Universul, octombrie 1900 (Anul 18, nr. 270-300)
1900-10-01 / nr. 270
Boalele secrete Nepui Lițn Haflmleasca se vindecă repede fără durere și Împiedicare, după experiență de 30 ani se specializate In boli lumești (de la 1870). lUCK No. 1, Str. BARBU CATARG!, No. 1 Intrarea iumai prin str.str.Voevoz. Consultații de la 10-1 dimineața și de la 5-—n seara Loc separat de așteptare pe fiecare Vindem in rabat considerabil toate Tuburile «arCiment System Monier N. Cuțarida deC ni8 Fabrica Bariera Grivița Desface«« tot slocul «Ie: DALE DE CIMENT ,numai cu 5 lei, 4 lei ș» 2 lei metru! nălțat în loc de 14 lei, 8 lei și 6 lei. 2730 Dr.D. HAET CALEA CALAUAS 11.OU No. 1 Fost medic de spital și de oraș Special în boale interne, femei și de copii De asemenea tratează și boale sifilitice și lumești după metodele cele mai noue. Consultațiuni : 2—4 p. m. 2778 DOCTOR IN MEDICINA N. ROSENSTEIN Chirurg DENTIST din Paris Vindecă boalsie de gură, dinți și gât Extracțiunea și obturațiunea nedureroasă a dinților prin anestesie. Redresarea și punerea de dinți artificiali artistici. Plombe in email (small) Calea Victoriei No. 60 (Piața Teatrului) Doctorul LUVÎSCH Special în beate interne și siphisstice CONSULTAȚIUNE 24 84 GALEA DUDESTI 84 8780 Doctor E. Felis (fiul) Profesor-agregat la facultatea de medicină Medic al spitalului Colțea 4, strada Pensionat * Intorcându-se în Capitală ’și-a reluat orele de consultațiune de la 12—2 p. m. pentru boalele de gât, de nas și de urechi. 280 Staiilfscu - MEDIC AL CAPITALEI — fost 5 ani intern al spitalului de copii, special in boale interne de copii — Consultațiuni seara 6—7 — Strada Sfirbey-Vodă No. 54 * 2842 DOCTOR VELESCU — DENTIST — Fost șef asistent de clinica la Facultatea dentistică din Philadelphia (America) întorcându-se din străinătate și reluat orele de consultațiunea de la 9 la 12 si de la 2 la 5 in strada Regalii No. 1O 3846 Dr.DIMITSIU (Andrei) Fost medic al Spitalelor civile S’a întors în Capitală Scale de femei, de copii și hale interne Consultații la orele 1—3 și 6—7 p.m. Strada Dionisie, 62 2847 Fondat în 1802 Ou R de Limba Franceză, Germană și Piano după programa Conservatorului Special numai pentru d-ne și d-șoare la dna Jeaime Den Isoff Pentru exerciții Piane la dispoziție Str. Lutherană No. S 2856 Dr. Eracli Simon Asistent benevol la cursul de Boale interne al d-lui prof. Dr. I. TH. TIOÜIESCU SPECIAL.XS T PÎfcT 40ALE INTERNE (piept, stomac, rinichi) — de copil și RäAMOS — Vindecare sigură pentru sifilis și ficale secrete. Consultații 8—10 și 5—7. — CALEA RAHOVEI No. 82 — Purcelul fabricant de crenvăști, cel mai nou obiect de glumă, amusă mic și mare, chiar cel mai posomorât trebue să atză cum poftă vezând cum fumează purcelul își face cremviști, 50 b.— Cârnațî 'care sboară în aer, efect nu se poate mai hazliu, 20 b. Țigări de păcăleală, 10 b.—Bomboane de ciocolată, umplute cu țările în loc de cremă, cutia 50 b. — Tabacherea magică, țigările apar și dispar după dorință,lei 1.—Cutia a« chibrituri de păcăleală, 20 b. ței‘«l de scărpinat cutia 40 b.— >raf «Iestrănutat cutia 75 b.— Oglinzit de iuizintar miraculoasă pentru bărbați, aburindu-ne apare o figură de damă picantă, 75 l. și multe altele. Eitanța îi afrma — Prin poștă — lntr-o scrisoare trimisă de un soldat german din China către părinții săi din comuna Romager, acesta spune că pe toată linia între Taku și Tien-Tsin toate satele au fost arsa și părăsite de chinezi. Cadavrele de oameni și de animale zac în mase mari pe câmp. Toți boxerii, făcuți prizonieri, sunt împușcați fără nici o excepție. Rîul Peiho e plin de cadavre. 44 «Standard» scrie că șeful cabinetului englez, lordul Salisbury, se va declara în general de acord cu ținta pe care Germania și Franța și-au propus de a o atinge cu relativele lor note către puteri. Greu însă el va putea primi cele două note în mod necondiționat și lordul Salisbury va face propuneri proprii, cari vor fi însă în legătură cu cele ale Franței. «Morning Post» are din Washington știrea că guvernul american a adresat Puterilor o notă în care -și exprimă părerea că o întârziere în tratativele de pace ar putea avea ca consecință o serioasă revoltă în provinciile din China de Sud. Corespondentul nostru din Viena ne-a telegrafiat că la Tien- Tsin au fost arestate trei frumoase fete chineze, bănuite de spionagiu. Aceste trei fete sunt amantele a trei din cei mai importanți șefi ai boxerilor. 4 » Societatea militară «Victor Emanuel» din Florența a luat inițiativa spre a deschide o listă de subscripție pentru trimiterea de lucruri confortabile soldaților italierii din China cu ocazia serbărilor de Crăciun și de Anul Nou. S’a hotărît de a se face apel și la celel’alte asociații pentru ca subscripția să fie o solemnă manifestație patriotică. * 4 >f A se citi ultimne șli«*î cu privire la Situația in China, la Telegramele de pe pagina HI. S. Lindenberg, București Strada Stavropoleos No. 2, etagiul I 2803 POLICLINICA STRADA GENERAL FLORESCU No. 3 Hire Hotel de Londra și grădina Sf Gheorghe. Lonsumațiuni a 1 franc Pentru cei cu mai puține mijloace PLA ORICE ORĂ A ZILEI Se caută toate bolile, în speriat boale de femei și copil. Tratament special pentru boalele lumești ținigând în brațe pe sora Maria și sărutând-o. Frumoasa fată își lăsă capul pe peptul lui Victor, și începu să plângă. Nu erau însă lacrăriîele durere, ci de fericire nespusă. Corneliu O CUGETARE PE ZI Virtutea nu e altceva decât o frumusețe interioară, bru și cu alți prieteni la «trei cărbuni». I. Ce e aia «trei cărbuni». R. Așa îi zice în o cârciumă, unde am «băutără». după ce băurăm, ne întoarserăm la nuntă Noi ’e lăsasem jucând sârba, și vedem că aceștia porunciseră brîulețul. Și fiindcă Lambru și alții le cerură socoteala, au fost luați la bălae și 1#vituri cu haosuri, daltă și cu cuțit. Martorul Ion Lambru, turnător, zice că a văzut pe Mateiu când a dut cu cuțitu în Filip, dar în mort n’a văzut. Costină Marinescu a văzut pe Matei bând cu cuțitul. Pe când se urma cu ascultarea martorilor sosesc d. I. Brătescu de la Cameră și d. Țicu Ștefănescu de la altă secție. D. Țicu Ștefănescu cere să se citeze și părinții minorilor. D. Brătescu se opune. Tribunalul decide citarea părinților și amână continuarea desbaterilor la 10 Octombrie. I^UGA. IMPERATULUI SI fi IMPERĂTESEI CHINEI «VESELIA», care a apărut astăzi. Sâmbătă 30 Septembrie, cuprinde, pe lângă o materie hazlie, variată și interesantă, o frumoasă ilustrație în 6 culori, reprezintând o scenă de actualitate și adică : Fuga împăratului și a împărătesei Chinei. «VESELIA» se vinde cu 10 bani în toată țara. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) CRIMA DE PE CAM PIA GRANT Era a venit înaintea secției a IlI-a a tribunalului Ilfov, procesul unui omor întâmplat în ziua de 21 Maini trecut, la o nuntă pe câmpia Grant. Se juca sârba, când niște musafiri nepoftiți cer brâuleți. De aci ceartă, bătaie, lovituri cu boxuri și cu cuțit. Un anume Ianoș Bodio cade greu lovit, străpuns cu un cuțit în inimă, murind după câteva zile la spitalul Filantropia. La banca inculpaților erau Ion Matei zis și Călin, învinuit de lovituri pricinuitoare de moarte, Bucur Simon pentru lovituri cu incapacitate de lucru și Sandu Spiridon, lăsat în libertate, pentru lovituri simple. Apărătorii lor sunt d-nu I. Brătescu și Ticu Ștefănescu. Partea civilă era representată prin tatăl mortului și Filip Bodio, fratele mortului, asistat de d. Butoianu. Interogatoriul Ion Matei zice că e de 19 ani, de profesie lăcătuș, se dusese cu mai mulți prieteni pe câmpia Grant ca să viziteze pe o domnișoară care se numea Elena, de ziua ei onomastică, când aud visa-vis la o nuntă cântând lăutarii. Merg într’acolo și fiindcă au zis lăutarilor să cânte brîulețul, au fost luați la bătaie. Președintele. Și d-la ai dat cu cuțitul? R. N’am avut cuțit. I. S’a constatat că Ianoș a murit de cuțit și martorii au să spună că ai fost văzut cu cuțitul. R. Nu știu nimic de cuțit. Bucur Simion spune la fel. I. D-ta ai lovit cu dalta ? R. N’am avut daltă. I. (către Sandu). Dar d-ta cu ce am lovit ? R. Eu am avut un box. R. De ce purtai box? R. De, ca să mié aper de vrăjmași. I. Am văzut când Matei a dat cu cuțitul ? R. N’am văzut. I. Martorii spun că toți au dat. R. Cei din Grand nu o să fie cu noi. Partea civilă Tatăl mortului spune ea, venind acasă, a văzut pe fiul său Filip zácând în pat, iar pe cell’alt fiu căzut pe stradă, de unde a fost luat la spital. Filip Bocho, fratele mortului, spune că a fost invitat la nuntă. Venind la nuntă după ce a dans*ț jMlip s’a dus cu unul Bruft-J Elvin. UN PROVERB PE ZI Carnea bătrână face zeama bună. (Italian). Știri din străinitate — Prin poștă — Din Oradea Mare se anunță : Marea fabrică de mașini de auci a fost cuprinsă de un incendiu violent. S’a născut o panică grozavă. Pagubele întrec suma de 300.000 coroane. 500 de muncitori au rămas fără lucru. Se crede că incendiul a fost pus de o mână criminală. * * * O nenorocire îngrozitoare s’a petrecut Miercuri la Jassenova, în Ungaria. Pe când notarul de acolo, anume Dionisie Langrovici, era la cancelarie, soția sa într'un acces de nebunie luă un cuțit și ucise pe cei două copilași ai ei, unul în vârstă de două ani și cel mai mic de o jumătate de an. Apoi, cu cuțitul în mână, năvăli pe strade amenințând pe toată lumea. Cu mare greutate fu prinsă de soțul ei și de alți locuitori. Dar disperarea lui Langrovici fu așa de mare când își văzu copilașii morți, încât vor să se sinucidă. Fu oprit însă de la aceasta de către amici. Această nenorocire a impresionat adinc întreg ținutul Iassenovei. * 4 * Din Viena se anunță o mișcătoare tragedie de dragoste. Aceia cari se plimbau Miercuri pe țărmil Dunării au văzut înotând în mijlocul fluviului două cadavre legate unul de altul. Cu mare greutate ele au fost prinse, și s’a constatat că unul era de bărbat, pe un alt de femee. Nenorociții erau legați cu o sfoară de mijloc. Din cercetările făcute de poliție s’a descoperit în grabă că bărbatul este un anume Carol Reinhart, agent, născut în Sibiu, iar femeia Maria Nedelcovici, o fată din Viena. Ei se iubiau, și deoarece nu puteau să se ia, s’au aruncat în brațele morții. * 4 4 O telegramă din Kiev anunță că Țarul a grațiat pe colonelul Staschewsky, care a fost condamnat la mai mulți ani închisoare pentru că a asasinat cu revolverul pe redactorul Smagina, findcă acesta îl atacase în ziarul său.A 44 Ziarele din Viena anunță că procesul lui Hilsner, acuzat pentru omor ritual, se va judeca din nou la 29 Octombrie st. n., înaintea Curții cu jurați din Pirek, (Boemia).* 4 . «Neue Freie Presse» află că împărăteasa Frideric, mama împăratului Germaniei Wilhelm II, va pleca în curând la Atena, unde va petrece toată iarna în palatul principilor moștenitori; împărăteasa va fi însoțită de o prințesă engleză, iar în primăvară se va duce la Nizza, unde se va întâlni cu mama ei, regina Victoria a Angliei.* 44 Prefectul poliției din Paris a primit o scrisoare de la procurorul general al Republicei în care ii cere ca să comunice comisarilor de poliție și agenților următoarea dispozițiune : «Toți indivizii, cari pronunță pe stradă vorbe ofensatoare contra președintelui Republicii, trebue să fie imediat arestați și duși la secție». * 44 Soții Zola, din Veneția, au fost arestați, fiindcă au ținut 18 ani sechestrată pe fata lor într’un staul de capre și de oi. Când autoritățile au deschis staulul au avut o priveliște oribilă înaintea ochilor. Fata, cu totul despuiată, zăcea pe băligar în mijlocul a tot felul de murdării. Nenorocita, adevărat schelet viu, azi în vârstă de 19 ani, e idiotizată și nu mai poate vorbi. Ea era ținută acolo de la 1882. * 44 Ministrul de instrucțiune al Italiei, Gallo, a trimis lui Giuseppe Verdi, cu ocazia aniversărei nașterea marelui maestru, următoarea telegramă: «Ziua de naștere a lui Giuseppe Verdi va fi întotdeauna o zi memorabilă pentru națiune; aș lipsi de la datoria mea de ministru de nu mi-aș aminti de ea. Sen. Voastre, care e onoarea și fata Italiei, și care cu alți puțini oameni celebri au ținut timp de o jumătate secol primatul artistic, —ca reprezentant al guvernului prezint un omagiu respectuos și urările cele mai fierbinți și cele mai calde ca să fii conservat încă pentru mulți ani gloriei, artei și patriei.—Gallo.» * 44 In cercurile militare din Franța se șoptește că dacă păcălelile furței chineze vor continua, atunci aliații vor pune mâna pe escadra chineză, ca garanție a viitoarei Indemnități. Când flota va rezista, ea va fi distrusă. Emil Zola și Perreux, girantul ziarului «Aurore», au primit citația ca să se înfățișeze la 27 Octombrie st. n., in fața Curței cu jurați din Versailles. E vorba de sigur de o simplă formalitate spre a se împedica prescripția. •44 Incrucișătorul francez «DAsnas» a sosit la Brest aducând echipagiul vaporului englez «Gleuliver», care se naufragiase, izbindu se de stânci. Englezii din acel port spre a-și manifesta recunoștința lor, făcură multe demonstrații francofile.* 44 Arestații în Bruxelles sub acuzarea de a fi urzit un complot spre a atenta la viața prințului Albert au fost toțiliberați. Zvonul despre complot a fost inventat de poliție în scopul evident de a amâna manifestația socialistă care trebuia să se producă la trecerea nouilor soți. Socialiștii, intr’adevăr, și au amânat manifestația, temându-se ca anarhiștii să nu profite de dînsa spre a comite atentatul. 2 — 16TMITe7eőíitea ¥" CAMERA Ședința dela 29 Septembrie 1900 Ședința se deschide la orele 2 și 5 minute, sub preșidenția d-lui G. Cantacuzino. Răspund la apelul nominal 110 d-ne deputați. D. P. Carp înaintează Camerei proiectul de lege votat de Senat, relativ la salinele Doftana și Ocnele Mari. Se intră în ordinea zilei. D. Lupu Costache dă citire raportului și proiectului de lege asupra cedărei veniturilor monopolului hârtiei de țigară. D. G. Ballade, în discuție generală, dorește să aibă lămuriri asupra situației financiare a țărei spre a putea judeca just valoarea proiectului în desbatere. D. Petre Carp răspunde d-lui Palade și declară că n’are intențiunea nici să stabilească răspunderile oamenilor politici, nici să prezinte situația mai neagră decât este. D. Carp spune că prima greutate a situației constă în imposibilitatea de a ne mai împrumuta timp de 5 ani cu nici un preț. A doua greutate constă în datoriile deschise în comptul bugetelor anterioare și cari se cifrează între 42 și 43 milioane. Aceasta este situația noastră tristă, încheie d. Carp, tristă dar plină de învățăminte și folositoare, căci folositoare sunt învățămintele carilor. Oratorul crede că situația se va îndrepta și arată că remediere de cari poate dispune sunt: concesiunile de petroleu; cedarea rotilor noastre comerciale în schimbul inființărei unui alt serviciu de navigațiune; exploatarea unei părți din pădurile Statului, și înstrăinarea acțiunilor pe cari le are Statul la Banca Națională care, în treacăt fie zis, datorește oarecare recunoștință creditului Statului român. (Aplause). Continuând d. Carp spune că toate măsurile arătate nu sunt în definitiv decât lichidarea trecutului , întrucât privește viitorul, nu vom putea întocmi bugete de cheltueli cari să întreacă maximul de 230 milioane venituri, ceea ce însemnează că nu vor fi resurse decât pentru nevoile ordinare ale Statului, iar nu pentru cele extra-ordinare. Pentru acestea, zice d. Carp, trebuesc resurse nouî și, între cele dintâi posibile, sunt simplificarea mecanismului nostru administrativ , mărirea comunelor și desființarea sub-prefecților. Alte resurse nouî, urmează d. Carp, nu vedem decât în monopolul cârciumilor, în împărțirea sarcinei învățămîntului public între comune și Stat. Cât privește economiile posibil a se face la toate ministerele, ele nu pot întrece cifra de 12 sau 13 milioane (aplauze). D. George Palade declară ci nu a luat cuvîntul pentru ca să facă dificultăți guvernului, ci pentru ca să expuie sincer părerea sa asupra actualei situații financiare. D. Palade susține că tezaurul are trebuință de mai mult de 43 milioane pentru lichidarea trecutului, căci în sarcina trecutului intră natural și deficitul anului curgător. Oratorul constată că guvernul a cerut anul acesta de la contribuabili 18 milioane impozite nouă, și se miră că n’a cerut funcționarilor decât cinci milioane, ceea ce învederat că este o nedreptate. D. Palade susține că prima datorie a d-lui ministru de finanțe era să aducă un buget rectificativ pentru anul curent, spre a'l pune în concordanță cu resursele reale ale Statului, împuținându-se cheltuelile și reducându-se. «Atmosfera generală a țărei este foarte favorabilă pentru serioase reduceri în cheltueli, zice oratorul, și oamenii de guvern trebue să profite spre a realiza reducerile pe cari nu ar îndrăzni nimeni să le propun în timpuri normale.»Mergând mai departe, oratorul spune că resursele extraordinare prevăzute de d. Carp nu sunt suficiente spre a face față tuturor eventualităților. D. Palade afirmă că trebuesc introduse economii serioase și în budgetele particulare și în budgetul Statului, și că nu va trebui să se ia în seamă murmurele inconscienților (aplause). «Faceți aceasta și pe noi opoziția ne veți găsi sprijinindu-ne, căci criminali ar fi aceia cari ar azmuți contra guvernului pe cei datori să se împărtășească de nevoile Statului.» Vorbind despre sistemul scoatăreț veniturilor Statului, inaugurat de proiectul în discuție, d. Palade declară că nu’l aprobă, însă ținând seamă de necesitatea momentului nu’l critică azi. Oratorul găsește esorbitant și primejdios pentru viitor dreptul de control pe care -l acordă proiectul actual concesionarilor monopolului de a verifica veniturile monopolului. D. Petre Carp se apără de ojncțiunile morale aduse de d. Palade planului de îndreptare a situației, și « vorbind despre budgetul reclificativ—susține că el nu se poate prezintă fără a se modifica mai inlin legile de organizare ale administrațiunei publice. D. Take Ionescu începe prin a constata îmbucurătorul progres săvârșit în moravurile noastre parlamentare și explică blânda opoziție a d-lui Paladi prin conștiința pe care o are toată țara despre gravitatea situațiunei și despre seriositatea operei de îndreptare (aplauze). Făcând istoricul impozitelor noastre de la 1873 până în anul trecut, oratorul spune că, deși adusese in sesiunea trecută impozite nouî, d-sa văzuse de atunci necesitatea absolută de alte impozite, și le numise chiar pe cele aduse deja sau cari se vor mai aduce de către actualul ministru de finanțe. D. Ta ehe Ionescu cere reforma legei pensiilor, accentuând trebuința de a se lua funcționarilor dreptul ca să-și aleagă momentul retragerea la pensie. In treacăt oratorul spune că și d-sa a propus la iulie trecut măsurile pe care în curând le va aduce și d. Carp, căci altele nu există. Terminând, oratorul cere să se procedeze energic la îndreptarea situației, căci nu va fi nenorocire mai mare pentru țară decât aceea de a ajunge să nu-șî mai plătească datoriile la timp. Posteritatea va ști să aprecieze valoarea celor cari îșî vor face datoria azi (aplause). Se suspendă ședința pentru 10 minute. La redeschiderea ședinței, se dă cuvântul d-lui George, Panu. D. Panu, cercetând gestiunea financiară din ultimii două ani, observă că nu e bine să devenim amatori de impozite, ci să ne îngrijim mai întesn a întrebuința bine resursele de cari dispunem și să nu facem bugete greșite ca cel din anul curent Vorbind despre proiectul relativ la monopolul hârtiei de țigară, d. Panu declară că nu’! votează căci creiar fi precedente nenorocite, pe cari nu ar vroi să le vază aplicându-se la celelalte resurse ale țărei. Se pune la vot luarea în considerație a proiectului de lege și se admite cu 01 voturi pentru, din 78 votanți. Neluând nimeni cuvîntul la discuția pe articole, se pune la vot legea în totul și votul este nul. Ședința se ridică la ora 6 fără 5 minute. seist ^.rrxjXj Ședința de la 29 Septembrie Ședința se deschide la orele 2 jum. sub preșidenția d-lui C. Ghica, vice-președinte. Prezenți 90 d-ne senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială se află d. T. Maiorescu. La ordinea zilei indigenate. Se votează recunoașterea d-lui Alexe Rocneanu, profesor, din Botoșani. Se votează împământenirea d-lor Rodrigue Goliescu, militar, din București, Alphonse Goliescu, militar, din București și Alexis Burnu, profesor, din Iași. Ședința se ridică la ora 310. UN SFAT PE ZI Spălatul stofelor de mătase.— Ca să speli bine un vestmânt de mătase la 15 litri de apă curgătoare, pune în ea 4 chile mîzătură de săpun bun și l l, litri de amoniac lichid. In amestecătura asta spală veștmintele de mătase și le limpezește în apă curgătoare. Le vei avea ca nouă. Expoziția din Paris — Prin poștă — Luni au cercetat Expoziție 275.627 persoane.* 4 4 Congresul internațional de botanică s’a închis Luni. * 44 In curând se va da o serbare a mijloacelor de transport, din timpurile cele mai vechi până în zilele noastre.* 4 4 Serbarea Berei și a Cidrului nu va mai avea loc. r. 4 4 »Figaro» cere ca Expoziția să se închidă în mod treptat. La 5 Noembrie ar trebui să se închidă palatele de pe câmpul lui Marte ; la 10 Câmpul Marte chiar, lăsând Splanul Invalizilor deschis până la 30 Decembrie. * 4 4 Se publică lista numeroaselor decorațiuni pe care Germania le-a acordat statului-major al Expoziției. Comisarul general Picard a fost numit Mare Cruce al Vulturului Roșiii. * 4 4 S’a amânat banchetul internațional al lucrătorilor Expoziției, care trebuia să se țină la 15 Octombrie st. n. Au aderat deja 700 de lucrători. Banchetul se va ține în salonul provizoriu al Belelor-Arse, pe piața Brăteuil. ——...... — «»» .........—— ÎNTÂMPLĂRI CU CiigiHatfa Un tren atacat cu pietre . Era, pe când trenul de Giurgiu venea spre București, în dreptul Regiei Monopolurilor Statului niște indivizi, rămași până acuma necunoscuți, începură să arunce cu pietre în vagoane. Mai multe geamuri fură sparte și o panică mare se produse printre pasageri. Din fericire însă nici unul din ei n’a fost lovit. Poliția continuă cu cercetările pentru a descoperi pe răutăcioșii glumeți și a le da o lecție exemplară. Arestarea unui complice în omorul Mi Măileanu Erî s’a arestat de către poliția din Capitală un bulgar Onciu, inculpat în omorul marelui patriot Măileanu. Acest Onciu, după săvârșirea fimorului, izbuti să fugă din țară, iar mum, după ce s’a terminat instrucția, s’a reîntors ca să vadă dacă mai e altceva de făcut. Poliția, care avea toate informațiunile despre acest asasin, puse numai decât mâna pe el șil băgă la arest. Oncisi va apare înaintea Curtei cu jurați împreună cu tovarășul său Dimitroff. Rănirea din str. Buzești Strada Buzești a fost era teatrul unei răniri tragico-comice. Un ucenic de bărbierie Niculae G. Filip, din acea stradă No. 67, care se află în serviciul d-lui N. Petre, s'a luat la ceartă cu un servitor Ion Frank, de la casa vecină No. 69. Ucenicul de bărbier în furii ucimise din ce în ce mai mult, se hotărâ să râdă de tot pe rivalul său și punănd mâna pe un cuțit, îl înfipse în piciorul lui Frank. După săvârșirea faptului Niculae Filip începu să se vaete și să plângă. I «S’au dus draftului boii, striga el, sunt un ucigaș și nu mă așteaptă decât ocna». Adevărul e că Filip fu dus la poliție, iar rănitul transportat de urgență la spitalul Filantropia. Moartea subită din str. Colentina Locuitorul Simion Grigore, în etate de 85 ani, de fel din com. Dascălul Leațu, județul Jlfov, a venit în Capitală de trei zile pentru a se duce la un spital fiind bolnav. El a tras în gazdă la comerciantul Marin Rădulescu, din strada Colentina No. 45. Era dimineață d. Rădulescu ducârdu-se în odaia lui Simion îl găsi pe acesta mort. D. Rădulescu a făcut cunoscut secției respective despre moartea țăranului. .Universul Literar, care va apare mâine, Duminecă 1 Octombrie c., va cuprinde, pe lângă o materie bogată, variată și interesantă, două frumoase ilustrații colorate, adică : O scenă «din războiul austlo-boer , Lady Wilson umpușcând asupra boalilor și O eroină franceză, d-ra Lucie Montreuil, la asediul orașului Tientsin. «Universul Literar» se vinde cu 10 bani în toată țara. Războiul anglo-boer — Prin poștă — Intervievat de un redactor de la «Figaro», un pastor boer expulzat din Africa de Sud a afirmat că războiul va mai ține cel puțin 6 luni, dar că atunci când Anglia va refuza să păstreze independența Transvaalului și a Oranjelui, va avea contra ei pe întregul element afrikaander din Sudul Africei.* 44 Vr’o 100 Boerî au intrat Sâmbătă dimineață în Ficksburg. Ei împresuraseră mai intéiu orașul cu santinele, ca să nu scape nimeni.* 4 4 Generalul Cronje și ceîlalțî Boerî prizonieri la insula St. Elena au trimis Marți o telegramă de felicitare lui Krueger, cu prilejul a 76-a aniversare a nașterei sale, pe care prizonierii au celebrat-o a doua zi Miercuri la Longwood.* 4 * La 28 Septembrie (11 Octombrie st. n.) s’a împlinit anul de când boerii au adresat Angliei ultimatul lor, după care a doua zi au început ostilitățile. 4 4 Lordul Roberts, va pleca in curând în Londra unde i se pregătesc mari onoruri. In curând va pleca și generalul Duller, și atunci stidarul Kissebener va rămâne șef al trupelor engleze din Africa de sud. * 4 » A se citi numie știri cu privire la războiu la Telegramele «le pe pag. HL INFORMAȚIONI SÂMBĂTĂ♦ D. C. Em. Marinescu, avocat al Statului, clasa 11, pe județele Argeș-Muscel, și-a dat demisiunea din acest post pe ziua de 1 Octombrie. ♦ D-ra Viișoreanu a fost numită profesoară de științele naturale la externatul No. 1 din Capitală. 4 Bulgarul Nică Vasiliu a fost expulzat din țară prin Galați , de asemenea a fost expulzat din țară prin Predeal, bulgarul Atadasie Gheorghiev. ♦ Marți, 10 Octombrie, se va da în Palatul Ateneului un mare concert de către celebra primadonă L. de Merlc cu concursul celebrului tenor român Ioan Dumitrescu și al d-lui Oscar Spirescu, pianist. Programul ales și variat cuprinde bucăți din Mozart, Meyerbeer,, St. Saens, Donizetti, Rossini, etc. Biletele se găsesc de pe acum la Agenția teatrală de la «Londépendance roumaine». ♦ D-ra Elisa Cernavodeanu a fost numită profesoare de științe naturale la externatul din București, în locul d-nei Ganea eșită la pensie. ♦ D. Gh. Araboiu, inspector vamal la Predeal, a descoperit zaharină în pulbere la farmacistul Oscar Hessler din Câmpina și Gh. Bordac, cârciumar din Breaza de sus. Această zaharină, conform legei, se consideră ca contrabandă. ♦ La 1 Noembrie a. c., intră în vigoare un nou tarif redus pentru expediarea in saci de făină, producte măcinate de cereale și leguminoase, turtă, tălocul d-rei Elena Drăgănescu, detașată. D-ra Ciudin Lucia la școala de băeți No. 4 din Galați, în locul d-lui S. Plăvănescu, care ocupă postul de revizor școlar. D-ra Mihăescu Stela la școala de băeți din Gerua-Vodă, în locul d-nei Eleonora Manole, detașată. D-ra Strofă Alisa la școala de fete No. 3 din Galați, in locul d-nei Maria Anghelescu, detașată. D. Bunghețeanu Constantin la școala de Moți din Zimnicea în locul d-lu. Piorea Dițrtescu, detașat. D. Popescu Ion la școala de băeți No. 1 din Tulcea, în locul d-rei Iulia Popescu, detașată. D-ra Maria Șoimaru la școala de băețî No. 1 din Buzău în locul d-lui P. N. Serdinescu, care ocupă postul de revizor școlar. D-ra Ecaterina Moscu, la școala de băeți No. 1 din Călărași, în locul d-lui Haralamb Niculescu, care ocupă postul de revizor școlar. D-na Pioneanu Elena a fost numită la școala de băeți din Mizil, în locul d-ui Aldulescu detașat. Toți cari au fost numiți siint invitați să se prezinte la revigoratele școlare pentru a-șî primi ordinele de numire, vițe și resturi de in și de răpira de la fabricarea uleiurilor vegetale dle la mai multe stațiuni ale căilor ferate române la Rotterdam, via Galați, Brăila și Constanța. ♦ Mâine, Duminecă, 1 Octombrie a. e., se va inaugura școala de meserii din Pitești. ♦ D. Spiru Constantinescu, consulul României la Bitolia, va pleca zilele acestea la postul său. ♦ D. general Arion, asistat de d. intendent Giuflea, va trece în imsporsiune în zilele de 3, 4 și 5 Octombrie, reg. Teleorman No. 20, 6 și 7 Octombrie, reg. 4 Călărași; 10, 11 și 12 Octombrie, reg. Vlașca No. 5, 13 și 14 Octombrie reg. 10, 17, 18 și 19 reg. Muscel No. 30 și escadronul 4 din reg. 4 Călărași; 20, 21 și 22 reg. Radu Negru No. 28 ; 23, 24 și 25 reg. Argeș No. 4 și escadronul 3 din reg. 4 Călărași ; 26 și 27 reg. 6 artilerie ; 30, 31 Octombrie și 1 Noembrie reg. 3 Dîmbovița No. 22 și escadronul 4 din reg. 3 Călărași ; 2 Noembrie, școala copiilor de trupă ; 3 Noem. infirmeria depositului; 5, 6 și 7 Noembrie, reg. 4 Ilfov No. 21 , 8, 9 și 10, reg. Mihai Viteazu No. 6. ♦ Au fost numiți: D. Oprișan Crețulescu, subcomisar polițienesc în orașul Brăila. D. Masimovici, copist la polițiea Iași D. Gheorghe Petrescu, subcomisar la Bârlad. ♦ Era a venit la secția a II-a a Curtei de apel cererea lui Răducan Sinculescu, pentru punerea sa în libertate provizorie pe cauțiune în chestiunea învinuire ce i se aduce pentru escrocherie de timbre la portăreii tribunalului de comerciü. In rîndul trecut Curtea admisese în principiu liberarea fixând cauțiunea la 7000 de lei. Inculpatul, aducând recipise, că a consemnat suma în bonuri, Curtea a dispus liberarea lui. ♦ M. S. Regele, a iscălit decretul pentru numirea d-lui Alexandrescu din nou în postul de prefect al județului Rîmnicu-Sărat. Se știe că d. Alexandrescu își dăduse demisiunea pentru a-șî regula drepturile la pensie. ♦ «Constituționalul» desminte știrea cum că ministerul de justiție ar fi ordonat o anchetă în chestia destituire! d-lui judecător C. S. Axente. 4 Din 500 de candidate pentru bursele de la școalele normale nu au reușit decât 207. Locuri disponibile însă nu sunt decât 83—erau 81 și s-au mai ivit acum încă două vacanțe, — cari se vor acorda din tabloul celor reușite celor cu medii superioare. Media cea mai mică în această alegere este 8 și 8,—o singură elevă cu media 8 este admisă. Restul celor reușite, însă release pe din afară, din cauza lipsei de locuri, vor trebui să depue un nou concurs anul viitor. ♦ Procesul asasinatelor și complotului bulgăresc se va judeca la 25 sau 27 octombrie într’o sesiune extraordinară. D. prim-procuror Miclescu va susține rechizitoriul în afacerea Filovski. In urmă d. procuror va susține acuzarea în afacerea asasinărei lui Mihăileanu și a complotului contra M. S. Regelui. Imediat după întoarcerea d-lui Marghiloman, d. Florescu, secretarul general al ministerului afacerilor streine, va pleca în străinătate, în virtea unui concediu de patruzeci de zile. ♦ D. Nemeș, licențiat în litere, a fost numit profesor de geografie la gimnaziul din Iași. 4 D. Alexandru Marghiloman, ministrul de externe, sosește în Capitală mâine, la orele 11 și 40 minute, prin Vârciorova, venind din străinătate. ♦ D. G. Tamara, a fost numit advocat al Statului pe lângă instanțele judecătorești in județele Dâmbovița și Muscel. 4 D dr. Emil Pușcariu, profesor la facultatea de medicină din Iași, și fost secretar general al ministerului cultelor și instrucțiunei publice, a luat direcțiunea institutului vaccinogen al Statului din Capitală, înființat în urma contopirei institutului din Iași cu cel din București. Contractul cu direcțiunea serviciului sanitar superior prevede ca pe viitor prețul unei fiole mari de vaccin să fie 2 leu, iar al unei fiole mici 1 leu. ♦ Astăzi se împlinește un an de când a trecut în lumea veciniciei unul din fruntașii ziariști, Anton Bacalbașa. Cu această ocazie se va oficia un parastas la biserica Oțelari, pentru odihna sufletului neuitatului gazetar. 4 Următorii bulgari au fost expulzați aseară, dovediți că fac parte din complot: Andrei Sfetea, Coli Ivan, Pandele Ion, Ion Tănase, Madheff, Dumitru Gristleff și Andrei Ivanovici. ♦ Poliția de siguranță a arestat ieri pe bulgarii Avram Nisipoff și Gheorghe Iosif Crapceff. Acești două bulgari fac parte din comitetul secret din Capitală. Ei știau de planul asasinărei lui Mihăileanu și înainte de comiterea crimei au fugit la Varna. Acum când credeau că afacerea crimei este terminată ei s-au reîntors în Capitală fără nici o teamă. Nisipoff și Crapceff vor fi expulzați. Numiri în învățămîntul primar la Invațamtntul primar s’au mai făcut următoarele numiri: D-ra Manoliu Emilia la școala de băeți No. 1 din Huși, Jn locul d-lui S. Onu care ocupă postul de revizor școlar. D-ra Duca Ecaterina la școala de fete No. 2 din Galați, in locul d-rei Maria Ionescu, detașată. D-ra Lambrinescu I. Maria la școala de fete din Roșiorii-de-Vede, în locul d-rei Eugenia Lucescu, detașată. D-na Constantinescu H. Christina la școala de fete din Oltenilig în Ultime informțiiiBl SAMBATA. ♦ Pe ziua de eră au intrat in porturi următoarele cantități de cereale : Galați 58 vagoane ; Brăila 87; Constanța 6; T.Măgurele 10; Corabia 15 ; Calafat 1, iar din străinătate 54. ♦ In ședința de ieri consiliul permanent și-a dat avizul pentru scoaterea la pensie din cauză de boală, a învățătorilor P. Spirescu și G. Ștefănescu, precum și a institutorului Pascal Ionescu. ♦ Luni 2 Octombrie se va face recepțiunea definitivă a cazărmei călărașilor din orașul Ploești. Comisiunea de recepțiune se compune din d-nii coloneii Boleanu și Georgescu și ioc.-col. Marian. ♦ Ministerul lucrărilor publice a intervenit pe lângă cel de externe pentru desființarea tuturor morilor plutitoare de pe malul bulgar al Dunărei. In acest sens s’au și dat ordine serviciului hidraulic pentru desființarea și a morilor de pe litoralul românesc. Motivul acestei dispozițiuni este că multe vase se ínisipau pe Dunăre din cauza morilor aflate pe apă. ♦ Pe ziua de mâine, 1 Octombrie, vor fi trimeși în concediu soldații contigentului 98 permanent din infanterie și 1896 din marină , la 1 Noembrie contigentul 1897 al călărașilor cu schimbul și contigentul 1896 al regimentelor de infanterie cu schimbul. ♦ La atelierele manufacture de tutun ale regiei s’au instalat aparate pentru ars rezidue de petrol. ♦ S’a primit, pe ziua de 1 Octomvrie a. c., demisiunea d-lui inginer Alexandru Minciulescu, șeful serviciului tehnic din județul Covurlui, pentru a-șî regula drepturile la pensiune. ♦ Până în prezent s’au înscris la școala de adulți din Capitală peste 200 de elevi. ♦ Duminecă 1 Octombrie se deschid cursurile școalei de adulți din Capitală. La inaugurare au fost invitați d-ni Tache Ionescu, Barbu Delavrancea și G. Assan, membrii de onoare ai societăței. Cursurile vor fi, parși, în trecut, de la orele 8—10 seara. ♦ Consiliul permanent de pe lângă ministerul instrucțiunei publice, în ședința de erî a amânat procesul profesorului N. Mureșeanu, din județul Tulcea, iar procesul d-lui Traian Siboiu, director de institut privat din Ploești, l'a amânat de asemenea pentru a se face o nouă anchetă. 4 Zilele acestea d. Popescu, directorul învățământului primar din ministerul instrucțiunei publice, va prezenta d-lui C. C. Arion, spre aprobare un tablou general al înființărilor și desființărilor de școale rurale din întreaga țara. Se știe că d. Popescu fusese însărcinat special de d. ministru Arion cu facerea acestui tablou. 4 Astăzi dimineața consiliul permanent de pe lângă ministerul instrucțiunei publice va ține ședință, având a se ocupa cu procesul d-lui Ilie Mihăilescu, maestru de muzică la liceul din Craiova și al d-nei Elena Theodorescu și V. I. Ferlendis, învățătoare la școala din comuna Duriești, județul Ilfov. ♦ In urma unui raport al directorului liceului clasic din Tulcea, relativ la extremul de mic număr al elevilor înscriși anul acesta în clasa I a acelui liceu, ministerul instrucțiunei publice a dat ordin ca să fie înscriși și elevii cari au vârsta de 13 ani și juni, precum și până la 14 ani și o lună. Se știe că, conform noului regulament, nu se pot înscrie în clasa I elevi mai mari ca 13 ani. ♦ In «Monitorul Oficial» de astăzi va apare numele funcționarilor din prima serie cărora li s’au regulat drepturile la pensiune pe ziua de 1 Octombrie. ♦ La regimentul 4 Ilfov, No. 21, se lucrează la construirea unei spălătorii mecanice cu aburi. Instalațiunile vor costa 20.000 lei. 4 Erî la orele 5 p. m. s’au întors regimentele 21 Ilfov și 6 Mihaiu-Viteazul din marșul pe care l-au făcut la Pantelimon. ♦ D. Dimitrie A. Laurian, secretarul general al ministerului instrucțiunei biblice îșî va lua Luni în primire funcțiunile la minister. ♦ Pe ziua de 1 Octombrie se vor face importante numiri în serviciul exterior al ministerului de finanțe. Se vor numi mai mulți administratori financiari în locul celor cari au eșit la pensie. 4 Orî după amiazî s’a întrunit consiliul de războiu al corpului 2 de armată sub preșidenția dlui colonel Boteanu. S’au judecat mai multe procese de dezertări.