Universul, decembrie 1900 (Anul 18, nr. 331-358)
1900-12-01 / nr. 331
.»latts-crizhu-ului «tiir' ■ ' ei'e-áLui ■,»•., • I,‘ III, t Iris, casa de împrumut din idealitate și București. La Bancarlo Scompt, din Consiliata a rndicat 70.000 Ici. pe care sumă a acoperit-o cu hipotecî în primul rang, cesionate în regulă. Omul de afaceri al escrocului, anume Goldman, a fost arestat. La parchet zilnic curg reclamațiuni din partea celor escrocați, așa că putem afirma că cifra de mai sus nu o putem da cu siguranță, fie în plus sau minus; — destul că opinia publică din localitate discută fel de fel de versiuni și cei mai mari comercianți sunt indignați de felul cum a procedat în diferite chipuri multiple și șarlatanești acest eSTPtic, de ale cărui fapte se vcid echipa dând la timp amănunte cititorilor ziarului «Universul». —In momentul de față circula versiunea, eu s’ar fi prins la un debarcader în Grecia. Gonite subttsi. — După cum am scris eri, Casierul comunal al comunei S’aramurat, din plasa Constanța, Ion Moroianu, a murit de anemie ; s’a autorizat inmormîntarea cadavrului în urma celor constate de cel în drept. Cartaleanu. lași Aslnția profesorilor.—Agitația întreprinsă de profesorii universitari din orașul nostru, înpotriva desființărei instituțiunilor culturale, a luat un caracter puternic. Zilnic se țin consfătuiri, memorii se redactează de studenți, profesori, elevii conservatorului, elevii de la Belu-arte, iar d. A. D. Xenopol, rectorul universității și președintele Comisiunei de agitații, a intervenit pe lângă reprezintenții lașului, potiten ca aceștia să ne onte din re«pticii irai«ts«mentta realizarea proiectataior desființări. Afară de aceasta, curând, — probabil Duminecă—se va ține în localul Teatrului Național o impunătoare întrunire publică, la care vor fi invitați deputații și senatorii Iașului, toți profesorii școalilor secundare și primare, cetățenii, studenții, elevii și absolvenții Conservatorului, de la bele-arte, etc. etc., când se va discuta și hotărî măsura de luat, pentru a păstra Capitalei Moldovei integritatea instituțiunilor sale culturale. Se va lansa și un apel către cetățeni, iar un alt apel către Corpurile Legiuitoare. D. Xenopol a trimis și d-lui Gr. Cantacuzino, președintele partidului conservator, o scrisoare, rugându-ie, în calitate de ales al ieșenilor în Parlament, să asiste la marea întrunire ce va avea loc în localitate. I .p. S. Amroi MiSU.nl I*rimat în Iași.—Starea disperată în care se găsește d. Vasile Gheorghian, fost ministru, deputat, prefect, etc., a hotărît pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat, ca să vie în orașul nostru, ca să-l visiteze, deoarece se știe că I. P. S. Sa e frate cu bolnavul. După dorința înaltului prelat, nici o primire oficială nu va fi făcută de autorități: Aliereanu. Ploești Arenerodica de la liceft.Elevul Popescu Nicolae, din clasa I covisionară de la liceul local, ducându-se eri seară în sala de gimnastică pentru a face câteva exerciții la aparatele de acolo, pe când lucra la bară și-a pierdut echilibrul, și căzând jos și-a sdrobit brațul drept. Intr o stare gravit nenorocitul elev a fost transportat la spitalul comunal, pentru a i se da ajutoare. Prețul petroleului. — Petroleul pe piața noastră se vinde cu JB lei suta klgr., petrol primare 1 pru4*n baronț ■ii e ta remis, in numele 1npg- I " Wilde’ á 11, bastonul Ge I * * «Nowoje Wretnja», organ al ministerului ele externe, publică această notă : «Din rapoartele sosite din Constantinopol se releveaza că baronul Calice, ambasadorul Austino-Ungariei, a retras cererea prezintată de dînsul acum două săptămâni Porțeî, în care se cerea concesiunea pentru construirea liniei ferate strategice de la granița sangiacatului Novibazar la Mitrovița». Pe de altă parte se afirmă că Sultanul e cu totul contrariu concesiunei sus-zise, dovedind prin asta că a primit în mod favorabil obiecțiunile diplomației rusești, bulgare și muntenegrene, făcute în această privință. Se anunță din Kronberg că împăratul Wilhelm al Germaniei va petrece serbătorile de Crăciun la mama sa, împreună cu toată familia lui. Împărăteasa văduvă merge din ce în ce mai bine. Până acum nu e în stare să umble, dar e purtată prin casă într’un fotoliu cu rotile. Fiica ei, principesa Margareta de Hesse, se află în continuu lângă ea și o delectează câteva ceasuri pe zi, cântându-i la piano. . Se scrie din Budapesta că și acolo se simte o criză puternică în toate afacerile. După cele, din urmă date, sunt 6048 de muncitori cari nu numai că n’aîi cer să fi înroșe». Ilar nS țllyvîn de pâine, astfel că institutul filantropic din Józsefváros a fost nevoit să se dea câte ceva de lucru, pentru ca în schimb să le dea loc unde să doarmă și de mâncare.* * * O telegramă din Vesteeras (Suedia) anunță că acolo a fost esecutat prin decapitare criminalul Nordland, care în ziua de 17 Mai a asasinat 7 persoane pe bordul vaporului «Principele Carol», între care se afla și căpitanul vaporului. --------------------«-»-*-»-«........................ In urmă d. advocat Teodorescu susținu apărarea. După replica d-lui comisar regal, consiliul intră în deliberare și, după o jumătate oră de discuție, dădu sentința, prin care se condamnă la un an închisoare sergențtul-major Popa Gherasi», și la 6 luni închisoare sergentul Macride Dumitru, ca fiind minor. Iîep. n. ** * * . * * i UN PKOVIEtm I»E Zi Prepelița nu face parale, dacă nu e mâncată caldă. Războiul anglo-boer — Prin milă — War Office din Londra publică un ordin anunțând că Loțî ofițerii, sub-ofițeri! și soldați! care au luat parte la războiul sud-african vor primi câte o gratificație variind între 5 lire sterline pentru soldații din ultima clasă, și 2.500 lire pentru feldmareșali, urmând progresiv după grad. * * «Oficiul Reuter» primește următoarea telegramă din Durban: boerii au reușit să captureze 130 cai de remontă, oprind un tren în apropierea stațiunei de căi ferate Vlaklaagte, în fața localităței Standerton. Un alt detașament de boem a capturat un mare număr de vite și de oi, pe care le-aiî dus bascilor din jurul localităței Ylaklaagte. A se căit ultime știri cu privire lsi războiui la Telegramele de pe pag. 11! CORPURILE LEGHUITOAR? Camiera. Ședința de la 29 Noembrie 1900 Ședința se deschide la ora 2 și 15 minute, sub președinția d-lui George Cantacuzino. Deputați prezent! 98. La ordinea zilei continuarea discuției asupra răspunsului la mesagiul tronului, D. George Panu, având cuvîntul în discuția generală, afirmă că partidul conservator venind la cârma Statului nici nu a priceput în destul gravitatea situației noastre financiare nici n’a făcut ceea ce se putea face pentru îndreptarea ei. Din discursul ținut la Iași de <M. Cantacuzino, la câteva zile după venirea partidului la guvern, reiese, spune d. Panu, că altele erau preocupările partidului și că se compla pe puterile financiare ale țarei, deoarece se vorbia alune! despre cadastru și despre irigații cari, neaperat, reclamă cheltuele enorme. Mergând mai departe, d. Panu observă că primul budget prezintat de partidul conservator a fost opera întregului partid, reprezintat în comisiunea budgetară, iar budgetul acela, cu toate laudele ce i s’au făcut, n’a fost un budget echilibrat. Vorbind despre fuziunea conservatoare, d. Pann spune că ea nu s’a făcut pentru luminele constituționalilor ci pentru înlăturarea unora dintre conservatorii cei buni, cari amenințați să ia locuri de frunte. Lăsând la o parte origina misterioasă a guvernului fuziunea, venirea lui pe scara de din dos, oratorul se întreabă dacă este acest guvern folositor țârei și rus(Spaniol). ■ [UNK]numiri«» » .................... Deși consiliul de rezboii Erî a venit înaintea consiliului de rezboi ș al corpului 2 de armată un proces foarte interesant. Iată despre ce este vorba : La 29 ianuarie 1898 prefectul județului Suceava primește un denunț prin care arată că un evreu anume I ți o Bereu din comuna Broșteni se servește de drepturile politice în baza unei diplome de naturalizare care nu este așa. Prefectul, în urma acestui denunț, chiamâ în biuroul prefecturei pe evreu. După căteva explicații rămâne ca evreul să aducă libretul regimentului Ștefan cel Mare prin care se constată că a fost în armată în timpul războiului din 1877 și pe baza căruia a fost naturalizat. Evreul pleacă și găsește două amici ai săi, pe Schoenfeld și la i ' ;• j . 1 i [UNK] ■ i ■ . i '• ■ • . . . 'v 'M'.'itâ •>&?. tJi Ip*. * I .. 1 • i ■ viă M |f?A 'Háté ! •'. . •O'i făcut o schimbare favo p ! Krueger. Acum nu mai fi Iavo.i de a se combina între-i , care a fost la început re- n • i care ar avea loc la redarea lui Krueger din Run I. ■ici când Krueger ar avea d succes pe lângă Țar. ■smintit apoi cu totul ști c Í î •. Krueger ar fi cerut o aud ■ ‘n regelui Italiei și că ar fi cuzat. 1' -------------------------— F I CAMPLARÎ : iei’iipittUfó ° i 'e Mi ara fillin' Allation 80 tivii de crimă și jefuire a Iea trecută. Pe la ceasurile l ui <J. Benzins S. Aftalion, s I înapoia acasă, in strada Jo.0, doui L'Tiitort, Effina și Ion, zis Platon Radu, je de fel din Transilvania, 1 lupă d-sa, urmărindu-l la o distanță. j '< ' ui la cotitura unei strade, indi vizi sarira asupra za , j 1 trântiră la pământ. I lisperată se Încinse atunci. ! fiai' I se încercă să-și scape ! când bandiții căutau side lii pe cari zaraful îl ,zi> sa, rezultat la care s. s jrigă prin crimă. 1 ..n Iire, la țipetele •victimei, postat în ii fugiră 1 •.la dată și vin, zice ii , scorta’sco, dac.jî ■ if.voloo imposibilă r< v”"L’. propus’o în sala H despre torturile úf Bordești, oratorul reaminte.șt| ) cele petrecute sub liberali: nn Poiana și spune că d-sa o«.. dumnă pe cele de la Boțilf"^ Ini. cum a condamnat peceteV; In Poiana. Oratorul feli iă veniul că a avut curagiul sil ducă proiectul de lege relații; ^ Banca Națională, care a abuzajat prorogalivele pe care i le-a vre^% I Inuț O. Scorțescu cere ca guver să meargă mai departe și sa»,șureze și clasa proprietarilor rali de abuzurile creditului nr .1,care a devenit o instituție politică (aplause). țt Se dă cuvintul d-lui N. Negrescu, care roagă să i se ia 31" mită a vorbi mâine. ,L . Ședința se ridică la ora 1* 35 minute. â .[îi . . .fă prinși. . 34 și ele . . olițiet. 1 Rcsorocirea lin calea Griviței Tr.. luncilor, Nicolae Alter, după 1 ce s'a îmbătat sdravăn, s’a dus la cârciuma d-lui Ion Georgescu, din i calea Griviței No. 109, ca să mai bea ceva. i Intrând înăuntru, se găsi cu un alt individ, care era în aceiași stare. Se salutară și numai decât începură să se certe. Cârciumarul vezând că în loc de consumație, ei fac bătaie, căci cei doui indivizi se și tachevara. II luă frumos du utmeri și-î aruncă afară. Poftirea pe ușă în stradă fiind cam violentă, iar Niculae Alter împleticindu-se, căzu jos și-și rupse piciorul drept d’asupra gresnei. Comisarul secției 17 intervenind, trimise pe rănit la spitalul Filantropia și deschise o anchetă. . Scandalul din calea Griviței Bella face din om neam și din cuminte, un smintit în toată regula. j Dovada aceasta ne-a datu-o eri Nae Căuleanu, șef de manevră la căile ferate. Acesta e un om foarte liniștit și cu multă judecată. Când se îmbată însă, își pierde sărita și devine o adevărată fiară. Nae, după ce se îmbată, se duse în cârciuma lui Ioi Ionescu, din calea Griviței No. 144 și începu să fie un discurs presărat cu tot felul de insulte. Cârciumarul, se înțelege, i. voi să-l dea afară, ca să nu-î mai să audă toate acele grațiozitățî. Atâta a trebuit. Nat>, înfierbântat de o prea mare cantitate de turburel, puse mâna pe un ciomag și în câteva minute toate geamurile câr la ciumei fură prefăcute în țăndări. "" Se adunară atunci mai mulți sergenți de stradă și conduseră pe Naoe Căuleanu, pe sus și cu alai, până la arestul secției 19, unde se află și acum. 8 Spargerea din str. Apolodor incisivi.« nv.«_/*.* I«. uleiu outierseră în strada Apolodor, No. 27, și la casa d-lui Frantz Moritz și, spărugând un geam de la bucătărie, se introduseră înăuntru i. După ce scotociră prin toate părțile, furară mai multe haine și se făcură nevăzuți. Secția 25 urmărește acum pe acei borfași. O moarte subită în șoseaua Colentina Eri, la ora 1 și jum., un nenorocit de cerșetor, anume Constantin Brăncoveanu, în vârstă de 60—70 de ani, trecea pe șoseaua Colentina. In dreptul casei cu No 22, sărmanul bâtrân simți că picioarele nu—1 i mai pot ține și stătu jos. ,r Nenorocitul, abea se așeză pe pănânt și rămase acolo nemișcat, cu ochii deschiși, privind fix spaiate, spre orizontul nemărginit. Cerșetorul încetase din viață. Din ordinul parchetului, cadavrul fu transportat la morgă,n încercarea de sinucidere a unui dezertor Secția 10, după multe cercetări, a isbutit ori să prindă pe un dezertor, Toma Alexandrescu. Pus la arest, după vr’o două ceasuri se auziră eșind de acolo niște gemete înăbușite. Comisarul intră atunci în arest și găsi pe dezertor svârcolindu-se pe jos. Nenorocitul, voind să se sinucidă, a înghițit mai multe bucăți de piatră vânătă, pe cari le avea cu dînsul. Intr’o stare desperată, el fu dus la spitalul Colentina. Dig » CC /isci.Ță ‘ ici lipănî e-e Oă Cu vmnul d-bf*«'IC MOI , ! Ta.’l : ii , uf re'?1 -iuifi :Kzift re, «All II VPTIH * r ! I Î seist-a-t-ctil. Ședința de la 29 Noembrie Ședința se deschide la ogc*e 2s,4 sub președinția d-lui G. I»ocreșca, președinte. Prezenți 88 d-nn senatori«®.. Se fac formalitățile obsemnei .. Pe banca ministerială sunt cßoi general Lahovari și Ionel ® l’a' dișteanu. Ministerul de interne trd"'s" mite dosarele privitoare la ff . gerile din Mehedinți și Râ»® 01' cu Velcea. D. Iepuresc« cere să se [i.]e7te ziua când vor începe desbatel 1 e asupra răspunsului la mesaj. I). general Lahovari cer^i;jSse öenatul admite. Se validează alegerea r*lui Dim. A. Sturdza și Alexandru Crăsnaru. Se procedează la votarea de indigenare și recunoașteri. Ședința se ridică la ora 3 și un sfert. „Sprincenele negre" Acesta e liitul romanului care va apare mâine. Vineri, 1 Decembrie anul curent în «Biblioteca economică» a Universului. E unul dintre cele mai se alimentare ale cunoscutului autor francez Emile Nickebourg și, în același timp, unul dintre cele mai naturale și dătătoare de înțelepciune, fiind scos din viața de toate zilele. Romanul formează un volum de peste 100 de pagini care se vinde cu 35 de bani la administrația Universului și la toți corespondenții noștri din provincie. Knnepr in Europa — Prin poștă — Corespondentul ziarului «Gaulois» la Haga spune că, după explicațiunile date mai multor personalități politice de către primul-ministru olandez d. Pierson, nu trebue să se aștepte la o intervenție a Olandei în favoarea Transvaalului, înainte de căsătoria Reginei, adecă înainte de sfârșitul lui Ianuarie. Olanda nu va interveni singură, căci ea contează foarte mult pe ajutorul Curței din Petersburg și pe acela al guvernului francez. ★ «Memorial diplomatique» are din Berlin știrea că la Curtea de Lucruri din toată lumea Hainele chineze.—Trebue să mărturisim că chinezii poartă haine mult mai corespunzătoare decât noi europeni. Haina largă sau gherocul lung, când se schimbă timpul pe neașteptate, se poate strînge astfel că dă mai multă căldură corpului. In timp călduros, prin lărgimea ei, produce oarecare răcoare și e foarte ușor suportabilă. In timpul mai rece al zilei chinezul îmbracă mai multe haine de acestea și dacă timpul devine mai cald, desbraca una sau doua din ele, după trebuință. E adevărat că îmbrăcămintea chineză îngreunează mersul, dar deoarece în China nu e nevoie ca cineva să umble repede, toaleta chineză se poate zice că e plăcută. Simt nevinovat. — Curtea cu juri din Paris, a condamnat la moarte pe un anume Milo, acuzat că ar fi ucis pe o femee beirână. La citirea sentinței, Milo s-a sculat și a strigat : — «jur că sunt nevinovat !» Jurații au voit atunci să-și retragă verdictul, dar președintele, conform legei, nu le-a permis. Atunci jurații au semnat un recurs de grație în favoarea lui Milo. .................... ——........ — IE31 ,A_ 52 Cucoana Manda, și-a dat bucătăreasa afară1. Aceasta, plecând, aruncă unn franc câinelui. — Ce faci ? — întreabă coana Monda mirată. Și bucătăreasa răspunse cu un zâmbet drăcesc . — Sunt datoare bietului dobitoc, pentru că întotdeauna el mi-a spălat farfuriile. INFORMAȚIUNI JOUI. ♦ In orașul Piatra-Neamțu au fost de la 14—21 Noembrie 5 bolnavi de scarlatina, dintre care 3 au murit. S’au luat măsuri de combatere. •© In comuna Mărgineni, din județul Neamțu, bantul cu furie epidemia de scarlatină. Bolnavii au fost izolați în spitale. ♦ Mai mulți cetățeni și profesori și-aui propus să înființeze o societate, al cărei scop să fie propagarea în popor a scrierilor morale, utile și patriotice, precum și încurajiarea publicarea unor asemenea scrieri. Sâmbătă 2 Decembrie,va avea loc o întrunire în acest scop la orele 8 și jum. seara, în sala No. 18 a Universităței, efigiul de jos. ♦ M. S. Regele a bine-voit a conferi ordinul Coroana României, în gradul de cavaler, d-lu 11 gr Tulip Hagi Memet, proprietar din com. Docusiri, plasa Mangalia, județul Constanța. ♦ Adunarea generală a Ligei culturale, secțiunea Mehedinți, fiind convocată Dumineca trecută 20 Noembrie, spre a lua cimoș lință de raportul activităței acelei secțiuni pe anul curent, a aprobat acel raport și și-a reales vechiul comitet, compus din dni: Lt.-col. G. Kivu, Dr. G. Morariu, Const. Armaașu, Th. D. Costescu, D. C. Bunghețianu, Const. N. Tanoviceanu și N. Herescu. ♦ Const. C. P. Conduratu, vechiul tipograf, vechiu publicist, casierul «Societaiei Presei» a încetat din viață, după o scurtă suferință, Marți 28 curent, la orele 7 seara. Ceremonia funebră va avea loc astăzi, Jour 30 Noembrie, orele 3 p. m., la cimitirul Bellu. Condoleanțele noastre întristatei familii. ♦ In sala Ateneului Român, Joui 30 Noembrie, orele 8 seara, d. Macedonski va vorbi despre «Evoluțiunea limbei moderne». Conferința d-lui Xenopol se amână, d-sa lipsind din Capitală. ♦ Joui 7 Decembrie 1900, va avea loc la Atheneu conferința d-lui B. P. Ilașdeu «Prieteni cu voe sau fără voe», în profitul Ligei culturale, începutul la orele S jumătate seara. ♦ Ziarele maghiare spunea Curia din Budapesta a revizuit procesul intentat d-lui T. L. Albini pentru banii colectați în scopul ridicărei unui monument eroului de peste munți Avram Iancu. Curia însă nu a pronunțat sentința, ci, constatând unele greșeli în procedura tribunalului de prima instanță, a trimis toate actele la tribunalul din Alba-Iulia, pentru întregire. ♦ Din Brașov ni se scrie că delegațiunile școlare de acolo au suspendat pe directorul liceului Virgiliu OniLiu, pe care l-au tras în cercetare disciplinară, fiindcă a ofensat Eforia șooslelor atunci când și-a trimis dimisia consistoriului din Sibiu. ♦ D. Greceanu, prefectul județului Iași, a sosit în Capitală. ♦ M. S. Regele a semnat decretul pentru numirea d-lui dr. Al. Popescu, din G.Lung, la sa Caracal și pentru numirea d-lui dr. D. Popescu la Iași și dr. Ilarian la C.Lung. ♦ Cu începere de astăzi, ziarul «Drapelul» din Capitală a încetat de a mai apare. ♦ D. P. P. Carp ministrul de finanțe și d. Al. Marghiloman, ministru de externe, au lucrat ieri cu M. S. Regele. ♦ Ministerul de finanțe a început de ier! achitarea valoare! hârtie! de țigară cedată de negustor! la 1 Septembrie Statului. ♦ Pentru scaunul de episcop al Hușilor, rămas vacant prin moartea episcopului Silivestru, sunt mai mulți candidați, intre cari și P. S. Archiereul Nifon Ploeșteanu, vicarul Mitropoliei. ♦ La direcțiunea serviciului închisorilor s’a întocmit tablourile pentru grațierile și reducerile de pedepse ce se vor face pe ziua de 1 Ianuarie viitor. Aceste tablouri vor fi supuse aprobarea d-lui ministru de interne peste câteva zile. ♦ D. N. Filipescu, ministrul de domenii, a făcut era o inspecție la biururile acelui minister. ♦ D. dr Obreja a propus ministerului de interne ca sa se înființeze pe lângă ospiciul de alienați o secție specială pentru catarisirea pelagroșilor. ♦ D. dr. Argeșeanu a fost autorizat de ministerul instrucțiunei publice să funcționeze în calitate de medic la internatele din București, până la 1 Aprilie anul viitor. ♦ Cu ocaziunea zilei de Marț! (Luarea Plevnei) M. S. Regele a primit o telegramă foarte călduroasă de la cetățenii din orașul Plevna, cărora le-a răspuns printr-o altă telegramă: —— ------us » « O»- ■ — ȘTIRI ȘCOLARE ♦ La 1 Martie viitor se vor ține in întreaga țară examenele de definittival pentru institutorii și învățătorii din întreaga țară. D. Coculescu, licențiat în matematici, a fost numit profesor la catedra de matematici la gimnaziul din Fălticeni. ♦ D na directoare a externatului de gradul II din Capitală, a fost autorizată să încheie un contract pe timp de 5 ani cu d-ra Josephina, profesoară de limbă italiană. ♦ Consiliul permanent de instrucțiune va ține ședință astăzi Joul, mâine Vineri și poimâine Sâmbătă. — ---------—«»» «3 — ———— Sotiri militare ♦ D. medic locotenent stagiar Manta George, de la arsenalul marinei, s-a trecut în rezervă cu gradul ce posedă, repartizânduse comandameniului marinei. ♦ Ieri, artileria a făcut exerciții de tragere cu tunul pe platoul de la Cotroceni. « Pe ziua de 28 Noembrie d. maior Antonescu a fost trecut comandant al bat. 1 de vînătorî în locul d-lu. maior Marius, iar d. maior Boureanu a fost trecut comandant al bat. 8 vînătorî în locul d-lu. maior Antonescu. ♦ S’au șters din cadrul rezervei pe ziua de 1 Decembrie d-ni . socot-coloniel Rașcan Ion, maiorul Panu Alexandru, căpitan Bulgaru George. ♦ D. administrator cl I Gogu Pavel de la depozitul central de efecte și obiecte spitalicești s’a numit in funcțiunea de complabil la acel depozit. ♦ Trupele teritoriale din Capitală au fost trimise în concediu cu începere de la 1 Decembrie până la 1 Februarie. Asemenea desconcentrări se vor face în întreaga țară. -----------------—----------- ȘTIRI FINANCIARE și ECONOMICE S’a aprobat modificarea budgetului județului Ilfov pe exercițiul curent. O Zilele acestea ministerul domeniilor va scoate la licitație 185 moșii ale statului din toate județele țârei. Licitația se va ține la Iași, București și Craiova. ♦ Ministerul de finanțe va pune provizoriu în circulație, în cursul lunii Decembrie, pe lângă coaie cu filigram și coaie timbrate, de un model nou, pe hârtie albă simplă fără filigram, purtând sub timbrul uscat, milesimul 1900 în țitre incrustate. Această măsură, de a se pune în circulație coaie de hârtie albă simplă fără filigram, s’a luat din cauză că stocul de coase timbrate, cu milesimul 1900 s’a îi epuizat în urma unei vînzeri de timbre neașteptat, de mare și ministerul nu-și poate procura imediat asemenea hârtie timbrată, a căreia fabricațiune, din cauza filigrogramului și a liniilor, cere prea mult timp. Cronica Muzicali Teatrul Național. Norma da Beltini cu d-na Theodorini. Salo. Ateneului. Concert Falnică și impunătoare ne-a apărut din nou aseară d-na Theodorini în partea Normei. Cântul său larg și magistral, potrivit prin înțelepte transpuneri, mijloacelor sale vocale, îndemânate ca vocolisare, atitudinea și gestul.Sfii superb, ne-au redat tradițiunile frumoasei școli italiane de altădată și ne-am înfățișat cât de bine pe nenorocita preoteasă druidă și accentele dureroase ale inimei sale sfâșiate.— Ca o amintire neclintită stă măreața concepțiune a «Normei» în gândul nostru. O avem în noi această musică italiană prin excelență ; da dînsa se leagă atâtea impresiuni ale tinereței noastre, o simțim și o iubim întocmai ca o religiune în care ne-am crescut. Da, Norma e pentru unii din noi ca o amintire depărtată ; e muzica trecutului prin data ei (1831), și prin procedeurile sale artistice, dar va fi întotdeauna muzica prezentului, prin marele său simțiment scenic și prin emoțiunea sinceră ca recse din toată partițiunea. Desigur că partizanii prea zeloși ai școalei moderne, vor găsi multe de spus asupra formei bucăților, asupra naivităței unor idei cari servesc de umplutură, și mai ales asupra sărăciei orchestrei, redusă adesea, prin niște acorduri în contratimp, și prin niște arpegiuri a instrumentelor de coarde, la un adevărat acompaniament de chitară însoțind niște cânturi puțin variate. Așa e, dar acești zeiatori nu vor uita ci. Bellini era din vremea lui, din vremea când se făcea astfel în teatrele italiane, din vremea când marii virtuoși ai cântului italian nu sufereau ca urechea publicului să fie altfel impresionată decât prin inflecțiunile vocei lor și, la drept vorbind, numai acompaniamentele simple- pun pe cântăreți la largul și evidența pe care o doresc. Și apoi, ce sunt aceste defecte în fața unor pagini magistrale pe cari mulți din compozitorii moderni ar fi voit chiar acum, să le scrie . Artiștii cari au secondat aseară pe d-na Teodorini în execuțiunea Normei, merită asemenea laude pentru stăruința ce pun a învăța în grabă roluri pentru cari sunt așa fie puțin pregătiți. E de mirare chiar, cum în iuțeală ’și fără repetițiuni serioase, le pot pricepe și a se întrupa într’însele. Afară de d. Dorot, care e un artist consumat și care, în parte» lui Poliope, cu un avânt într’adevăr italian, se complăcea aseară în niște superbe acuți. d. Alexiu, a cărei voce sună plină și bine așezată, a luat cu succes partea lui Orovesso. D-ra Karbus ne-a prezintat o tînăru înfățișare în partea Adalgisei, făcută prea joasă pentru vocea d-sale. Iar rolurile mai mici, corurile și orchestra, au făcut tot ce au putut spre a sfârși cu bine tragedia misicală a «Normei» așa de scumpă inimelor noastre.* * * Tot aseară a fost la Atheneu un concert în folosul cantinelor școlare. — D-na Spirescu, pianistă, cu un joc prea delicat pentru musica lui Liszt, se impară mai bine cu acea a lu Chopin. D-ra Paula Avramescu intr’o arie din «Alceste» și alta din «Sigurd» ne-a arătat o voce, nu prea puternică, dar bine stilată printr’o frumoasă școală, franceză. Toți cunosc talentul d lui Delia ; cât despre d. Lecca, un amator care pentru prima oară se produce în public, d-sa are o voce de bas sonoră, multă pricepere și pasiunea artei; prin studii, ar dobândi o mai bună cunoștință a muzicei și prin urmare mai multă siguranță. Vioara d-lui Dănescu și versurile spuse de d. Nottara, au complectat o serată interesantă și într’același timp, bine-facatoare. M. Cohen-NJuoi*« —■W • «■ rnmmu,mww*m Oltimo infonafiliul JOUI. ♦ In ședința de astăzi a consiliului comunal,d. Delavrancea, primarul Capitalei,a supune aprobărea consiliului, regulamentul cu privire la funcționarea brutăriilor. ♦ In vederea alegerilor comunale care vor avea loc la Târgoviște, după cum am anunțat în ziua de 16 Decembrie, liberalii din localitate, au hotărit ținerea unei întruniri publice. ♦ D. Saligny, directorul portului Constanța, a înaintat ministerului de lucrări publice un raport de lucrările făcute la port de la 1 Septembrie până în prezent,. Lucrările se urmează cu activitate și se speră că anul viitor să fie terminate. ♦ La unele ministere, sunt funcționari, care plecând în inspecție încasează pe lângă diurna ce este prevăzută în budget și spese de drum din fonduri extraordinare. D. Carp, ministrul de finanțe, a cerut celorlalți miniștri a nu mai da funcționarilor cari vor fi trimiși în inspecții asemenea spese. Imperăteasa Elisabeta a AUSTlilfilii impurii(casa Elisabeta Hrana ei era foarte cumpătată și consta mai cu seamă din lapte și fructe. Dar fiindcă din causa acestui regim alimentar deveni anemica, trebui, la sfatul medicilor, să se supună unui traiu mai sever. In ultimele luni ale vielei sale starea sănătate i se amelioră; ea nu mai suferea de insomnie și avea o mai mare poflă de mâncare.Mai înainte de a pleca în Elveția petrecu câteva luni la Nanheim, în marele ducat de Iessa, unde a fost tratată de dr. Schroll sub razele lui Rünigen. Toți nutreai speranța sigură că acest tratament îi vă fi de mare folos, așteptare care se și împlini. Ameliorarea fu atât de însemnată, încât ea voia să se întoarcă la Viena, ca să ia parte la festivitățile aranjate cu ocazia jubileului domniei soțului ei. Marele duce de Ilessa, care vizita pe împărăteasa de mai multe ori, conferi libri de profesor medicului dr. Schrott. Aici împărăteasa primi și vizita împărătesei Frideric și a împăratului Germaniei Wilhelm II și a soției sale. Nu pot încheia acest capitol fără ca să descrii în puține cuvinte câteva din palatele în cari locuia împărăteasa. In Viena locuia acea aripă a palatului Hofburg, care se numește Amalienhof și este partea cea veche. Apartamentele ei se distingeai printr’un gust excelent și prin lipsa eri șicărui lux. In castelul Schönbrunn ea locui mai mulți ani. Acest castel are 1441 de camere și 135 de bucătari. Această veche reședință a Habsburgilor a fost locuită de la 1805 până la 1809 de către împăratul francezilor Napoleon Bonaparte. După 23 de ani muri aici unicul fiu al acestuia, ducele de Reichstadt. Una dintre cele mai celebre opere de tirlu din acest castel este fântâna Neptun, o splendidă grupă din marmoră albă, care stă pe un bloc de granit ; din fundul fântânei țișnesc la o mare înălțime mai multe raze de apă. Împărăteasa a locuit de multe ori în castelul Miramare, reședința defunctului împărat al Mexicului Maximilian. El se află situat lângă Triest, la marea Adriatică și este una dintre cele mai frumoase proprietăți ale Habsburgilor. Grădinile cu vegetațiunea lor semitropicală sunt mai pe sus decât orice descriere. Cerul albastru și marea dai acestui colțișor al pământului un farmec deosebit. Localitatea de predilecțiune, în care petrecea împărăteasa era însă vila imperială de la Ischl în Salzkammergatt. Perechea imperială locuia câteva luni ale anului în această regiune încântătoare. Aici a fost locul când s’au văzut eî pentru prima oară. III Regina Ungariei îndată după căsătoria ei împărăteasa plecă cu împăratul în Ungaria. Aceasta a fost curând după reprimarea revoluțiunei maghiare de la 1848—49. ’ împărăteasa Elisabeta a păstrat în toată viața ei cele mai vii sentimente de’ simpatie pentru poporul maghiar, a cărui limbă o înveță în scurtă vreme. La 1867 se încorona ca regina a Ungariei. Este greu de descris pompa desfășurată cu această ocaziune. Iată cum se exprimă despre aceasta ziarul englez «Illustrated London News» : «Cu două zile înainte de încoronare, împăratul Francisc Iosif, sau rege, după cum îl numesc maghiarii, primi delegațiunile camerei magnaților și a deputaților, care aduceau omagiile lor tronului. La 7 ore dimineața demnitarii Curtea și a Statului, nobilii, magnații și cavalerii, primul-ministru contele Andrassy, conduseră pe Majestățile Lor (împăratul era călare, iar împărăteasa și arhiducii în trăsură) de la castelul regal din Buda, la biserica Adormirea Maicei Domnului, unde erau așteptați de arhiepiscopul din Strigoniu, de cardinalul primat, de episcop și de cler. După ce Majestățile Lor sărutară crucea și fură stropiți cu plasmă, intrară în capelă între sunetul fanfarelor. Aici li se dădură insigniile coroanei și apoi alaiul regal se îndreptă spre altar. Coroana Sf. Ștefan o ducea contele Andrassy ca reprenzitant al palatinului, banul Croației ținea mărul imperiului, Judex Curiae, contele Majlalt ținea sceptrul, paharnicul regatului ducea sabia, iar cancelarul regal, crucea. Insigniile coroanei au fost depuse pe altar și după aceea arhiepiscopul de Kalocsa începu să citească sf. liturghie. După răspunsurile latine prescrise, regele fu condus la altar și aici îngenuchiând depuse jurămîntul de încoronare. Monarhul după aceea se coborî pe ultima treaptă a altarului,unde stele în genunchi tot timpul cât a ținut lerurghia, apoi se duse în dosul altarului, unde-sî depuse sabia, calpacul și mantaua și se pregăti pentru sfânta ungere. Primatele Ungariei îl unse apoi de Domn ; această parte a ceremoniei stârni cel mai mare interes. Primatele rostind o rugăciune, turnă unl-de-lemn sfânt pe brațul drept și între spețele monarhului. Acum regele se ridică și se duse în dosul altarului, ca să se usuce uns de-semnul sfânt. După câtva timp regele se ridică și se duse în dosul altarului, unde îngenuneaiă și se rugă cu evlavie. Intr’aceea se apropie camerierul suprem, mareșalul Curții și clerul asistent cu mantaua Sf. Ștefan, pe care o puseră pri umerii regelui. Această manta a fost lucrată la 1031 de către regina Gisela, soția Sf. Stefan, și este venerată foarte mult de poporul maghiar. Dacă această manta are nevoie de reparație, trebue sa fie făcută de regina Ungariei, de pe vremuri. Acum începu, între sunetul fanfarelor, celebrarea serviciului divin, înconjurat de c filre ce! mai înalt! demnitar! al Statului, regele a fost condus la aliați, unde îngenunchiă și plecă capul în fața primatelui, care-i puse în mână sabia Sf. Ștefan, rostind o rugăciune. Primatele luă după aceea înapoi sabia, o băgă în teacă și apoi o încinse la coapsa regelui. Acesta, în picioare, și cu fața spre popor, scoase sabia și o ridică în sus, iar apoi, după tradiție, lovi aerul înainte, la dreapta și la stânga, și apoi o băgă iarăși în teacă, pe când afară răsunau salve de artilerie. Acum regele îngenunchiă pe cea mai înaltă treaptă a altarului și aici arhiepiscopul de Strigoniu ca primat și contele Andrassy, ca reprezintant al Palatinului, ie puseră pe cap coroana Sf. Ștefan. Primatele după aceea, punctul mâna pe coroană î! dede binecuvintarea și apoi puse în mâna dreaptă a monarhului sceptrul, iar în cea stângă merul regatului. După aceea luă sabia Sf. Ștefan și o dădu paharnicului regatului, pe când afară se trase o a doua salvă de artilerie. Monarhul, înconjurat de 11 magnați, făcu încet câțiva pași spre tron, pe care se așeză cu cea mai mare solemnitate. Primatele stând la dreapta sa, rosti mai multe vorbe în limba latină, apoi contele Andrassy făcu un semn și întreaga adunare isbucni în strigăte de «Eljen !» (Trăiască!). Tunurile bubuiau de pe dealul Bloksberg, și în același timp începură să răsune toate clopotele bisericilor din Buda și din Pesta. Regele era încoronat. El conduse pe solia sa la cardinalul primate pe care-l rugă să o încoroneze și pe dînsa. După ce coroana și insigniile au fost depuse pe altar, începu din nou serviciul divin, care fu egal pentru împărăteasă, ca și pentru împărat. Pe cap i s-a pus coroana Sf. Ștefan, dar numai pentru puțin timp, căci îndată a fost pusă e capul regelui. După aceea Injestățile Lor îngenunchiară și rămaseră cu fața ațintită spre pământ, tot timpul cât a ținut oficiul divin. După terminarea acestei ceremonii perechea regală pleca în alaii festiv la biserica garnisoanei, unde toate insigniile coroanei, afară de coroană, au fos puse la o parte, pe când regele dădu cu sabia Sf. Ștefan mai multe lovituri de cavaler la câteva persoane. Alaiul porni după aceea de la biserica din Buda peste pod la Pesta și crescu prin banderii diferitelor comităte,prin episcopi prelați și preoți, precum și pin purtătoriî insigniitor, cari sfurcaseră pe niște ca! superb’ Și ofereau o priveliște măreți-Magnați! și nobili! îrrăleeara de asemenea, fiind însoți' Pe 103 de scutariî și haiduci lor '!Abrăcațî în costume foarte scumpe, împăratul Franțisc Iosif era călare pe un cal mare și superb, care era destul de sălbatic, pentru ca să pună în relief dibăcia călărețului. Poporul isbucni în strigăte entusiaste la adresa domnitorului încoronat.