatori de impozite, ci să ne îngrijim mai în­tes­n a întrebuința bine resursele de cari dispunem și să nu facem bugete greșite ca cel din anul curent Vorbind despre proiectul re­lativ la monopolul hârtiei de ți­gară, d. Panu declară că nu’! votează căci creiar fi precedente nenorocite, pe cari nu ar vroi să le vază aplicându-se la cele­l­alte resurse ale țărei. Se pune la vot luarea în con­siderație a proiectului de lege și se admite cu 01 voturi pentru, din 78 votanți. Neluând nimeni cuvîntul la dis­cuția pe articole, se pune la vot legea în totul și votul este nul. Ședința se ridică la ora 6 fără 5 minute. seist ^.rrxjXj Ședința de la 29 Septembrie Ședința se deschide la orele 2 jum. sub preșidenția d-lui C. Ghica, vice-președinte. Prezenți 90 d-ne senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială se află d. T. Maiorescu. La ordinea zilei indigenate. Se votează recunoașterea d-lui Alexe Rocneanu, profesor, din Botoșani. Se votează împământenirea d-lor Rodrigue Goliescu, militar, din București, Alphonse Go­liescu, militar, din București și Alexis Burnu, profesor, din Iași. Ședința se ridică la ora 310. UN SFAT PE ZI Spălatul stofelor de mătase.— Ca să speli bine un vestmânt de mătase la 15 litri de apă curgă­toare, pune în ea­­­ 4 chile m­îză­­tură de săpun bun și l­ l, litri de amoniac lichid. In amestecătura asta spală veștmintele de mătase și le limpezește în apă curgă­toare. Le vei avea ca nouă. Expoziția din Paris — Prin poștă — Luni au cercetat Expoziție 275.627 persoane.* 4 4 Congresul internațional de bo­tanică s’a închis Luni. * 4­4 In curând se va da o serbare a mijloacelor de transport, din timpurile cele mai vechi până în zilele noastre.* 4 4 Serbarea Berei și a Cidrului nu va mai avea loc. r. 4 4 »Figaro» cere ca Expoziția să se închidă în mod treptat. La 5 Noembrie ar trebui să se în­chidă palatele de pe câmpul lui Marte ; la 10 Câmpul Marte chiar, lăsând Splanul Invalizilor deschis până la 30 Decembrie. * 4 4 Se publică lista numeroaselor decorațiuni pe care Germania le-a acordat statului-major al Expoziției. Comisarul general Picard a fost numit Mare Cruce al Vulturului Roșiii. * 4 4 S’a amânat banchetul interna­țional al lucrătorilor Expoziției, care trebuia să se­­ țină la 15 Oc­tombrie st. n. Au aderat deja 700 de lucrători. Banchetul se va ține în salo­nul provizoriu­ al Belelor-Arse, pe piața Brăteuil. ——...... — «­»­» .........—— ÎNTÂMPLĂRI C­U CiigiHatfa Un tren atacat cu pietre . Era, pe când trenul de Giur­­giu venea spre București, în dreptul Regiei Monopolurilor Sta­tului niște indivizi, rămași până acuma necunoscuți, începură să arunce cu pietre în vagoane. Mai multe geamuri fură sparte și o panică mare se produse printre pasageri. Din fericire însă nici unul din ei n’a fost lovit. Poliția continuă cu cercetările pentru a descoperi pe răutăcioșii glumeți și a le da o lecție exem­plară. Arestarea unui complice în omorul M­i M­ăileanu Erî s’a arestat de către poliția din Capitală un bulgar Onciu, inculpat în omorul marelui pa­triot Măileanu. Acest Onciu, după săvârșirea fim­orului, izbuti să fugă din țară, iar mu­m, după ce s’a terminat instrucția, s’a reîntors ca să vadă dacă mai e alt­ceva de făcut. Poliția, care avea toate infor­­mațiunile despre acest asasin, puse numai de­cât mâna pe el șil băgă la arest. Oncisi va apare înaintea Cur­tei cu jurați împreună cu tova­rășul său Dim­itroff. Rănirea din str. Bu­zești Strada Buzești a fost era tea­trul unei răniri tragico-com­ice. Un ucenic de bărbierie Ni­­culae G. Filip, din acea stradă No. 67, care se află în serviciul d­-lui N. Petre, s'a luat la ceartă cu un servitor Ion Frank, de la casa vecină No. 69. Ucenicul de bărbier în furii uci­mi­se din ce în ce mai­ mult, se hotărâ să râdă de tot pe rivalul său­ și punănd mâna pe un cuțit, îl înfipse în piciorul lui Frank. După săvârșirea faptului Ni­­culae Filip începu să se vaete și să plângă. I «S’au dus draftului boii, striga el, sunt un ucigaș și nu mă aș­teaptă de­cât ocna». Adevărul e că Filip fu dus la poliție, iar rănitul transportat de urgență la spitalul Filantropia. Moartea subită din str. Colen­tina Locuitorul Simion Grigore, în etate de 85 ani, de fel din com. Dascălul­ Leațu, județul Jlf­ov, a venit în Capitală de trei zile pen­tru a se duce la un spital fiind bolnav. El a tras în gazdă la comerciantul Marin Rădulescu, din strada Colentina No. 45. Era dimineață d. Rădulescu ducâr­du-se în odaia lui Simion îl găsi pe acesta mort. D. Ră­dulescu a făcut cunoscut secției respective despre moartea ță­ranului. .Universul Literar, care va apare mâine, Dumi­necă 1 Octombrie c., va cuprin­de, pe lângă o materie bogată, variată și interesantă, două fru­moase ilustrații colorate, adică : O scenă «din războiul au­­stlo-boer , Lady Wilson umpușcând asupra boali­lor și O eroină franceză, d-ra Lucie Montreuil, la asediul orașului Tien­tsin. «Universul Literar» se vinde cu 10 bani în toată țara. Războiul anglo-b­oer — Prin poștă — Intervievat de un redactor de la «Figaro», un pastor boer ex­pulzat din Africa de Sud a afir­mat că războiul va mai ține cel puțin 6 luni, dar că atunci când Anglia va refuza să păstreze in­dependența Transvaalului și a O­­ranjelui, va avea contra ei pe în­tregul element afrikaander din Sudul Africei.* 4­4 Vr’o 100 Boerî au intrat Sâm­bătă dimineață în Ficksburg. Ei împresuraseră mai intéiu orașul cu santinele, ca să nu scape ni­meni.* 4 4 Generalul Cronje și ceî­l­alțî Boerî prizonieri la insula St. Elena au trimis Marți o telegramă de felicitare lui Krueger, cu prilejul a 76-a aniversare a naș­terei sale, pe care prizonierii au celebrat-o a doua zi Miercuri la Longwood.* 4 * La 28 Septembrie (11 Octom­brie st. n.) s’a împlinit anul de când boerii au adresat Angliei ultimatul lor, după care a doua zi au început ostilitățile. 4 4 Lordul Roberts, va pleca in curând în Londra unde i se pregătesc mari onoruri. In curând va pleca și generalul Duller, și atunci stidarul Kissebe­­ner va rămâne șef al trupelor engleze din Africa de sud. * 4 » A se citi nu­mi­e știri cu privire la războiu la Te­legramele «le pe pag­. HL INFORMAȚIONI SÂMBĂTĂ­♦ D. C. Em. Marinescu, avo­cat al Statului, clasa 11, pe ju­dețele Argeș-Muscel, și-a dat demisiunea din acest post pe ziua de 1 Octombrie. ♦ D-ra Viișoreanu a fost nu­mită profesoară de științele na­turale la externatul No. 1 din Capitală. 4 Bulgarul Nică Vasiliu a fost expulzat din țară prin Galați , de asemenea a fost expulzat din țară prin Predeal, bulgarul Ata­dasie Gheorghiev. ♦ Marți, 10 Octombrie, se va da în Palatul Ateneului un mare concert de către celebra prima­donă L. de Merlc cu concursul celebrului tenor român Ioan Du­­­mitrescu și al d-lui Oscar Spi­­rescu, pianist. Programul ales și variat cu­prinde bucăți din Mozart, Meyer­beer,, St. Saens, Donizetti, Ros­sini, etc.­­ Biletele se găsesc de pe acum la Agenția teatrală de la «Lon­­dépendance roumaine».­­ ♦ D-ra Elisa Cernavodeanu a fost­ numită profesoare de științe naturale la externatul din Bucu­rești, în locul d-nei Ganea eșită la pensie. ♦ D. Gh. Araboiu, inspector vamal la Predeal, a descoperit zaharină în pulbere la farmacis­tul Oscar Hessler din Câm­pina și Gh. Bordac, cârciumar din Breaza de sus. Această zaharină, conform le­gei, se consideră ca contrabandă. ♦ La 1 Noembrie a. c., intră în vigoare un nou tarif redus pentru expediarea in saci de făină, producte măcinate de ce­reale și leguminoase, turtă, tă­locul d-rei Elena Drăgănescu, de­tașată. D-ra Ciudin Lucia la școala de băeți No. 4 din Galați, în locul d-lui S. Plăvănescu, care ocupă pos­tul de revizor școlar. D-ra Mihăescu Stela la școala de băeți din Gerua-Vodă, în locul d-nei Eleonora Manole, detașată. D-ra Strofă Alisa la școala de fete No. 3 din Galați, in locul d-nei Ma­ria Anghelescu, detașată. D. Bunghețeanu Constantin la școala de Moți din Zimnicea în lo­cul d-lu. Piorea Diț­rtescu, detașat. D. Popescu Ion la școala de băeți No. 1 din Tulcea, în locul d-rei Iulia Popescu, detașată. D-ra Maria Șoimaru la școala de băețî No. 1 din Buzău în locul d-lui P. N. Serdinescu, care ocupă postul de revizor școlar. D-ra Ecaterina Moscu, la școala de băeți No. 1 din Călărași, în lo­cul d-lui Haralamb Niculescu, care ocupă postul de revizor școlar. D-na Pioneanu Elena a fost nu­mită la școala de băeți din Mizil, în locul d-­ui Aldulescu detașat. Toți cari au fost numiți siint in­vitați să se prezinte la revigoratele școlare pentru a-șî primi ordinele de numire, vițe și resturi de in și de răpi­ra de la fabricarea uleiurilor vege­tale dle la mai multe stațiuni ale căilor ferate române la Rotter­dam, via Galați, Brăila și Con­stanța. ♦ Mâine, Duminecă, 1 Octom­brie a. e., se va inaugura școala de meserii din Pitești. ♦ D. Spiru Constantinescu, consulul României la Bitolia, va pleca zilele acestea la postul său. ♦ D. general Arion, asistat de d. intendent Giuflea, va trece în imsporsiune în zilele de 3, 4 și 5 Octombrie, reg. Teleorman No. 20, 6 și 7 Octombrie, reg. 4 Călărași; 10, 11 și 12 Octombrie, reg. Vlașca No. 5, 13 și 14 Oc­tombrie reg. 10, 17, 18 și 19 reg. Muscel No. 30 și escadro­­nul 4 din reg. 4 Călărași; 20, 21 și 22 reg. Radu­ Negru No. 28 ; 23, 24 și 25 reg. Argeș No. 4 și escadronul 3 din reg. 4 Că­lărași ; 26 și 27 reg. 6 artilerie ; 30, 31 Octombrie și 1 Noembrie reg. 3 Dîmbovița No. 22 și es­cadronul 4 din reg. 3 Călărași ; 2 Noembrie, școala copiilor de trupă ; 3 Noem. infirmeria de­­positului; 5, 6 și 7 Noembrie, reg. 4 Ilfov No. 21 , 8, 9 și 10, reg. Mihai­ Viteazu No. 6. ♦ Au fost numiți: D. Oprișan Crețulescu, sub­comisar polițienesc în orașul Brăila. D. Masimovici, copist la poli­­țiea Iași D. Gheorghe Petrescu, sub­comisar la Bârlad. ♦ Era a venit la secția a II-a a Curtei de apel cererea lui Ră­­ducan Sinculescu, pentru pune­rea sa în libertate provizorie pe cauțiune în chestiunea învinuire­ ce i se­ aduce pentru escrocherie de timbre la portăreii tribuna­lului de comerciü. In rîndul trecut Curtea admi­sese în principiu liberarea fixând cauțiunea la 7000 de lei. Inculpatul, aducând recipise, că a consemnat suma în bonuri, Curtea a dispus liberarea lui. ♦ M. S. Regele, a iscălit de­cretul pentru numirea d-lui Ale­­xandrescu din nou în postul de prefect al județului Rîmnicu-Să­­rat. Se știe că d. Alexandrescu își dăduse demisiunea pentru a-șî regula drepturile la pensie. ♦ «Constituționalul» desminte știrea cum că ministerul de jus­tiție ar­ fi ordonat o anchetă în chestia destituire! d-lui judecă­tor C. S. Axente. 4 Din 500 de candidate pen­tru bursele de la școalele nor­male nu au reușit de­cât 207. Locuri disponibile însă nu sunt de­cât 83—erau 81 și s-au mai ivit acum încă două vacanțe, — cari se vor acorda din tabloul celor reușite celor cu medii su­perioare. Media cea mai mică în această alegere este 8 și 8,—o singură elevă cu media 8 este admisă. Restul celor reușite, însă re­lease pe din afară, din cauza lipsei de locuri, vor trebui să depue un nou concurs anul viitor. ♦ Procesul asasinatelor și com­plotului bulgăresc se va judeca la 25 sau 27 octombrie într’o sesiune extra­ordinară. D. prim-procuror Miclescu va susține rechizitoriul în afacerea Filovski. In urmă d. procuror va sus­ține acuzarea în afacerea asasi­­nărei lui Mihăileanu și a com­plotului contra M. S. Regelui.­­ Imediat după întoarcerea d-lui Marghiloman, d. Florescu, secretarul general al ministeru­lui afacerilor streine, va pleca în străinătate, în virtea unui concediu de patru­zeci de zile. ♦ D. Nemeș, licențiat în litere, a fost numit profesor de geogra­fie la gimnaziul din Iași. 4 D. Alexandru Marghiloman, ministrul de externe, sosește în Capitală mâine, la orele 11 și 40 minute, prin Vârciorova, venind din străinătate. ♦ D. G. Tamara, a fost numit advocat al Statului pe lângă ins­tanțele judecătorești in județele Dâmbovița și Muscel. 4 D dr. Emil Pușcariu­, pro­fesor la facultatea de medicină din Iași, și fost secretar gene­ral al ministerului cultelor și in­strucțiune­i publice, a luat direc­țiunea institutului vaccinogen al Statului din Capitală, înființat în urma co­ntopirei institutului din Iași cu cel din București. Contractul cu direcțiunea ser­viciului sanitar superior prevede ca pe viitor prețul unei fiole mari de vaccin să fie 2 leu, iar al unei fiole mici 1 leu. ♦ Astă­zi se împlinește un an de când a trecut în lumea ve­­ciniciei unul din fruntașii zia­riști, Anton Bacalbașa. Cu această ocazie se va oficia un parastas la biserica Oțelari, pentru odihna sufletului neuita­tului gazetar. 4 Următorii bulgari au fost expulzați aseară, dovediți că fac parte din complot: Andrei Sfe­­tea, Coli Ivan, Pandele Ion, Ion Tănase, Madheff, Dumitru Gris­­tleff și Andrei Ivanovici. ♦ Poliția de siguranță a ares­tat ieri pe bulgarii Avram Nisi­­poff și Gheorghe Iosif Crapceff. Acești două bulgari fac parte din comitetul secret din Capitală. Ei știau­ de planul asasinărei lui Mihăileanu și înainte de comi­terea crimei au fugit la Varna. Acum când credeau că afacerea crimei este terminată ei s-au re­întors în Capitală fără nici o teamă. Nisipoff și Crapceff vor fi ex­pulzați. Numiri în învățămîntul primar la Invațamtntul primar s’au mai făcut următoarele numiri: D-ra Manoliu Emilia la școala de băeți No. 1 din Huși, Jn locul d-lu­i S. Onu care ocupă postul de revi­zor școlar. D-ra Duca Ecaterina la școala de fete No. 2 din Galați, in locul d-rei Maria Ionescu, detașată. D-ra Lambrinescu I. Maria la școala de fete din Roșiorii-de-Vede, în locul d-rei Eugenia Lucescu, de­tașată. D-na Constantinescu H. Christina la școala de fete din Oltenilig în Ultime inform­­țiiiBl SAMBATA. ♦ Pe ziua de eră au intrat in porturi următoarele cantități de cereale : Galați 58 vagoane ; Brăila 87; Constanța 6; T.­Măgurele 10; Corabia 15 ; Calafat 1, iar din străinătate 54. ♦ In ședința de ieri consiliul permanent­­ și-a dat avizul pen­tru scoaterea la pensie din ca­uză de boală, a învățătorilor P. Spirescu și G. Ștefănescu, precum și a institutorului Pas­cal Ionescu. ♦ Luni 2 Octombrie se va face recepțiunea definitivă a cazărmei călărașilor din orașul Ploești. Comisiunea de recepțiune se compune din d-nii coloneii Bo­­leanu și Georgescu și ioc.-col. Marian. ♦ Ministerul lucrărilor publice a intervenit pe lângă cel de ex­terne pentru desființarea tuturor morilor plutitoare de pe malul bulgar al Dunărei. In acest sens s’au și dat or­dine serviciului hidraulic pentru desființarea și a morilor de pe litoralul românesc. Motivul acestei dispozițiuni este că multe vase se ín­isipau pe Dunăre din cauza morilor a­­flate pe apă. ♦ Pe ziua de mâine, 1 Oc­tombrie, vor fi trimeși în con­­cediu soldații contigentului 98 permanent din infanterie și 1896 din marină , la 1 Noembrie con­­tigentul 1897 al călărașilor cu schimbul și con­tigentul 1896 al regimentelor de infanterie cu schimbul. ♦ La atelierele manufacture­ de tutun ale regiei s’au instalat aparate pentru ars rezidue de petrol. ♦ S’a primit, pe ziua de 1 Octomvrie a. c., demisiunea d-lui inginer Alexandru Minciulescu, șeful serviciului teh­nic din ju­dețul Covurlui, pentru a-șî re­gula drepturile la pensiune. ♦ Până în prezent s’au înscris la școala de adulți din Capitală peste 200 de elevi. ♦ Duminecă 1 Octombrie se deschid cursurile școalei de a­­dulți din Capitală. La inaugurare au fost invitați d-ni­ Tache Ionescu, Barbu De­la­vrancea și G. Assan, membrii de onoare ai societăței. Cursurile vor fi, parși, în tre­cut, de la orele 8—10 seara. ♦ Consiliul permanent de pe lângă ministerul instrucțiunei pu­blice, în ședința de erî a amânat procesul profesorului N. Mure­­șeanu, din județul Tulcea, iar procesul d-lui Traian Siboiu, di­rector de institut privat din Plo­ești, l'a amânat de asemenea pen­tru a se face o nouă anchetă. 4 Zilele acestea d. Popescu, directorul învățământului primar din ministerul instrucțiunei pu­blice, va prezenta d-lui C. C. A­­rion, spre aprobare un tablou ge­neral al înființărilor și desființă­rilor de școale rurale din întrea­ga țara. Se știe că d. Popescu fusese însărcinat special de d. ministru Arion cu facerea acestui tablou. 4 Astă­zi dimineața consiliul permanent de pe lângă ministe­rul instrucțiunei publice va ține ședință, având a se ocupa cu procesul d-lui Ilie Mihăilescu, maestru de muzică la liceul din Craiova și al d-nei Elena Theo­­dorescu și V. I. Ferlendis, învă­țătoare la școala din comuna Du­­riești, județul Ilfov. ♦ In urma unui raport al di­rectorului liceului clasic din Tul­cea, relativ la extremul de mic număr al elevilor înscriși anul acesta în clasa I a acelui liceu, ministerul instrucțiunei publice a dat ordin ca să fie înscriși și elevii cari au vârsta de 13 ani și juni, precum și până la 14 ani și o lună. Se știe că, conform noului re­gulament, nu se­ pot înscrie în clasa I elevi mai mari ca 13 ani. ♦ In «Monitorul Oficial» de astă­zi va apare numele funcțio­narilor din prima serie cărora li s’au regulat drepturile la pen­siune pe ziua de 1 Octombrie. ♦ La regimentul 4 Ilfov, No. 21, se lucrează la construirea unei spălătorii mecanice cu a­­buri. Instalațiunile vor costa 20.000 lei. 4 Erî la orele 5 p. m. s’au întors regimentele 21 Ilfov și 6 Mihaiu-­Viteazul din marșul pe care l-au făcut la Pantelimon. ♦ D. Dimitrie A. Laurian, se­cretarul general al ministerului instrucțiunei b­iblice îșî va lua Luni în primire funcțiunile la minister. ♦ Pe ziua de 1 Octombrie se vor face importante numiri în serviciul exterior al ministerului de finanțe. Se vor numi mai mulți ad­ministratori financiari în locul ce­lor cari au eșit la pensie. 4 Orî după amiazî s’a întrunit consiliul de războiu al corpului 2 de armată sub preșidenția d­­lui colonel Boteanu. S’au judecat mai multe pro­­­cese de dezertări.

Next