Universul, februarie 1901 (Anul 19, nr. 29-56)

1901-02-01 / nr. 29

C. R. Geblescu, iar acuzarea a fost susținută de d. I. T. Issvoranu, prim-procuror. De asemenea a mai asistat și d. Rioșianu­, j­ude-instruc­­tor al cabinetului I, care a instruit afacerea. Partea civilă a fost repre­zentată prin d-nii advocați N. Eco­­nomu și Chițu, iar acuzații au fost asistați de dl C. Radul­ian. Ședința s’a deschis la orele 11 a. m.j și s’au ascultat resrtoric: d-nele Teodora Îonescu, Ana‘­piulea­nușii­, tutoare, d-nii V. Frum­­ușanu, Ioa­­nin, Burghelea, factorul G. îonescu, Titu Stăncescu, Moise Maier, Nede­­leanu­ și preotul C. îonescu. Depozițiile martorilor au durat până la orele 4 p. m. Din cauză că au mai lipsit câte­va martori al apu­rarea, procesul s’a a­­mânat pentru ziua de 16 Februarie a. c. Furtul p din str. Bibescu.­ Astă-noapte un furt îndrăzneț a fost săvîrșit în str. Bibescu, la locuința d-lui Marin Petru. Acest din urmă a fost păgubit, prin acest furt, de o mulțime de obiecte de valoare. Crima p din strada Militari.­ Mai mulți necunoscuți au­ făptuit astă-noapte o crimă în str. Militari. Victima a fost d. Dre Gr. Nisipea­­nu, care a fost întâmpinat de dîn­­șii tocmai pe­ când se înapoia la do­­miciliu. Criminalii i-au dat mai multe lo­vituri, lăsându-l în nesimțire în mijlocul stradei. Victima e pe moarte. Se inteie. Focșani Gluma de arestanțî.—Indi­vizii Ion Gheorghe, Vasile Ștefănoiu și Ițic Blumenfeld, arestați în mod preventiv în arestul local pentru a Îșî mai petrece orele de plictis din lungile nopți de iarnă, imaginară și puseră în aplicare un nou gen de distracție cunoscut în lumea e­­levilor de pensionare sub numele de «poștă». Petrecerea acea constă în a pune între degetele picioarelor aceluia care doarme dintre combatanți, bu­căți de hârtie cari, aprinse, provoacă o spaimă aceluia care le suferă. Ițic Blumenfeld, într’una din nopți reușește să pună «poșta»­ colegilor săi de detențiune. Aceștia sculați din somn de durerea provocată de hârtia aprinsă de la picioarele lor, nu întârzie să conceapă și să pun în aplicare răsburarea lor. Intr’adever, puține ore după a­­ceasta, Ițic Blumenfeld are să su­fere de la colegii săi de suferințe un chin identic ca al său: înciudat, el îi chemă în judecata tribunalului local. La prima înfă­țișare, tribunalul îi condamnă pe Ion Gheor­ghe și Vasile Ștefănoiu la câte 6 luni de închisoare. Condam­nații, socotind că pedeapsa care le-a fost dată e prea mare, făcură opo­ziție. In ziua de 29 cor., s’a înfăți­șat la tribunal, opoziția aceasta, și tribunalul se reduse, dintr’un seli­­m­ent de milă, pedeapsa, de la 6 luni la 10 zile închisoare. Judiciare. —­ Azi s’a înfățișat procesul privitor pe d-nii ‘Alecu Teodor, fost casier al comunei Foc­șani, în timpul liberalilor. Din cauza lipsei unor martori, tribunalul, în comun acord cu am­bele părți, a dispus amînarea pro­cesului. Conferința.—Eri, Duminecă la ora 3 p. m. d­. G. Baboianu Droc, profesor la liceul «Unirea» de aci și-a desvoltat în sala­­ Ghicea și în fața unui numeros public,­ confe­rința d-sale întitulată «Rolul fisio­­­peic al oxigenului». Fanat. G­ratis LA «OSIA, LA VENEȚIA ȘI LA VULVA Noul abonament la Universul Omi­ dre persoană, care se va abona la ziarul «Universul» politic coti­dian,cu începere de la 1 Februarie 1901 plătind , pentru 3 luni lei 5.50, pen­tru 6 luni lei 10.50 și pentru 1 an lei 20.50, vor concura gratuit, prin tragere la sorți, la trei bilete de că­l­ător­io clasa II dus și întors pentru Roma,­ Veneția și­ Viena, precum și la un ceas de aur pentru bărbat, la un ceas de aur pentru damă, la o bicicletă, la o mașină de cusut de mână, la un ceas de argint pentru bărbat și la un ceas de argint.pen­tru damă.—Abonații pentru 3 lni primesc, spre a concura la obiectele de mai sus, 2 bilete ; cei pentru 6 luni 4 bilete și abonații pentru un an 8 bilete. Abonații pentru 3 luni mai primesc ca premiu trei calen­dare pe anul 1901 și un roman din Biblioteca Economică a «Uni­versului» ; cei pentru 6 luni, 4 ca­lendare și 2 romane din Biblioteca «Universului» ; și abonații pentru un an 4 calendare și 5 romane din aceeași bibliotecă. Știri din străinătate — Prin poștă — Regina Suediei zace în pat de câte­va zile. Ea suferă de un puternic atac de influență, înso­țită de friguri și de inflamația gâtului. * « Sultanul a depeșat emirului din Mecca cum că așteaptă cu nerăbdare sfirșirea liniei ferate spre Hedjuz, spre a face un pe­lerinaj la orașul Sfint. * * * După datele­ culese de minis­terul de finanțe grecesc, produc­­țiunea vinurilor în Grecia, în cursul anului 1900,­ s-a urcat­ la 60.131.000 litrii, pe când în 1899 a fost de 98 milioane și aceea din 1898 de 129 milioane. La gara Savona (Italia) a fost arestat un misterios individ ve­nind din Franța și care avea u­n bilet de la consulul din­ Marsilia pe numele de Trovatello Pasqua­­le. El are un braț lăsat din cauza unui accident de lucru. Constrîns prin întrebări, el s’a dat drept Salvatore SiotLo, și a spus că lucrează la o fabrică de săpun, unde era numit Scarpen­­tini. Acest individ misterios avea asupra lui peste 9 mii de lei în bilete franceze și în pantaloni a­­vea ascunse 24 de cartușe cu un revolver. Autoritatea face cercetări spre a constata identitatea acestui stra­­niu individ. * « In parcul de experiențe al ca­sei Siemens și Ilalske, in Gross Lichterfelde, o suburbie a Berli­nului, s’au făcut azi primele în­ ÎNTÂMPLĂRI Sil»» €ui»!(»Ia Flirtul din strada Sf. Anton D­il­nă, Eliza Săulescu, din strada Brânzari No. 12, se duse erî în pră­vălia d-lui P. Dumitru, din piața Sf. Anton, ca să târguiască niște mărfuri. După ce puse la o parte lucrurile alese, vor să plătească. Gând băgă Iasă mâna în buzunar, vezu că­ î lipsește portofelul cu suma de 120 lei. Negustorul de pe cel d’in­­tern alarma, veni comisarul secției de acolo și începu la moment cer­cetările. Se constată că cu câte­va­­ minute mai înainte fusese în acea prăvălie un anume Constantin Jan­darmii, cunoscut pungaș­­ de buzu­nare. Se puse ln urmărire și nu trecu mult, când agenții poliției ve­niră ,c­u Jandarmii. La perchiziția ce i se făcu, se găsi asupra lui portofelul, împreună cu cei 120 leî. Jandarmii a fost arestat,, iar­­ azi va fi înaintat parchetului. Copil lepădat Eri dimineață,, la orele­ 7 și ju­mătate, niște trecători de pe strada I­ Jra vî ́<>*•, autiliu nîciun fîpp.Io cîp Csipil-Ei începură atunci să caute și, în dreptul caselor cu No. 21, găsiră le­pădată o copilă în vârstă de 2 luni. Trecătorii chemară numai de­cât pe sergentul de stradă, care luă pe copilă și o duse la secția respectivă, iar de acolo la spitalul Maternitatea. Poliția a început cercetările pen­tru descoperirea criminalei mame. Furtul «le bijuterii «din str. Sirenei In serviciul d-lui Gheorghe R. Vlădnțn, din str. Sirenei­ No. 47, se află o­­ femee Lina Radu. Servitoarea aceasta, vă­zând­­ că stăpânul ei are bijuterii multe, se gândi că ar fi mai bine să le fure și să fugă. Așa și făcu. Era dimi­neață­ ea intra în odaia stăpânei sale, fură un ceas de aur cu lanțul tot­ de aur o pereche brățări de­­ aur cu pietre de diamant și le duse la o femee Paraschiva Mihai Tudor, servitoare la preotul Petre Popescu, din strada Lanțului No. 5. Când d-na Vlăduțu constată fur­tul, dete numai­de­cât de știre po­liției. Se începură cercetările și hoața Lină Radu fu găsită. Ea m m­ăr­­turisi adeveriil. Agenții siguranței se duseră atunci la Paraschiva Mir bai Tudor, unde,găsiră toate biju­teriile. Lina Radu a fost arestată și se va da judecaței. Tâlhăria din str. Hozelor O tâlhărie care­ va da mult de lucru poliției pentru descoperirea autorului, s’a săvîrșit orî noapte. D. Heinrich Zimermann, amplaiat în cafeneaua Kühler, după ce a în­chis stabilimentul erî noapte pe la orele 3, a plecat în­spre casă la locuința sa din str. Rozelor No. 19, una din străzile cele mai întune­coase din cartierul Isvor. Când a ajuns pe cheiul Dîmbo­vița vede în urma sa un individ care ’i urmărea pas cu pas. Pentru a scăpa de el se refugia într’o cârciumă­­ de pe strada Isvor, care tocmai în acel timp se deschi­dea și a cerut să Îi dea un pahar cu vin. , In acest timp necunoscutul veni și el în cârciumă și, așezându-se la o masă, ceru de asem­enea un pahar cu vin. D. Zimermann plăti și plecă. Același lucru îl­ făcu și necunos­cutul. Când fu în apropiere de­ casă, ne­cunoscutul dispăru. Zimermann intră în casă liniștit, de­oare­ce credea că omul care îi urmărea a dispărut. După zece minute eși afară în curte. Care nu’i fa spaima însă, că, pe când se întorcea în casă, se po­menește cu necunoscutul că sare asupra sa cu un cuțit spunându-i : — Bani ori viața ta! Sermațius Zimermann de frică se rugă de tîlhar să’i erte să nu’l o­­moare căci îi va da toți banii pe cari îi are. Plecară amîndouî în casă. Zimermann, fără a face cea mai mică opunere, scoate dintr’o ladă singura sa avere care se compunea din 250 lei și o înmână pungașului, spunându-i : — Aceasta este averea pe care am strîns'o:de­ câți­va ani din micul meu salar ; ia-o și Dumnezeu să-ți dea bine, și sărmanul Zimermann începu să plângă. Pungașul, cu toată sălbăticia sa, i se făcu milă de victimă și înapoin­­du-I 200 lei I­ zise : — Tu am muncit pentru acești bani și e păcat să ți-i iau pe toți. Na 200 lei și opresc pentru mine numai 50 lei, fiind­că am trebuință de el. Cu aceste zile, pungașul plecă re­­comandându-i lui Zimermann să nu îl urmărească, căci atunci îl va o­­morî. Zimermann, mulțumind lui Dum­nezeu că a scăpat numai cu atât, se încuie în casă și tocmai erî pe seară comunică cele petrecute po­liției pentru a lua măsuri de prin­derea pungașului. Situația în China — Prin poștă — Știri din isvor chinez anunță că impărăteasa-văduvă ar­ fi dis­pusă să se retragă de la putere, dar un înalt funcționar stărue de dânsa ca să realizeze chiar ea reformele propuse, de teama repetirea situației din 1899. * ¥­­ ¥ «Koelnische Zeitung» observă că probabil va fi cu totul zadar­nic de a insista asupra pedepsi­rei prințului Tuan, căci acesta a fugit deja în Mongolia, unde va fi foarte greu de a se pune mâ­na pe dînsul. Chiar dacă el va putea fi prins, tot nu va putea fi decapitat, căci e rudă cu împă­ratul. Ziarul observă că, mai cu­rând de­cât a se perde timpul în a se discuta pedepse ipote­tice, ar folosi mai mult silința de a se rezolva partea cea mai importantă a chestiunei chineze. * * ¥ Corespondentul nostru din Londra ne-a telegrafiat că au sosit la Peking 20.000 mahome­­tani cu intenția de a provoca a­­colo o revoltă. Iată amănuntele ce găsim în această privință în ziarele streine ce ne-aîi sosit erî: «Din izvor sigur se afirmă că luna trecută s’au reîntors la Pe­king peste­ 20.000 de mahome­­tani, cu intenția de a provoca dezordine cu ocazia serbărilor de anul nou chinez. «Au­tori­tățile militare germane aflând de acest fapt, au oprit pe soldații germani de a eși singuri și fără arme. In general s’a re­comandat și cetățenilor streini de a nu intra în case private chineze, de­cât în grupuri. Intre generalii streini domnește părerea că la primă­vară se va face necesară o campanie contra provinciei Scensi». * ¥ ] La 8 Februarie st. n. a plecat din Marsilia piroscaful «Ernest Simon», care face serviciul în­tre China și Japonia cu 180 pa­sageri pe bord, printre cari se află și episcopul de Peking, mon­seniorul Favier, cu mai mulți călugări. Monseniorul Favier desminte­ acuzările ce i s-au adus de zia­rul «New­ York Herald» și a de­clarat că, la sosirea sa la Peking, el se va pune la dispoziția mi­niștrilor, spre a dovedi falsitatea acuzațiilor ridicate contră lui și spre a cere o satisfacție. .....- - - » <* ««­ ’ sa^ssas**^ — z­n­­a. z. La menagerie. Nicu.—De ce are lată, elefan­tul era un nas așa de mare ? — Pentru că, pe când era mic, își băga mereu degetele în es­­cercări cu vaonul care va trebui să inaugureze, între Berlin și Zossen, serviciile electrice, cu iuțeala de 200 k­ilometri pe oră. Cea mai mare greutate de în­vins e aceea a învin lirei roților care va trebui să fie foarte repe­de. Se socotește de a se străbate cei 33 de kilometri dintre Berlin și Zossen în 12 minute. Aspec­tul intern al vagoanelor nu di­feră de acel al obișnuitelor «va­­gons-lils». In șantierul Ansaldo din Seslri Ponente (Italia) s’a lansat pe apă un torpilor comandat de Turcia.* * * Papa, fără să aibă vre-o in­­disposiție gravă, se află de câte­­va zile foarte abătut. Unii cardinali cari s’au apro­piat de dînsul spun că au impre­sie că deprimarea lui Leon XIII e în mare progres. In Vatican domnește mare în­grijire. * * Se scrie din Baga că nunta colonelulului Ricohiardi,fostul co­­mandant al legiunei italiane din Transvaal, cu d-ra Guttman, ne­poata președintelui Krueger, va fi celebrată in cursul lunei Fe­bruarie viitor.* * * Președintele Krueger a pre­­zintat reginei Wilhelmina a Olan­dei 300 de scrisori venite din Transvaal și cuprinzând felicită­rile boerilor cu ocazia căsăto­riei ei. IM SFAT PE ZI Pentru grilcî vom reco­manda ca ele să fie scutite de frig și de lovituri, legându-le cu vată, ungându-le cu o alifie care să aibă iod și care le poate da înapoi, cum ar fi următoarea: iod pur 1 gr., iodul de potasiu 2 gr., vasilină albă 30 gr. * * ¥ silier pe lângă locotenența din Brünn. Un amănunt interesant asupra persoanei noului președinte e acesta : că iubind când era tînăr medicina, începu să o studieze după ce s’a retras din cariera de impiegat, redevenind la vârsta de 40 ani sident de universitate. Anul trecut a dat la Viena primul­ examen de medicină technică. Un proces cu 231 acu­zați­­—Jong a început la Curtea de apel din Catanzaro (Italia) pro­cesul în contra a 231 de indivizi acuzați de asociație delicioasă și condamnați deja de tribunalul din Palmi. Nefiind la tribunalul de acolo o sală așa de mare în care să poată încăpea atâția acuzați și ca­rabinieri, s-a lucrat timp de mai multe zile spre a se aranja sala Congregațiunea Immacolata, care e foarte vastă. Acuzații au fost transportați în patru rînduri, escortați de un nesfârșit­ număr de carabinieri. Toți au semne distinctive în față, și sunt tatuați pe piept și pe brațe. ■ "■ « »■» — ■— „Universul“ va începe a publica Duminecă, 4 Februarie Memoriile Ba­­ronesei Vecsera mama tristei eroine a mișcătoa­rei drame din castelul Meyerling. «Universul» a publicat anul trecut Memoriile baronesei Ma­ria Vecsera, iubita prințului Ru­dolf al Austriei, și au avut un enorm succes. Suntem siguri că Memoriile mamei Măriei Vecsera, vor avea un succes și mai mare. Ofertele cultivatorilor sunt dar actualmente foarte restrînse în grâ­­ne și mișcarea piețelor noastre se mărginește la câte­va cumpărări de porumb, plătindu-se lei 42—43 pen­tru calități bune și 38—40 pentru obicinuite la gară! Ultime de pe.și Cota cerealelor in străinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Ianuarie. Grâu de April. cor. 7.50 urc. 3 h­. Secară „ „ „ 7.35 „ 3 h. Ovez „ ,, ,, 6.36 „ 8 h. Porumb „ „ „ 5.20 scă. 4 h. Cobza ,, ,, ,, 12.50 invariabil Berlin, 29 Ianuarie. Grâu de Ian.­mark 150 scă. *­4 m. Secară,, ,, ,, 142% invariabil Paris, 29 Ianuarie. Grâu de Ian. fr, 19.35 urc. 10 c. Făină ,, ,, , 24.80 ,, 20 e. Uleili de col­ă ,, 61.— invariabil New­ York, 29 Ianuarie. Grâu disp. cents, 80% urc. % c. Porumb „ ,, 47% urc. % c. Chicago, 29 Ianuarie. Grâu disp. cents 73% urc. % c. Porumb „ „ 38% „ % c. ---- «i«i» --------­♦ D. căpitan Cujbă, raportorul consiliului de războiu din Iași, însoțit de grefier, a sosit în orașul Roman, pentru a face un supli­ment de instrucție în privința unui conflict ivit între 2 ofițeri superiori. ♦ Comisiunea de remontă a armatei, compusă din d. colonel Roșianu și maiorii veterinari Constantinescu și Boboc, s’a întors în țară. Ea a cumpărat din Ungaria 250 cai pentru cavalerie și din Galiția 27 cai pentru ofițeri. —— — Arestarea locotenentului Riga Am fost singurul ziar care am anunțat acum cât­va timp fuga locotenentului Riga, fost casier la regimentului de geniu din Brăila și mutat în urmă la Bu­curești­, unde fu atașat cu servi­ciul la ministerul de război și. Tot noi am fost singurul ziar care am arătat, după o scrisoare primită chiar de la el, că s’a angajat la Triest să facă o ex­pediție științifică în Africa, în țara Somniilor. Autoritățile noastre, aflând din «Universul» aceste detalii, au telegrafiat numai de­cât consula­tului general italian din Egipt, care are și protectoratul Româ­nilor de acolo, să prindă pe ofi­țerul delapidator. Odată cu a­­ceasta s-a trimis tuturor consu­lilor italieni din Egipt și semna­­limentele locotenentului Riga. Acum câte­va zile, poliția din Alexandria află că a venit în a­­cel oraș un inginer care se nu­mește Riga și cete de știre con­sulului italian. Acesta arestă la moment pe locotenentul fugar. In­­ Egipt nefiind­­ formalități de extrădare, consulul italian de a­­colo a telegrafiat guvernului nos­tru să trim­easă pe cine­va să ia în primire pe fugarul loctenent Riga, și să-l aducă în țară. —------------—­«­3 ■ !» ■ [UNK] Lucruri din toată lumea Retragerea u­nui mi­liardar. — «Regele oțelului», Andrea Carnegie, se retrage din afaceri, după ce a agonisit mițică avere. Un fleac, Ia o adică : numai 425 milioane, pe lângă cari tre­­bue să mai punem mai bine de jumătate din capitalul Companiei care poartă numele seu. Iată-ne afară la un miliard. Retrăge adese din afaceri, Carnegie s’a apucat de... confe­rințe. Ast­fel, a ținut o confe­rință, în care a sfătuit pe tineri să îndrăgească femei cu 20—30 ani mai în vârstă de­cât d înșii. Lumea se miră de acest sfat, fiind­că miliardarul conferențiar are o nevastă cu vre-o 15 ani mai tînără de­cât el. Americanilor le pare rău de retragerea din afaceri a lui Car­negie, căci el trebuia să se mă­soare ca Rockefeller, «regele pe­­trol culm», care pretinde că lui i se cuvine locul de frunte printre miliardari. Acum acest duel me­talic nu se va mai face. Nouă descoperire de aur în America.— Sir Mar­tin C­onway, un explorator care s’a întors din America de Sud, anunță că a descoperit în Peru și Bolivia, unele rîuri ale căror nisipuri sunt așa de bogate în aur, în­cât vor putea concura serios minele din Transvaal, A­­laska și­ Australia. Numai în provincia peruviană Sandia­ s’au găsit 290 zăcăminte însemnate, și tot alcilea se gă­sesc și în provincia Carabaga. Acest ținut al anzilor ar fi cel mai bogat în aur dintre toate părțile lumei neexploatate încă. Un președinte de ca­meră student în medici­nă. — Contele Vetter von der Lilie, a cărui alegere ca preșe­dinte al camerei deputaților vie­­nezi a fost anunțată de telegraf, e în vîrstă de 45 anî, e jurist și până acum câți­va ani a fost con­­ surier Judiciar (TRIBUNALELE ROMÂNE) Dinti’Tm napoleon douî. Esci’vedex’ie Publicul care umplea era sala secției a II-a a tribunalului Ilfov asculta cu mult interes la desba­­terile unui proces unde se vor­bea de o descoperire care dacă ar fi fost­ adevărată, ar putea să deslege marea problema a crizei monetare de care suferim. Era vorba cum dintr’un napoleon se poate face două. Meșteșugul acesta ’1 cunoștea numai Profira din str­ada Foi­­șor, No. 11, împreună cu frații ei, Gruia Nicolae și Ion Nicolae. Cine vrea să se îmbogățească, n’are de­cât să treacă pe la Pro­fira, bine înțeles cu mulți napo­leoni în pungă. Chestiunea e dacă intrând în casa Profirei, să nu eșim de acolo în loc de cu banii îndouițî, cu punga goala. Frații Gh.­ și Mitu Doiciulescu, comersanți, unul în Verești, cel l’ult în Cucuețî- Plătărești, voiră cei dintâi și să profite de această descoperire, luară toți banii ce’î avură, se duseră la un zaraf, fă­cură napoleoni și se duseră, drept la casa Profirei, după o înțele­gere secretă ce o avuseră mai înainte cu frații Gruia și Ion Ni­colae. Napoleonii au fost puși într’o tigae și începu operațiunea fer­­icsrea, când d’odată, din causa unei greșeli ce se făcuse, opera­ția n’a reușit. Profira comunică această primă nereușită, dând însă speranță fraților Doicu­­lescu că în viitor operația va reuși, dar pentru aceasta e ne­cesar de un nou material, adică de alți napoleoni.­­ Frații Doiciulescu nu perdură de­o­cam­dată speranța, hota­râra a-și procura alți napoleoni prin vînzarea sau ipotecarea unor proprietăți. Nu știm cine i-a desmeticit în urmă din naivita­tea lor, că în loc ca frații Doi­ciulescu să mai care la napo­leoni la fabrica de monetărie din Foișori se duseră d’a dreptul la d. Puiu Alexăndrescu, șeful si­guranței. Și iată cărui împrejurări se da­­torește că Profira și frații Gruia și Ion Nicolae în loc să poseze în mari financiari, figurau erî ca simpli escroci (art. 332 c. p). înaintea tribunalului corecțional. Inculpații (afară de Profira care lipsia) erau asistați de d. advocat I. Brătescu. Păgubașii frații Doiciulescu, erau asistați de d. Butoianu. Inculpații făgăduesc faptul. Reclamanții, în rîsul întregei săli, povestesc pățania lor. Defilează asemenea mai mulți martori, cari povestesc întâlni­rile misterioase ale reclamanți­lor cu inculpații. Zaraful Isac Leon depune că dînsul i-a dat lui Gh. Doiculescu 40 de poli pentru alți bani. D. procuror Nicolau se miră că se mai găsesc așa naivi, oa­meni în toată firea, comercianți, cari să se lase a fi așa ușor trași pe sfoară ; faptul însă intră în prevederile art. 332 c. p. D. Brătescu zice că cunoaște pe inculpații cari sunt construc­tori de binale, proprietari și că nu se probează că reclamanții au dat vre-un ban. Cum e de admis, strigă d-nu Brătescu, ca niște negustori să fie înșelați de niște damblagii ca inculpații (rîsete) când s’a scris atâta și atâta de, acei cari fac dintr’un franc douî, și mai cu seamă câte d’astea n’a scris Uni­versul (rîsete). Conchide la a­­chitare. Tribunalul condamnă pe Pro­fira, Gruia Niculae și Ion Nicu­­lae, la câte 7 luni de zile închi­soare, la câte 100 lei amendă și solidaricește la 800 lei despăgu­biri. Elian. (TRIBUNALELE STREINE) Pocăința unui asasin Din Alaska, țară mare și pus­tie, dar plină de aur, se poves­tește o întâmplare foarte fantas­tică . Acum un an o tînără pereche daneză, de curând căsătorită, se duse la Alaska, ca să caute aur. Ca conducător se angaja un bărbat cu numele Jim Hansen. Acest bărbat era fiul unui mi­ner de aur danez și al unei in­diane, pe care viața sălbatică din acele ținuturi pustii l’a făcut un om foarte primejdios. După câte­va luni Hansen se întoarse singur acasă și evita ea să vorbească despre perechea dispărută. Nimeni nu avea poftă ca să’i întrebe despre acest lucru. De altmintierea în aceste ținu­turi americane nu e o caritate ca să dispară oameni fără urmă. Intr’o seară Jim se duse la o întrunire a «armatei de salvare», de­sigur pentru­ ca să facă scandal. După ce predicatorul îșî ter­mină discursul, Jim se aruncă la picioarele sale și plângând îl rugă să ceară de la D-zeu ier­tarea păcatelor sale. El­ făcu o mărturisire complectă, spunând că acum câte­va luni a omorît o tînără pereche pe un câmp plin de zăpadă din Alaska și acum cere ca să fie pedepsit după cum merită. Predicatorul îl sfătui să se a­­dreseze judecătorului. A doua zi Jim fu dus la locul unde s’a săvârșit crima. Deși totul era acoperit cu un strat gros de ză­padă, Jim putu ca să găsească locul în care se aflau cadavrele. După ce criminalul a fost a­­dus în oraș, populația se încercă să-l elibereze din închisoare, dar Jim se opuse declarând că vo­­ește să-și primească pedeapsa. In decursul interogatorului el el mărturisi totul, fără a căuta să se justifice. Iată ce a spus judecătorului: — Frate, mi-am împlinit da­toria, caută acum ca și d-La să-ți fați datoria. După ce s-a pronunțat sentința de moarte, judecătorul adresă o scrisoare lui Mac­ Siinley, preșe­dintele Statelor­ Unite, în care descria pocăința sinceră a asa­sinului Jim Hansen­ : «După părerea mea, zicea ju­decătorul în această scrisoare, acest asasin nu trebue ca să fie condamnat la moarte, de­oare­ce s’a dovedit că este un bun creș­tin. Rog deci a i se schimba pe­deapsa cu moarte în închisoare pe viață». Președintele Mac­ Kinley a îm­plinit dorința judecătorului. Grefier. Finanțe, a­gricu­ltură și comercia București, 29 ianuarie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 81-88 5% lei SO^-gO1­,, idem de 1892 5 % 8»1­,—89, idem de 1893 5 °/6 lei 88R,—89, id. de 321/, mii. 4% lei 75,­4 — 76, idem de 50 mii. 4 ®/,, lei 753 4—76*/4, id. de 274 mii. 4% lei 76­|4—77. Oblig, credit, jud. si com. 5°|„ lei 817,-S2>|„. Func. rurale 53/6 lei 91 — 91*|8, id. de 4a/o Id 74­|9 — 75. Urb. Bucu­rești 5% lei 78’II—786|9, idem­ Iași 5% lei 73 — 74. Acțiuni: Banca Națională lei 2325- 2355, Banca agricolă lei 310—312, Banca de Scont Tei 218—220. Loc. de asig. : Dacia-R­omânia lei 415— 420, ex-cupon. Naționala lei 415— 420, ex-cupon. Valori industriale : Construcții lei 15—18. Gazoase lei 60—70. Monede: Napoleonul lei 20.35, cor. germ. lei 24.70, florinul lei 2.13, rubla lei 2.70. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 8-9 “/6, Banca Agricolă 12%. Devise: cek Londra 25.62’­, ; cek Paris 101.65) cek Viena­.106.40; cek Berlin 124.95. Trei luni : Londra 25.30;­­Paris 100.80; Berlin 123.32T­,. Cota valorilor române in străinătate Frankfurt.— Renta de 5% 88.35. Paris.—Renta 5 °­ s 88.87. Berlin.— Renta de 1891—92 5% 88.10, [idem de 1890 4% 75.—, id. de 189­1 4% 74.20, idem de 1896 4% 74.—, idem de 1898 4% 73.90. Comunale București 86.30. Cota valorilor streine Consolidele engleze 96 Renta franceză 102.25. Renta italiană 95.15. Banca otomană 544. Loturile oto­mane 111.20. Athena, Napoleonul In­drahme 34.70. Lira otomană dr. 38.60. Ceri Paris dr. 172. Banca Națională dr. 4040. Cex*care In buletinele noastre precedente am zis că sezonul actual e cel mai critic pentru semănături din cauza gerurilor cari domnesc în această epocă și că evenimente neprevăzute­­ senzaționale sunt foarte proba­­ile. Până acum am­ avut de a ne o­­cupa cu recolta Franței asupra căreia am dat regulat informațiuni exacte, fiind dat importanța acestei recolte pentru toată lumea comercială. Ști­rile îngrijitoare pe care le-am dat până acum,se confirmă astă­zi și de raportul pe care l-a publicat era mi­nisterul de agricultură din Paris și care evaluează producțiunea proba­bilă a grâului la 104 milioane de hectolitri, ceea ce denotă un pe­simism remarcabil, confirmat de alt­fel și de urcarea cursurilor la Paris. Pe lângă acest eveniment impor­tant mai avem astă­zi și o depeșă din Petersburg care ne anunță o mare catastrofă în recolta grâului din R­usia, care deși parțială în câte­va guvernamente de centru și de sud, nu e mai puțin important p­entru comerț. Este dar foarte pro­­abil să ne pomenim mâine cu o mare urcare de cursuri în America , să vedem în același timp o schim­are foarte simțitoare în situația actuală. Depeșile de astă­zi au sosit toate cu urcare generală pentru toate ce­realele și cu tendința fermă pe piețele lumei întregi. Consumațiu­­nea europeană care era până acum foarte rezervată, se simte , astă­zi nevoia de a se aproviziona în ve­derea evenimentelor grave. Totul însă depinde de la verificarea ca­tastrofei din Rusia și de mersul si­­tuațiunei defavorabile a recoltei din Franța. In ceea ce ne privește pe noi, afară de evenimentele grele din străină­tate mai avem a ne ocupa și de re­colta noastră, a cărei stare deși sa­tisfăcătoare până acum e însă su­pusă la pericole de gerurile cari domnesc de câte­va zile și care pot fi foarte dăunătoare dacă se mai accentuează Buletin atmosferic Institutul Meteorologic București, Marți 12 Februarie st.­n. 12 ore lina înălțimea barometrică 6 °.756.8. Temperatura aerului -1-1 ®.0. Vîntu­l­ aproape liniștit de la S. Starea cerului: foarte noros. Temperatura maxim. de erî­­[-2 °. Temperatura min. de astă­zi —4*. Temperatura la noi a variat în­tre-1­ 9* și - 13 °. Marți, 12 Februarie. Timpul Închis în toată țara , pe unele locuri vînt tare și foarte pu­țină zăpadă. Temperatura mai rece ca în ziua precedentă, mai ales în părțile muntoase, unde termome­trul s'a coborît în timpul nopței până la —10 grade la Câmpina, —11 grade, la Călimănești și T.­Neamțu, —12 grade la Sinaia și —13 grade la Fălticeni ; în unele localități în­ghețul s’a menținut toată ziua; în Oltenia timpul a fost puțin ma căl­duros. Marea rea. Astă­zi timpul se menține închis, liniștit și rece. Ba­rometrul a scăzut în mijlociu cu 1—2 mm., el este mai coborît în nordul Moldovei. A nins puțin la Focșani, Câmpulung, Tergo­viște, Cârppina, T.­Măgurele, Corabia,Cur­­tea-de-Argeș, Călimănești, Govora, T.-Jiu, Bezdeadu, Merenî, Mâră­­șești,­­ Zătrenî, Drăgănești și Dof­­tana, iar la București puțini fulgi de zăpadă. Numai cu U­ leu! Se procură diferite mărfuri pe alese, în valoare de leu­, de la cele mai principale maga­zine.— Deslușiri la «Vechia A­­genție italiană Universală», str. Regală 11, București. Telefon. Asemenea se dau­ bani pe hi­­poteci asupra case și moșii. Gra­tis se plasează Banii sau­ Bonu­rile d-lor particulari în hipotece sigure, cu dobânzi convenabile. 3185 cedeze biuroul inginerului șef al serviciului idraulic din Tulcea, post suprimat pe ziua de 1 Apri­lie,­spre a instala acolo căpită­nia portului local. ♦ Dosarul alegerilor compli­mentare cari au avut loc Dumi­necă la Călărași și Bacäți au fost deja înaintate Camerei deputa­ților. Comisiunea pentru verificarea nouilor aleși se va întruni astă­zi chiar și va examina contestațiu­­nile adresate contra rezultatu­lui alegere­ d-lui I. Poenaru-Bordea la Călărași. ♦ D. Eduard Mavrocordat, ministrul României la Belgrad, a prezintat ministrului afacerilor streine al Serbiei condoleanțele guvernului român pentru moar­tea Ex-Regelui Milan. ♦ D-nii d-r. Șuțu, Marinescu și Minovici, vor depune azi ra­portul în privința stărei mintale a americanului Erkmann, aceasta în urma cererea d-lui jude al o­­colului I. ♦ Ex. Sa­d. de Fonton, mi­nistrul plenipotențiar al Rusiei în București, a fost primit orî în audiență de către M. S. Regele. ♦ Ultimul buletin asupra mer­sului epizoliilor, de la 16—22 Ianuarie, arată că pneumoente­­rită nu mai există în nici o lo­calitate, și că măsurile pentru această boală numai în Gorj nu au fost încă ridicate, în vre­o două comune. ♦ Serviciul veterinar a cerut să se înființeze 12 stații pentru desinfectarea vagoanelor ce au servit la trasportarea de animale, în loc de zece cât se fixase ♦ Eri, la orele 2 d.a., d. AL Marghiloman a sost la legațiunea Serbiei, spre a exprima condo­leanțele guvernului român pen­tru moartea ex-regelui Milan. ♦ Legațiunea sârbească din București a arborat drapelul ne­gru din cauza morței ex-regelui Milan. ♦ Mâine, Joul, d. Fonton, mi­nistrul plenipotențiar al Rusiei, va da un nou prânz diplomatic, urmat de o recepțiune. Aceste prânzuri se vor da în fie­care Joul la ambasada rusă. ♦ Azi se va oficia la biserica Crețulescu, un parastas, pentru odihna sufletului ex-regelui Mi­lan. ♦ In administrația căilor fe­rate s’au făcut următoarele nu­miri : D. Dimitrie Voiculescu, casier gară cl. 11, a fost numit impie­gat cl. I. D. Petrovici Constantin, im­piegat de mișcare, șef de gară clasa 111. D. Ion Gavrilescu, șef de gară cl. III, impiegat definitiv cl. III. D. Grigore Gheorghiă, im­piegat de mișcare cl. I, șef de gară cl. II. ♦ D. Ion S. Săndulescu a fost numit revisor de vite în județul Romanațî în locul d-lui Ioan Bociu, demisionat. ♦ Joi î 1 Februarie c., orele 8 și jum. seara,d. C. Cantilli va ține la Ateneul român conferința sa : «Apoteosa lumei latine». Intrarea liberă. Pentru locu­rile din loji se plătește un leu de persoană. ♦ D. Victor Baranga, prefec­tul județului Dâmbovița, a fost primit erî în audiență de d. G. Olănescu, ministru de interne. ♦ M. S. Regele, a trimis erî R­egelui Serbiei o telegramă de condoleanță, pentru moartea ta­tălui său ex-regele Milan. ♦ Pentru ridicarea unui mo­nument prințesei Elena Ghika, cunoscută sub numele literar de Dora d’Istria, va avea loc la 24 Februarie a. c., în sala Ateneu­lui român, conferința d-lui V. Sabin : «Despre viața și activi­tatea Dorei d’Istria». ♦ A se citi în pag. IV urmarea romanului Sfârșitul Lumei. .......... »­no­nimii ȘTIU! ȘCOLARE ♦ Zilele acestea, d. inspector Pangrati va face o anchetă la gimnaziul din Piatra-N. ♦ Mai mulți dintre elevii școa­­lei Normale de învățători cari au împlinit vîrsta de 21 de ani, au fost incunoștiințați de minis­terul de resboiu că, dacă nu plătesc taxa anuală de 200 lei, atunci vor fi luați în armată ne­dându­-li-se concediu. De­oare­ce mulți dintre acești elevi sunt săraci și sunt în im­posibilitate de a plăti această sumă, d. Popescu directorul în­­vățămîntului primar, a făcut un raport către d. ministru al in­strucțiunei publice, cerând ca să intervină la ministerul de resboî în favoarea lor. ♦ Rapoartele d-lui G. Ionescu- Gion, inspector general al învă­­țămîntului secondar, asupra lim­­bei franceze în școalele secun­dare și asupra conservatoarelor vor apare tipărite în broșură. Primul raport se ocupă de modul cum se predă limba fran­ceză în școalele noastre secun­dare, mod care face ca elevii să părăsească școala fără să cu­noască limba , și al doilea asu­pra economiilor și reorganizarea ce se poate întroduce în conser­vatorul din Iași și București. Până acum nu s’a dat nici o soluțiune acestor rapoarte. ♦ In privința taxelor de la la­­boratorii, comisiunea inspecto­rilor s’a pronunțat în contra taxe­lor fixate prin raportul d-lui dr. Minovici, considerându-le ca prea mici și neputând să acopere cheltuelile. Ministerul instrucțiunei nu s’a pronunțat asupra acestei chesti­uni. ♦ Mâine, la orele 4 d. a., se va întruni consiliul permanent al instrucțiunei, spre a judeca pro­cesele a 2 învățători. INFORMAȚIUNI MIERCURI. ♦ D. Alex. Marghiloman, du­­cându-se în persoană la Lega­­țiunea elină, a înmânat din par­tea M. S. Regelui d-luî ministru plenipotențiar Arghiropol marele cordon al «Coroanei României». ♦ In curînd se va face o în­semnată mișcare în personalul închisorilor. ♦ Azi, la orele 9­ dim­., se va întruni comisia farmaceutică, spre a rezolva chestia taxelor medi­camentelor. ♦ Azi, la ora 1 jumătate, mai mulți consilieri comunali vor vi­zita lucrările de la Bragadiru pen­tru aducerea apei în Capitala, spre a relata apoi consiliului des­pre mersul acestor lucrări. ♦ Iată numărul evreilor din România, cari au fost ajutați de societatea filantropică «Rouma­nian Hebrew Aid Association», din New-York : Adjud, 28 ; Bacău, 147; Bâr­lad, 228 ; Buzău, 124 ; Bucu­rești, 334; Brăila, 287; Boto­șani, 212; Burdujeni, 17; Craio­va, 62; Cernavoda, 18; Dorohoi, 66; Darabani, 18; Focșani, 156; Fălciu, 36; Fălticeni, 36; Galați, 198; Huși, 44; I­dilău, 28; Ileria, 16; Iași, 261 ; Ivești, 22; Cons­tanța, 56; Lespezi, 18; Moinești, 32 ; Mihaileni, 22; Neamțu, 42; Odobești, 24 ; Podul Nioaei, 59; Piatra, 74 ; Ploești, 35; Pitești, 36 ; Panciu, 28 ; Pașcani, 26 ; Podu­ Turcului, 05; Roman, 186; R.-Sărat, 18 ; Săveni, 42 ; Te­­cuciu, 36 ; T.­Ocna, 18 ; T.-Se­­verin, 12 ; Tulcea, 52 ; Târgo­­viște, 18; Tg.-Frumos, 44; Vas­lui­­, 65. Total 31l 36. ■ ♦ M. S. Alegele a semnat de­cretul prin care d. dr. Gr. Ma­­rinescu este numit, pe un pe­riod de 6 ani, din partea Uni­­versitățea din Capitală, membru în comisia de judecată a mem­brilor corpului didactic și al în­­vățămîntului superior, în locul d-lui Em. Pangrati. ♦ D. N. Cosăcescu a demi­sionat din comitetul Ligeî, secția București. ♦ In cursul lunei Februarie se va da festivalul artistic organizat de către Liga culturală. ¥ In orașele Piatra-N. și Foc­șani s’au înființat secțiuni ale Ligei culturale. ♦ In curând d. Nicolae Io­­n­escu va ține la Ateneul din Bu­curești o conferință în folosul Ligei. ♦ Duminecă 4 Februarie, d. Lazăr Theodor va ținea în aula liceului Laurian, din Botoșani, conferința sa tratând despre re­lele de cari suferim. ♦ Supraveghetorul Weissman, de la fabrica de zahăr de lângă Roman, lucrând la una din tur­bine,­ un fier î-a tăiat trei de­gete de la mâna dreaptă. Pacientul a fost încredințat curei medicale, iar administrația fabricei i-a acordat suma de 1500 lei despăgubiri. ♦ la curând se va fixa data alegere­ unui membru la Ca­mera de comerț di­n București, în locul vacant rămas prin moar­tea lui Colțescu. ♦ Ministerul de războiu a ce­rut celui de lucrări publice să­ î­ li stiri m.Ilu­iare ¥ Ministerul de războiu , va încheia cu casa vieneză Tausig un contract, pentru furnizarea a 88 mii metri de pânză, cu 1.55 metrul, pentru bluzele necesare armatei. ♦ La 1 Februarie, vor fi con­centrați milițienii batalionului de vânători, din Capitală, sub con­ducerea d-lor căpitani Mincu­­lescu și Dumitrescu. ȘTIRI JUDICIARE ♦ M. S. Regele a iscălit de­cretul pentru înființarea unui nou post de portărel pe lângă tribunalul de Ialomița. ♦ Tribunalul Ilfov secția II-a, a judecat era pe d.Lusgarlen,pro­prietarul hotelului Otetelișanu, pentru bancruta simplă. Deține­rea regulată de registre. D. procuror Nicolau zice că d. Lustgarten în timp de 32 ani a făcut onoarea comerțului și nu e dat în judecată de­cât pentru neregulari­ta­tea registrelor. In urma apărărei prezentată de d. Em. Pantazi tribunalul condamnă pe d. Lustgarten la 200 lei amendă. ♦ Pe ziua de 1 Februarie se va înființa un nou post de por­tărel pe lângă tribunalul din Iași. N­- IMI— ........................... ȘTIRI FINANCIARE $1 ECONOMICE ♦ Se va înființa, pe lângă mi­nisterul domeniilor, un muzeu agricol, cu colecții de cereale din diferite țări. ♦ Un însemnat export de rî­­mători se va face la Viena, din comunele Bădeni și Cotnari. ♦ La Iașî s’a înființat o socie­tate a viticultorilor, sub preș­­denția d-lui colonel Langa. ♦ Ministerul de domenii a ce­rut referințe Camerei de comerț din Capitală, în chestia plânge­rilor primite de minister din partea agricultorilor din jurul lașului, în­potriva exportului pă­sărilor mici, ca su­gletii, dispă­rute aproape din această cauză. Ministerul vrea să știe dacă pricina dispariției acestor păsări mici, folositoare semănătorilor, e exportul. ♦ încasările provenite din noua lege a timbrului și înregistrărea în cursul lunei ianuarie au fost superioare celor din epoca co­respunzătoare a anului trecut. ♦ Săptămâna viitoare minis­terul de finanțe va primi un nou transport de monede divizionare de nivel a zece bani. — ■ ■— I­ȘTIRI SANITARE ♦ Legațiunea română din A­­tena a informat guvernul nostru, că guvernul elen a ridicat caran­tina de 48 ore ce luase pentru proveniențele din Constantino­­pole, iar vestmintele, sacii, sal­telele, păturile, rogojinile, macu­latura ziarelor, au fost oprite de a intra în Grecia ca mărfuri. ♦ Epidemiile de tuse convul­sivă, cari au bântuit o mare parte di­n localitățile Moldovei, au în­cetat cu desâvîrșire. ZBi’tolleg’r sufli ♦ In biblioteca populară a ad­­ministrațiunei domeniilor coroa­nei a apărut «Cultura plantelor de nutreț», de d. Dim. G. Io­­nescu, doctor in științele natu­rale. O recompensă Universul va da o recompensă în bani și cărți de ci­tit tuturor persoanelor cari vor comunica mai inteis ziarului ori­ce știre din Capitală, ca incendii, crime, sinucideri, furturi, etc., întâm­­plate de la orele 6 seara până la 3 dimineața. Criza ministerială Era dimineață Marți, d. N. Fi­­lipescu a avut o lungă convor­bire cu d. G. Gr. Cantacuzino. Ministrul domeniilor a reasi­gurat pe șeful partidului că îî va da tot concursul, dar că nu poate intra în noua formațiune ministerială. Tot erî dimineață s’a maî ținut o consfătuire intimă acasă la d. G. Cantacuzino,­­ la care a luat parte și d. Take Ionescu. * ¥ ¥ La orele 10 jum. s’a dus la palat d. Al. Marghiloman. După d-sa a intrat d. Titu Maiorescu, iar la orele 12 s’a dus d. Carp. Nu se știe ce-or fi vorbit acești trei fruntași junimiști cu M. S. Regele. De­sigur însă că s’au în­treținut asupra situațiunei. D ¥ ¥ Erî, înainte de amiază, d. Can­­tacuzino, șeful partidului, a ce­rut audiență Suveranului, spre a-i arăta rezultatul demersurilor făcute cu privire la însărcinarea ce a avut-o de a forma ministe­rul. M. S. Regele a fixat ora 3 pentru audiență. D. G. Cantacuzino la Palat Era, la orele 3, d. G. Canta­cuzino, șeful partidului conser­vator, a fost primit de M. S.. Regele. Audiența a durat până la orele 4 și 20. Dându-se jos din Palat, reporterii îl întrebară dacă s’a făcut ceva și d-sa răs­punse : «Nu e încă nimic ter­minat». In fața palatului, pe amândouă trotuarele, staționa un numeros public, așteptând cu nerăbdare să afle rezultatul crizei. Mai multe persoane, între cari d-nii C. Balș, Petre Sfetescu și alții, se urcară în birji și se du­seră acasă la d. Cantacuzino. Când șeful partidului­­ ajunse a­­casă, fu asediat numai de­cât de prieteni, cari îl întrebară asupra rezultatului. D. G. Gr. Cantacuzino dete următorul răspuns : «M’am prezintat M.­­S. Rege­lui și i-am spus că n’am putut să aduc la îndeplinire însărcina­rea ce-mi dăduse, de oare­ce nici

Next