Universul, ianuarie 1901 (Anul 19, nr. 1-28)
1901-01-15 / nr. 12
ANUL XIX, No. 12 — LUNI, 15 IANUARIE 1901.-5 Bani joaia în România.— 10 Bani in străinătate (REDACȚIA : Strada BrezoimVU NO.Hi BUCurești, Telefon No. 79. Adresa telegrafiei: Universul—Bucuresci. CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA Abonamentele și Anunțurile se pot ADMINISTRAȚIA: Str-Brecoia f Prințul Grigore SI. Sturdza.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1901 Orimtox Duminecă, 14 Ianuarie.— Păr, uciși în Sinai Catolic Duminecă, 27 Ianuarie. — loan - Cristos Soarele răsare 7.37 . apune 550 ....................—■ » » ------------------ București, 14 Ianuarie. Reforma administrativă , întruna din scrisorile primite de la cititorii noștri cu privire la reforma administrativă, se pune întrebarea de ce nu s’ar face la noi funcțiunea de notari comunali pe același calapod cum e organizată în alte țări civilizate și până chiar și în Ungaria. Primăria rurală să-și aibă scriitorul ei, iar notarul să aibă grija afacerilor notariale în sensul codului. Cum nu cunoaștem până acum detaliile proiectului întocmit de d. ministru de interne, nu știm dacă nu cumva acest deziderat e satisfăcut, fie măcar și în parte. Ne vom ocupa dar de alte observatolui cuprinse în corespondența ce am primit. De la mai mulți corespondenți rurali am primit scrisori ce se pot rezuma astfel: De vreme ce notarul va fi, după viitoarea lege, un funcționar al puterii centrale, să i se dea lui sarcina de a organiza straja satului. Firește, în fiecare scrisoare e altfel argumentată cererea și altele sunt exemplele citate spre a ilustra neajunsurile stârci actuale de lucruri. Din toate rezultă însă un lucru: primarul e neapt de a conduce poliția satului. Și e lesne de înțeles pentru ce." Legăturile de rudenie și de influență silesc pe primar să acorde favoruri, iar pe de altă parte să închidă ochii asupra multor lucruri. Ne plângem la orașe, chiar în Capitala țarei, de relele efecte ale influenței politice asupra constituirei și funcționărei poliției. Ce trebue să fie la sate ? Poliția e o funcțiune socială din cele mai delicate, care trebue, ca și magistratura, să fie scutită de orice înrîurire.. Siguranța e un interes obștesc și permanent. Un asemenea interes nu poate fi lăsat pe mâna unor oameni care au să treacă prin încercarea sufragiului, având de menajat de multe ori interese ce nu sunt de loc legitime. Primarii, trebuind să fie aleși—fie de obștea alegătorilor, fie de către consiliul comunal—nu sunt deci potriviți pentru o așa sarcină delicată. Dacă notarul va deveni un funcționar al puterii centrale și mai ales dacă—precum se spune—el va avea o pozițiune bună și asigurată, atunci fără înâoială că el va fi cel mai apt conducător al poliției satului, căci nu va avea interes nici să părtinească, nici să prigonească. Nu știm dacă d. ministru de interne nu se va fi gândit deja la acest lucru. In tot cazul, ne facem datoria să-I aducem la cunoștință observațiuni ce ni se par—după cunoștințele noastre despre starea lucrurilor — destul de întemeiate. Ar fi bine ca, cu ocaziunea reformei ce se proiectează, Sii se ție cât mai mult seamă de interesele mari și permanente, căci reforme adânci nu se pot face în toate zilele. Din Germania Coressi, part. a ziar. Universul lîeilin, 11 Ianuarie. Cavourile împăraților din catedrala de la Spira din München se anunță : Aîastă erî s'a ținut sub președinția ministrului da interne, baron Landmann o conferință a comisiunei cultelor în privința cavourilor împăraților germani din catedrala de la Spira. La desgroparea cadavrelor împăraților s’a constatat faptul că dărîmarea cavourilor de către francezi la anul 1689, n’a fost complectă; numai o parte din morminte, au fost deschise și profanate de francezi. In aceste cripte se aflau însă șase cadavre, adică împărații Ienric V, Rudolf de Habsburg, Adolf de Nassau, Albrecht de Austria, împărăteasa Beatrice și principesa Agnes; celelalte cripte au rămas neatinse. Actualmente cadavrele se află puse în sicriuri provisorii de lemn, sub catacombele de sub altar. Comisiunea cultelor a propus facerea unei cripte sub moralul regal, în care sa se așeze rămășițele pământești ale împăraților și regilor germani și adică în sicriuri de piatră, după ce mai înainte vor fi puse în sicriul de metal. O cazarmă pentru deputați Un profesor din Jena face propunerea originală de a se înființa o «locuință a imperiului» pentru deputații Reichstagului german, despre care se știe că n’au diurne, pentru ca astfel deputaților să li se asigure pe lângă liber parcurs pe căile ferate și locuința gratis. Mai îniid să se facă un edificiu cu o sută de locuințe, compuse dintr-un salon și o cameră de culcare. Profesorul mai sus amintit își închipuește lucrul astfel, ca mai întâlei să li să dea locuință celor «săraci» ; este însă o chestie deschisă cum se vor distribui aceste locuințe. Ziarul «Conservative Corespondent» întreabă pe filantropul profesor, că de ce nu propune și mâncarea gratis. O bucătărie comună, sufragerii comune, pivniță de vinuri comună—cam după planul Statului socialist din viitor—n’ar fi zeu și deputații ar trăi fără nici o grijă într’o astfel de «cazarmă». O mireasă în flăcări Un accident nenorocit s’a întâmplat la un bal mascat dat în hotelul «Fränkische Hof» din Colonia. O litieră lată, îmbrăcata ușor în tub și gaze sta lângă logodnicul ei sub o galerie. Un finer din apropiere trase un chibrit de becul de porcelan pentru ca să-și aprindă țigara. O parte din fosforul de la chibrit arzând sări la o parte pe costumul de șoarec, care fu cuprinsă de flăcări. Nenorocita începu să țipe de spaimă și să alerge spre eșire, unde fu oprită de un domn din societate, care o trânti la pământ, unde se tăvăli cu ea încoace și încolo până când flăcările fură cu totul înăbușite. Costumul fetei a ars cu totul, darafara de perul ars, n’a suferit nici o arsură pe corp. Numai curigiosul salvator s’a ales cu mâinile arse. Meyer. Scrisorile lui Bismarck Jutschin, 2. 7. 1S00. Chiar acum am sosit din Sichrowne câmpul de luptă zăceau încă dinavre de oameni, de cai și arme. Victoriile noastre sunt cu mult mai mari de cum le credeam ; se pare că noi avem actualmente peste 15.000 prizonieri, iar perderile austriecilor, morți și răniți vor fi cu mult mai mari; se zice că ar fi peste 20.000. Done corpuri de armată austriace sunt total nimicite ; unele regimente sunt nimicite până la ultimul soldat. Până acum am vozut mai mulți prizonieri austriaci decât soldați prusieni. Trimite-mi prin curier mereu țigări, totdeauna câte 1000 de bucăți, pentru lazarete. Toți răniții me roagă pentru aceasta. Afară de aceea abonează prin societăți sau prin propriele tale mijloace, câteva duzini de exemplare din ziarul «Kreuz- Zeitung», pentru lazarete. Trimite-mi și un revolver, precum și două pistoale mari pentru șeu. Vizitiului Carol îi merge mai bine, dar reconvalescența sa va fi mai lungă. Mii de salutări. Trimite-mi un roman francez pentru citit, dar numai unul de fiecare dată. Dumnezeu să te păzească. Al teu credincios. De B. Tocmai acum am primit scrisoarea ta din Hamburg. Mii de mulțumiri. In vârtejul zgomotelor de aci nu pot judeca situația politică ci cel mult noaptea în pat. +Prințul Grigorie M. Sturdza — Vezi ilustrația — Ei noapte a încetat din viață, în palatul seu din Capitală, venerabilul bătrân prințul Grigorie M. Sturdza. El s-a născut în anul 1821 la Iași, ca fiu al fostului domn al Moldovei Mihail Sturdza (1834 —1849). Și-a făcut studiile în Paris și apoi la Berlin. Intorcendu-se în țară a intrat în armata moldovenească, ocupând rangul de general, iar după aceea intră în armata turcească, având titlul de pașă. Prințul Grigorie,la 1859,fu candidat la tronul domnesc contra tatălui său. Numai grație neînțelegerii persistente între tată și fiu, s’a putut alege ca domn Alexandru Cuza. De atunci el a făcut parte din Parlamentul român, fie ca deputat, fie ca senator. Acum era deputat al colegiului I de Iași. Defunctul prinț a luat parte la toate evenimentele mari ale istoriei noastre contimporane. El a fost fondatorul ziarului «Democrația Națională», și al unui club politic la Iași. Spirit cult și distins, regretatul prinț era un Mecenate, a cărui pungă era vecinie deschisă pentru orice producțiune a spiritului. însuși filosof și matematician a scris o operă monumentală în limba franceză sub titlul «Les lois fondamentales de l’Univers», care a fost tradusă și în românește (Legile fundamentale ale Universului). Asupra acestei opere de o valoare incontestabilă, celebrul astronom francez Cămile Flammarion s’a exprimat în termenii cel mai elogioși. Defunctul prinț a fost un mare filantrop. El lasă o avere colosală. O CUGETAIE E PE ZI Ca să formezi gustul public, să le adresezi mai mult inimea decât inteligenței. CRONICI FEMENINE Femeile iu agriculturii Din timpurile cele mai străvechi a stăpânit femeea pământul, dar întotdeauna în pozițiune independentă , abia în timpul modern a devenit ea proprietară independentă de pământ. O tînără femee, curagioasă și întreprinzătoare din Statele Unite face lumea ca să vorbească despre dînsa. Aceasta este Miss Gates, care trăi ca diaconesă în New-York, dar din cauza sănătății trebui să plece spre Vest și adică veni tocmai atunci la Oklahoma, când se împărțeau pământurile cherokezilor. Loturi de pământ de 160 acre li s’a promis acelora cari, după o oră fixată, vor înconjura mai întesii pământul acolo. Fiindcă Miss Gates locuia în vecinătatea pământului ce era să se împartă, se duse ea mai înfesa acolo ca să inspecteze un lot, pe care avea să și-l aleagă. In ziua intrării în posesiune Miss Gates trecu linia o minală după timpul fixat. Ea sta pe un plug tras de două cat voinici. Ea șî execută fără greutate planul să înconjoare cu o brazdă lotul de pământ. In ziua următoare s’a construit pe acest pământ o colibă mică pentru un argat și îndată ce locuința a fost gata Miss Gates s’a mutat în ea. Pentru ca posesiunea să aibă putere de drept trebuia să locuiască neîntrerupt cinci ani de zile. Miss Gates însă își vîndu după două ani pretențiunile ei unul fermier și avu un câștig curat de 1000 dolari. Ea plantase 60 acre cu bumbac, iar cell’alt câmp era semenat cu griji. O altă femee căpătă un lot de pământ, ca să-l planteze cu arbori. Ea plantă 320 arbori, construi un «blockhaus» și-și aduse familia compusă din mama ei, un frate și o soră. Acum ea are un venit bun. In Georgia, trei femei, o mamă cu fiicele ei, au aflat o ramură originală de câștig în agricultură. Una dintre fiice s’a dus la New York ca să se instruiască într’o școală superioară. Și Statul Kansas are două femei agricultoare, Elena și Editha Raymond din Chicago. Aceste, după moartea subită a părinților lor, având o avere de câteva mii de dolari au cumpărat o fermă de 10 acre și s-au dedicat culturei grânelor. Afară de aceea cultivă și porumbul și legumele. Alte două surori, cultivă pământul lăsat lor moștenire de către tatăl lor. Aceste sunt câteva exemple din America. Și la noi sunt femei clari se ocupă cu agricultura și cu grădinăritul. Olimpia. în Sfârșitul Luniei“ Situația în China — Prin poștă — Se anunță oficial la Sanguî că toți funcționarii chinezi implicați în masacrele din Tchu-Tohao și a căror arestare fusese cerută de consiliul englez, au fost încarcerați la Hang-Thao. * * * In cercurile politice di Berlin se afirmă că mareșalul conte de Waldersee, comandantul trupelor internaționale din China, se va întoarce în Germania la începutul lunei Aprilie st. n. * * * Se asigură în cercuril germane din Tientsin că dacă negocierile de pace nu vor fi terminate absolut și într’un chip satisfăcător în primele zile ale lunei Februarie, o puternică expediție internațională va pleca pentru a aduce pe împărat și pe prințul Tuan la Peking. * » * O telegramă din Peking anunță: Plenipotențiarii chinezi cer și aceea ca Chinei să-î fie permis ca după cinci ani să reconstruiască forturile de la Taku. * * * La consiliul de miniștri din Roma se asigură că preliminările păcei cu China au fost iscălite. Guvernul chinez a primit să plătească despăgubiri Puterilor și conaționalilor lor. Trupele aliate vor rămâne in baia Nimrod până la plata indemnizației. * * * Se anunță din Iokohama că presa japoneză provoacă guvernul ca să protesteze înpotriva, înțelegerei ruso-chineze care asigură Rusiei protectoratul peste Feglien. Ca si l © fința drul dr. profes. I. Thoma Thomescu (nvățămîntul primar și comoasiunea sociala cum a fost prezintat la expoziția iin Boris 1901 ’ In seara de 11 Ianuarie am avut caziunea să asistăm la Ateneu, la desfășurarea unui subiect de cea mai mare importanță : invețămintul primar și educatiunca socială. Cele ce a expus eloquentul conferențiar sub acest titlu, trebue să ne intereseze așa de mult încât a noastră atențiune și întreaga noastră cugetare să fie îndrumată în direcțiunea în care a voit-o densul. Intr’adevăr, d. dr. I. Thoma Thomescu, în conferința sa, ne-a arătat puternica legătură ce există între învățămîntul primar și educațiunea noastră socială,ce mai târziu nu este decât oglinda în care se va restrânge modul de a gândi și a lucra în conformitate cu metoda, linia de conduită și cu deprinderile ce le căpătăm din frageda copilărie, și sa a atins una din cele mai de seamă chestiuni pronunțând cuvintele: că în multe alte țări și la noi facem din învățâmîntul primar o școală unde avem în vedere aproape numai partea teoretică și prea puțin partea practică, cu totul contrariu de ceea ce se întîmplă în America, Franța, Belgia, etc. Rezultatul unei asemenea metode este că atunci când ajungem în viața post-șsolară ne găsim reaormați pentru lupta socială, căci ne lipsește spontaneitatea gândire!, ne lipsește voința exersată și oțetită a omului practic. Relativ la acestea, conferențiarul ne dă câteva exemple de modul cum știu americanii, francezii, clc , să întreprindă educațiunea copilului din primii ani al invățămîntului primar. Astfel, în ceea ce privește tabla lui Pitagora, d-sa ne spune că în America copiii, departe de a o învăța cum este obiceiul la noi, unde recurgem din capul locului la memoria mecanică, americanii o învață, și o însușesc într’un mod mai practic și iată cum , pentru ca tinerii școlari să ajungă la noțiunea multiplului lui 2 sau 3 ele., institutorul îl învață a desena (schematic) o pasăre, un animilu domestic mai lesne cunoscut de dînșii, btmoară fața, pe care îl reprezintă prin desen de atâtea ori cât este necesar ca să împlinească multiplul unui numer căutat. Pentru mulți s’ar părea acest procedeu al americanilor cam naiv, cam prea copilăros și cu toate astea tocmai pentru că e prea copilăros sau prea elementar tocmai de aceea convine mai mult spre a învăța pe copil tabla înmulțire fără a-i obosi fragedul seu creer, nerecurgând la memoria mecanică ce nu se desvoltă decât mai târziu. Tot In această conferință d-na dr. Thoma Tomescu ne vorbește de.spre lucruri necunoscute la noi, anume despre economia domestică, lupta anti-alcoolică, puericultura (puer=opil), etc., capitole cari există de mult înființate în programul învățământului primar la Francezi, Belgieni, Americani. Nimic mai interesant decât aceste trei din urmă chestiuni, căci după cum zice eruditul profesor universitar, numai când din primii ani de învățământ ne vom obișinui cu spiritul de economie, de mutualitate cooperativă, cu spiritul de a înfiera tot ce e de prisos, tot ce e vicios și mai ales când vom ști pentru traiul nostru să ne mulțumim cu puțin numai atunci vom putea realiza adevărate progrese sociale și economice, numai atunci ne vom putea considera că aducem folos pentru viața care o trăim. Pentru ca să termin această scurtă dare de seamă, asupra căreia sper să revin redând cititorilor pe larg interesanta conferință, nu trebue să uit o chestiune lut așa de importantă pe care d. dr. I. Thoma Thomescu a atins’o într’un chip foarte competiale, am numit rolul femeii în economia domestică și educațianea socială. S’ar părea unora (femei și bărbați) cam curios acest rol; totuși el este poate tot atât de mare ca’și faptele celor mai geniali bărbați, și nimic nu poate caracteriza mai bine rolul femeii noi, decât cuvintele citate de d. dr. Thoma Thomescu cu căldura și însuflețirea de care dansul e capabil, cuvinte ce și acum răsună în auzul meu . Femeia valorează atât cât familia, atât cât copiii noștri, atât cât întreaga noastră educațiune socială. Dr. Eracl Slcrian. Carr, la 5 mile la est de Springs, s’a tras asupra patrulelor engleze. Colonelul comandant din Springs a trimes trupe contra lor. Cinci Buri au fost uciși, iar 2 englezi făcuți prisonieri. * ¥ ¥ Se anunță din Madderfontein că, după ultimele informații, o avant - gardă boeră, de vreo 200 oameni, acoperă corpul principal, socotit la 1.200—1.800 oameni a părăsit colonia și a înaintat spre Sud, în direcția Clanwiham. Un important comandor boer s-a întâlnit cu o trupă de recunoaștere engleză, dar n’a fost nici o luptă, căci Englezii s’au retras.* ¥ * A se citi ultime știri cu privire la războiula Telegramele de pe pas?. III. AX SFAT PE ZI Clei ca să lipești lemnele și cărămizele. — Se amestecă bine două chilograme de cărbuni de lemn și un chilo jumătate de var stins , acestea se frământă bine cu aluat de păcură. ■---------——«• • --------------Reabolul anglo-boer — Prin poștă — Noul depeși particulare sosite din Capola Londra cuprind primele mărturisiri asupra gravității situației și a alianței întregului element olandez cu năvălitorii. Una din aceste depeși anunță că la Port-Elisabeta s’a format un al douilea batalion de gărzi naționali și s-a deschis un biatou de înrolare pentru trimiterea unei mii de oameni în centrul operațiunilor. ¥n «Le Petit Bleu» din Bruxelles desminte zvonul despre permutarea legațiunei Transvaalului din Bruxelles la Plaga. « ¥ Din mai multe sate locuite de Moartea reginei Victoria — Prin poștă — Buletinul ordonanțelor pentru armată publică o telegramă a împăratului Wilhelm li dată din Osborne în care împăratul exprimă durerea sa pentru moartea reginei Victoria și ordonă uliilor ofițerilor din armată de a purta timp de 15 zile doliul. Ofițerii din regimentul I de dragoni al gărzei a cărei proprietară era defuncta, vor purta doliul trei săptămâni. Știrea morței reginei Victoria a produs în poporul danez o adîncă impresie și la Curie o durere foarte vie. Regele e adînc mișcat. Registrul depus la legaliunea engleză din Copenhaga fu în scurt timp acoperit de sute de iscălituri. * ¥ ¥ Dacă medicii vor permite, regele Christian al Danemarcei se va duce în Anglia spre a asista la înmormîntarea reginei Victoria. Defuncta regină Victoria, care a avut 9 copii — 4 fii și 5 fiice — lasă 73 de urmași în viață , 6 copii, 31 nepoți și 36 strănepoate. 9 nepoți, intre cari 3 bărbați în vîrstă,au murit. Zilele de Ianuarie st. n. a fost sol d’u una fatală pentru familia reginei Victoria. La 23 ianuarie a murit tatăl reginei Victoria, ducele de Kent, tocmai cu șase zile mai înainte de moartea regelui George III. La 26 ianuarie 1896 a murit prințul Ienric de Battenberg în Africa, ginerele regretatei regine Victoria. * ¥ ¥ Curtea olandeză va lua doliu pentru moartea reginei Victoria, doliu care va fi suspendat în timpul celor trei zile pentru serbarea nucei reginei Wilhelmina, care se va celebra tot la 7 Februarie, dată fixată la început. Modificarea legei pensiilor După cum am anunțat, comisiunea însărcinată cu modificarea legei pensiilor a înaintat raportul șefi în această privință d-lui P. Carp ministrul de finanțe. D. Carp, după un studiu serios, a elaborat un important proiect de lege asupra modificarea legea pensiilor. Iată părțile mai principale ale acestui proiect de lege : Se știe, că astăzi sunt diferite așezăminte cari dau pensii după o anumită lege. După noul proiect toate aceste legi sunt unificate într’o singură lege a pensiunilor. Virsta pentru retragerea la pensiune se fixează de la 54 la 56 ani pentru toți funcționarii Statului, civili, militari și eclesiastici. Ministrul însă va avea dreptul a prelungi limita de vîrstă până la 60 de ani. Termenul pentru căpătarea dreptului de eșire la pensie este fixat prin noul proect la 35 ani de servicii, în loc de 30 cum este astăzi. Maximul pensiune remâne ca și astăzi la 750 lei lunar. Drepturile câștigate ale ofițerilor cari au făcut campania de la 77—78, noul proiect, păstrează neatinse dispozițiunile legei astăzi în vigoare. Această lege va fi pusă în aplicare cu începere de la 1 Aprilie 1901. In viitorul consiliul de miniștri, ce se va ține la ministerul de interne, se va discuta asupra acestui proiect de lege. m.Krimtmm Im ... . Intervenția reginei Victoria in doué grave evenimente politice Plevna și Fashotla «Gazeta de Berlin» amintește că, pe când, după Plevna, avantgardele rusești erau la o distanță mică de Constantinopol și palidul militari rusesc proclama, prin gura generalilor, miniștrilor și chiar a țarului Alexandru II, că sunase ora la drapelul rusesc să fâlfâe pentru totdeauna pe moscheele turcești, și flota engleză trecând Dardanelele înainta amenințătoare spre a apăra capitala turcească de ruși, regina Victoria a contribuit cu mult ca să salveze Europa de ororile unui războiu înspăimântător. Toți își amintesc cuvintele pe care ea le-a adresat lordului Beaconsfield,când acesta, reîntorcându-se de la consiliul de miniștri, i-a spus că tratativele diplomatice nu reușiseră, și că Anglia nu avea altă cale decât să asiste indiferentă la înaintea rușilor asupra Constantinopolului, sau să privească în fața propriului ei destin și să se bată contra Rusiei și că consiliul de miniștri hotărîse a adresa Rusiei un ultimatum, ceea ce era sinonim cu războiul. Regina Victoria ascultă liniștită aceste grave hotărîri luate de miniștri și răspunse lui Bearonsfield: «Nu va fi nici supunere nici războiu, de vor evita ambele aceste lucruri. Eu urez asta și lucrez în acest sens». După câteva ore ea trimise Țarului Alexandru I1 și împăratului Wilhelm. 1 două telegrame. Victoria se adresa inimei celor douî suverani, îndemnând pecei d’inlor și să se gândească la consecințele unui războia european și responsabilitatea morală față de istorie, invitând pe al douilea să arate lumea ca Germania avea de gând să realizeze promisiunea făcută după pacea de la Francfort, adică de a fi gardiana păcei europene. A doua zi avantgardele rusești primiră de la Țar ordinul de a se retrage cu 30 de khilometri, și llota engleză în același timp avea de la lordul Beaconsfield ordinul de a se da înapoi cu 30 de kilometri. Acesta fu preludiul acelor negocieri diplomatice care s’au terminat cu pacea, în care Anglia, după spusa lordului Beaconsfield, avu pacea cu onoare. De curând, în timpul fazei celei mai acute a conflictului diplomatic anglo - francez pentru delimitarea diferitelor sfere de influență în Africa, când dintr’un moment într’altul se aștepta știrea ca tunul să bucne asupra Mânecii, bătrâna regină chemă în grabă pe Salisbury și îi spuse : — Crezi că ea ara vre un drept ca dorințele mele să fie ținute în seamă la cabinet? — Desigur, — răspunse Salisbury. — Elbine,—replică Victora,— când se va ține azi consiliul de miniștri, amintește-le că regina se roagă la Dumnezeu să o facă să nu asiste la un conflict între două mari națiuni civilizate. Asta cerea de la voi. E o dorință și o rugăciune pe care o adresez cabinetului. După câteva ore ea chemă pe ambasadorul Franței și -î anunță totul, însărcinându-l de a comunica sentimentele sale lui Faure și lui Delcassy. A doua zi tonul diplomaților francezi și englezi scăzuse. Faure a telegrafiat ambasadorului francez din Londra, însărcinându-l de a mulțumi reginei în numele său și de a o asigura că și el ar fi făcut același lucru. ~—— ■n c» « o Universul la provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 12 ianuarie — Craiova Incendiul din str. Severinilui. — Pe la orele 3 și jumătate asta-noapte, s’a produs un incendiu la proprietatea d-lui Müller Michel, din str. Severinului. Nu se știe exact cum s’a declarat focul. După cum se bănuește însă, niște mâini criminale l’au provocat. Cu ajutorul pompierilor și oamenilor poliției dezastrul a fost împiedicat de a distruge toate imobilele primejduite. Cu toate acestea, flăcările au consumat cu desăvârșire o baracă de blanc, în care se aflau o mulțime de mărfuri și alte obiecte producând pagube însemnate. Isprava nebunului din str. Carol I. — Pe când d. Ioniță M. Stătescu se alia cu mai mulți prieteni în cârciuma d-lui Petre Ciocioi, din str. Carol I, intră un individ cu privirile rătăcite, și cunoscut sub numele de Ianoș. El s’a așezat foarte liniștit la masa celor de mai sus , dar, la un moment dat,fără cancer în drept să aibă timpul a se apăra. Ianoș s’a repezit asupra d-lui Ioniță. M. Stătescu și sa mușcat de nas, pătrunzându-i-l cu dinții tocmai din apropierea ochilor. După această ispravă, nebunul — căci se asigură că el avusese asemenea accese îngrijitoare în tot timpul zilei—a fugit din cârciumă, dispărând pe stradele lăturalnice. Victima, aflându-se în mari dureri din cauza rănei căpătata prin complecta distrugere a nasului, a fost trimisă la central. Sevileie. Constanta Sanitare. D. medic al orașului Medgidia, constatând în acel oraș un caz de scarlatina, a declarat epidemia și s’a dispus cuvenitele spăsuri sanitare. Judiciare.1- Constantin Băioiu, factor rural, din Hârșova, terminându-și pedeapsa de 5 ani închisoare în penitenciarul din Focșani, la care a fost condamnat pentru crima de omor, ori pe ziua de 12 Ianuarie s’a pus în libertate. Asemenea și Vasile Popescu lingurii, din comuna Caraomer, plasa Mangalia, pentru faptul de rănire, și-a terminat pedeapsa de 10 zile închisoare și s’a pus în libertate. Mișcarea portului. — In ziua de 12 Ianuarie, în interval de 12 ore, următoarea mișcare a avut loc în port: "w: ( In acisljihterVal n’a SosifVi sfișcat nici un V^stip^0,n 'CfC, V / In ra?V:ț Ahtuî il a ahceVák bastimentul ,Ah?^eai^silvifiQnul român . xcG V ^ In port si en tel a : Crucișătorul , „Elisabeta“, bricul „Mircea“, „Regele Carol I“, „Principesa Maria“ și „Sulina“ pavilionul Român, „Seclia“ pavilionul Italian, încarcă cereale, „Eptanissos“, pavilionul Elen, de asemenea încarcă cereale și „Kilmore“, pavilionul Englez, descarcă manufactură. Timpul e frumos, marea Neagră liniștită , zăpada a început a se topi. Carmaleami. Focșanii început de incendiu.—Azi la orele 4 un început de incendii s’a declarat în strada Dogăriei la No. 20. Intervenind vecinii, focul a putut fi localizat. Diverse.—Duminecă, 14 curent, va avea loc la orele 2 p. m. căsătoria religioasă în biserica Domnească, a d-lui C. Calmuski, directorul liceului, cu gentila d-r. Zoe Botez. Nuii vor fi d. ministru N. Filipescu cu d-na Botez. _— La orele 10 seara, în aceeași zi, va avea loc în biserica catedrală sf. Ioan, căsătoria religioasă a d-lui Nestor Cincu, prefect de Tecuci, cu grațioasa d-ră Mimy Apostoleanu, sora d-lui V. Apostoleanu, prefect de Putna. Numi vor fi d. Take Ionescu, fost ministru, cu elna Smaranda Apostoleanu, mama miresei. Faust. Ploești Mari din cauza arsurilor. Copilul Neți, fiul comerciantului Vasile Gheorghiu din calea Bucureștilor, și-a dat astă-noapte sfârșitul în cele mai îngrozitoare chinuri, din cauza unor arsuri căpătate de la focul mașinei de bucătărie. E de regretat faptul că părinții, deși copilul lor era ars într’o stare 5 gravă, n’au adus nici un medic, ci i’au lăsat sub îngrijirea unei babe, descântătoarea Bulgovoaia, împotriva căreia parchetul n’ar face ceü dacă ar lua măsurile cuvenite. Delegatul alianței Israelite în l'Ivești. —D. Astruc, delegatul alianței israelite universale din Paris a fost eri în orașul nostru, unde, după ce s’a interesat de soarta și instituțiunile israeliților din localitate, a dăruit episcopiei israelite suma de 400 keî, spre a fi împărțită evreilor săraci. Știri alarmante.— Știrea alarmantă dată de un ziar din Capitală cum că în orașul nostru bântuit scarlatina și angina difterică, este inexactă. De asemenea un ziar spune că școalele No. 1 și 6 de băeți au fost închise din cauza scanalinei și anginei difterice. Informându-me de la serviciul sanitar asupra acestor știri, mi s’a dat cea mai formală desmințire, spunându-mi-se tot-d’odată că în tot orașul nu sunt decât două cazuri de boli contagioase, și aceste merg spre vindecare. Cociu. R.-Surat Sinuciderea tie pe linia ferată.Astăzi de dimineață s’a răspândit prin oraș, cu iuțeala fulgerului, trista știre ră pe linia ferată între kilom. 31 și 32 se afia tidul de tren, cadavrul unul necunoscut. Autoritățile noastre, în frunte cu d. substitut Orășanu, transportându-se de urgență, au găsit la locul indicat un cadavru a cărui cap era separat de corp și căzut între șine. In primul moment se credea că ne aflăm în fața unei crime sau nenorociri , dar în urmă căutându-se prin hainele cadavrului, s’a găsit alăturea cu un pașaport și o scrisoare în care se arăta că necunoscutul s’a sinucis. Prin ajutorul pașaportului s-a dovedit că sinucisul se numește Salanzero Romeo, în etate de 45 ani, și a născut în județul Belluno din Italia. Scrisoarea găsită odată cu pașaportul e scrisă italienește și cuprinde uimitoarele : „Lavoro non trow, „Monda non ho, „Meglio morirc „Che in questro mondo soSrire»K (De lucru nu găsesc. Bani n’am. Mai bine moartea, decât se sufer pe lume). Cu o zi înainte de a-și curma zilele, din sut s’a prezintat poliției noastre și s’a plâns că vine pe jos, tocmai de la Iași, că mai mulți tovarăși cu cari au lucrat acolo i-au răpit partea de bani, ce i se cuvenea și ca să aibă milă de dânsul primindu-l să doarmă în arest. Dom. Tecuci Faptă filantropică.—Domnul J. Navilte, mare comerciant, în tot timpul când trenurile n’au circulat pasagerii sosiți în gara Tecuci și cărora le era imposibilă urmarea călătoriei, din cauza întreruperei circulației a trenurilor, toți au fost repartizați la toate otelurile din oraș unde au stat timp de trei zile pe cheltuiala d-lui Naville, iar mulți din pasageri cari n’au mai avut loc prin oteluri, au fost duși acasă la d-sa, unde li s’a dat o ospitalitate foarte bună. Nu putem să aducem decât laude acestui mare filantrop, care întotdeauna și-a arătat bunătatea și mila către cel fără nici un mijloc de existență. I Crimă.—In noaptea de Luni, 8 Ianuarie c., comisarul Ghițulescu a fost împușcat de o mână criminală care a rămas necunoscută. Imediat de procuror, sosind la locul crimei a dispus interimarea victimei, la spital și apoi a început anchetarea crimei, care anchetare n’a dat nici un rezultat până în prezent. Starea victimei este foarte gravă și medicii n’au nici o speranță de scăpare. Botez.