Universul, martie 1901 (Anul 19, nr. 57-87)
1901-03-01 / nr. 57
m entul proprice pentru săvîrșirea «rimei. De acolo ei voiau să se ducă pe d-na Brătășanuu, ca s’o omoare și trecând prin calea Victoriei. Întâlniră pe d-na Iulia Iareu, iar du larea, mim s’a zis. Această femee era cunoscută pentru ușurința ei. — Ce zici, întrebă Candiano pe Ștefan Vlădoianu, dacă ași mort pe această cucoană? — Cred că ar fi foarte bine — Dar nu pot găsi la dînsa decât vre-o 40 de lei. — E bine și atât, acuma când n’avem nici un ban. — Să omor o femee pentru 40 lei, ea oare în viața mea n’am tras nici o palmă unei femei ! ©xclamă criminalul cu un aer de cavalerism. Alexandru Candiano intră apoi in vorbă cu luda larou și împreună o duseră acasă la dînsa. Ștefan Vlădoianu îi urmări. D na larou și cu Candiano intrară în casă, iar după 10 minute criminalul se dădu jos fără pardesiu și spuse lui Ștefan Vlăduianu să aștepte puțin, căci în mirând ori o va gâtui, ori o va omorî cu pumnalul. cesta a privit un moment pe victima sa, apoi cu mult sânge rece exclamă pe franțuzește : «Ge vacă !...». După confruntare, cadavrul a fost dus la morga și azi i se va face autopsia, pentru constatările legale. Perchissia Tot ek s-a făcut o minuțioasă perchiziție în casa victimei Mânerul pumnalului s’a găsit sub cadavru, iar lama, plină de sânge, pe o misă din sufragerie, lângă o D«furie cu portocale. Printre hârtiile criminalului s’a găsit și un bilet al unui chelner anume Boronescu, de la o cafenea din strada Șelari. Prin acest bilet chelnerul cerea 50 de lei pe manl îî datora Alexandru Candiano, amenințându-l să-l reclame părinților săi, dacă nu îî va plăti datoria. Mobilul crimei Cititorii noștri cunosc deja modul cum Alexandru Candiano a comis crima și cura el și Ștefan Vlădoianu au fost prinși. Duși la secția 9, <*î au fost puși în două camere separate. D. Orhescu, directorul poliției ; d. Buiu Alexandrescu, șeful siguranței ; d. Ștefănescu, inspitorul culotei; d. Becarian, comisarul secției 9, puseră rînd pe rînd mai multe întrebări at ăl lui Candiano, cât și lui Vlădoianu. Aceștia tăgăduiră însă acând ră n’au nici o cunoștință despre săvârșirea crimei. D. Becarian îi zise atunci lui Alexandru Candiano: — Dar nu vezi că ești plin de sânge pe pantalonii albi ? cum explici lucrul acesta ? — Atras de țipetele mulțimea, am intrat și eu ca să ved cadavrul. Am dat din grabă peste el și am căzut. Atunci m’am umplut de sânge. D. Becarian trecu imediat la Ștefan Vlădoianu și-i zise: — Vezi, tovarășul meu a mărturisit că el a omorât pe Iulia barou și că tu știai despre aceasta. Micul Vlădoianu crezu cele spuse de comisar și nu mai ascunse nimic. El povesti cu deamănuntul cum s’au dus la d-na Bilciurescu, cum au întâlnit pe Iulia iareu pe calea Victoriei, cum Alexandru Candiano s’a urcat cu dînsa sus. Ștefan Vlădoianu fu confruntat cu Alexandru Candiano. Ce dîntâi începu să povestească din nou cele petrecute. Atunci Candiano, cu un gest de actor întinse mâna spre Vlădoianu și cu o voce gravă zise : — El spune a deverul, eu am omorît-o ! Declarația criminalului Criminalul povești după aceea cu mult sânge rece, cum a săvârșit crima.— Dînsa se descrucă, zise el, rămânând numai într’un camison și se puse să cânte la piano. Eu, Stând la spatele ei, mi-am suflecat mănecele cămășei, ca să nu Se umplu de sânge, precum și pantalonii. Am scos după aceea pumnalul din buzunar și am voit S’o lovesc, dar m’am oprit, fără să-mi dau seamă dacă mi-era frică de păcat, sau frică cum că nú voiű isbuti s’o omor. Curajiul îmi reveni însă curând, risefiî din nou pumnalul și de țttfet<dă i l înfipse cu putere în ține, în partea stângă. Trăsei spo! repede pumnalul, și-î dădui o a doua lovitură. De astăiară mânerul pumnalului se rupse și au podul palmei întinseî lama până în fund. Ea scoase un urlet și se rostogoli la pământ. Ca să im strige, îi băgau pumnul în gură și ea mă mușcă de deget. Am scos mâna, pusei genunchiul pe corpul ei și o strânșei de gât. Toată această descriere amenințită, Alexandru Candiano o făcu cu cel mai mare calm, ca și când ar fi povestit vreo bravură oarecare. Explicația notelor Întrebat asupra notelor din carnetul care s’a găsit asupra lui Ștefan Vlădoianu și a semnelor fabalistice care erau desemnate pe una din foi, Alexandru Candiano a dat următoarea explicație : „ Aveam intențiunea să mă duc la cele trei doamne notate în carnet și să le cer sumele specificate tot acolo, in calitate de repreinzant al unei societăți secrete, numită «Narva». Se știe că acest nume e acela al unui vapor submarin, lansat de curând în Franța. O declarație senzațională O declarație, care a produs o mare senzație e următoarea a asasinului Alexandru Candiano. Întrebat asupra părerea ce are despre complicele său Ștefan Vlădoianu, acesta response : — Băiatul acesta așa mic cum e, nu vă închipuiți ce mare canalie este. El făcea planul despre săvârșirea crimei, el mé îndemna mai mult ca să omor.Gând m’am dat jos de la Iulia Iareu, dînsa mi-a zis : «Nu pleca, căci samt sigură că nu te mai întorci». Am asigurat-o că roc întorc și o dovadă mi-am lăsat pardesiul. Gând m’am dat jos.am găsit un Ștefan Vlădoianu pe trotuar, lingă poartă, așteptându-loă, kia »8 si plece și el n'a voit. «0»-te, m’am rugat de el ; de»sună-mă unui sergent că vreau t$ omor pe femeea asta». Dacă ar fi făcut aceasta m’ar fi scalat. O birjă daci trecea In vrema aceea pe stradă, sgomoffil trodos m’ar fi oprit de la crimă. Par mmie și eu am mers până la capăt. Ck»afreunfarea cu cadaval Ed, in timpul zilei, cu stid« de restrucțîe Alexandrescu, tttrprea cu mai mulți megistrațî, rafia de strada Icoanei, în No. U sora de soție, nenorocita femee a recurs la f«miecile unor țigănci, cari au speculat-o multă vreme. Se asigură ea după moartea medicului, ea și-a perdut mintea cu totul și s’a dedat la un desfrâu, care ar fi rușinat și pe Mesalina. Asturceílentela lui Alexandru Caniliano lată o parte din antecedentele criminalului Alexandru Candiano acest tînăr a cărui criminalitate e în strînsă legătură cu nebunia. Instinctele criminale erau desvoltate deja în vîrsta cea mai fragedă a acestui asasin precoce. Tatăl său, veneratul general, iubea mult pasările căutătoare ,și le păstra acasă în «olivii. Dar Alexandru, cum se găsea singur în cameră, se repezea la aceste pasări, de obiceiü canari, le scotea din colivie și le scobea ochii cu o igliță încălzită în foc, simțind o mare plăcere în agonia bietelor păsărele. De mici opri el a fost o adevărată calamitate nu numai pentru nenorociții săi părinți, ci și pentru servitorii casei, pe cari îi batea. Criminalul antisemit Când generalul Candiano-Popescu locuia in strada sf. Vineri, alături de templul israelit, viitorul asasin devenise un flagel pentru evreii cari frecventau templul. Urcându-se pe casă cu o mare provizie de pietre și bolovani, își făcea o nespusă plăcere de a bombarda și a sparge geamurile templului. Furia lui creștea mai cu seamă la ieșirea din templu și în mai multe rîndurî evreii s’au ales cu capetele sparte plecând de la sinagogă. Bietul general, asaltat din toate părțile de reclamațiile comunitate israelite, făcea tot posibilul pentru a împiedica pe fiul său de a se deda la asemenea acte. Toate pedepsele și mustrările sale fură zadarnice. Forța bestiei Cu toate că e slab, palid și cu o înfățișare bolnăvicioasă, tînărul Alexandru dispune de o mare forță musculară și nici odată. ru rămânea învins în numeroasele bătăi ce avea zilnic. O robustă evreică din Constanța, d-na Rebeca, strînsă la mână de acest monstru a leșinat de durerea pricinuită din eausa strângere. El a fost întotdeauna brutal și neomenos cu părinții săi. El n’a rostit niciodată cuvintele de tată și mamă, ci vorbind de dînșii, le zicea «bătrânul» și «bătrâna». La Constanța nefiind mulțumit de birtul unde era abonat, trimise vorbă tatălui seu ca să ia măsuri să fie hrănit mai bine, în caz contrariu nu răspunde de zilele generalului. Mamei sale, în schimbul povețelor și mustrărilor pe cari le primea, îî trimetea amenințări, zicând că o va omorî dacă nu l va slabi, cu disciplina. Cuvîntul de a ucide era gata în tot momentul pa ..buzele sale , era prima idee care’î venea în orice împrejurare. Se știe că el a atentat de mai multe ori la viața sa. El a încercat în mai multe rînduri sâ’șî sboare creerii. Fruntea și de altmintrelea întregul său corp prezintă zeci de cicatrice. Insă în ultimul timp, el taxa sinuciderea de pură nebunie. Declara sus și tata că de acum încolo nu va mai atenta la viața sa și că, la trebuință, nu va eșua de a împlânta pumnalul în corpul altuia. Și făcea niște gesturi amenințătoare cari îngrozeau pe auditorii săi. In mai multe rînduri el a părăsit casa părintească pentru a se face nevăzut, ducând cu sine obiectele prețioase ce-i cadeau în mână de prin casă. Al. Candiano bandit in pădure O dată și-a pus un gând să se ducă pe jos la Oltenița. Mai multe zile au durat cercetările pentru a-l găsi. In cele din urmă a fost descoperit într’o pădure, îmbrăcat ca un bandit și armat cu un iatagan și cu 3 revolvere pe cari le luase de acasă. Aspectul său era înfiorător : avea numeroase răni de cuțite pe întregul corp. Când îl a fi întrebat ce avea de gând să facă cu aceste, el a răspuns că un om care-și respectă viața nu umblă nici o dată nearmat, mai cu seamă într’o călătorie ca aceea pe care o întreprinsese dinsul. Nu trecea o singură zi în care să nu fi găsit vre-un mijloc pentru a a mări zilele sărmanilor săi părinți. De mai multe ori a trecut, s prin pericole de moarte. Al. Candiano la Congo După un atentat la viața tatălui său, acesta a oferi 3000 de lei pentru a se expatria, crezând că un mediu diferit și greutățile unei vieți în străinătate vor influența asupra caracterului său monstruos. Tînărul Alexandru și-a luat lumea în cap și a plecat. Dar ținta lui n’a fost nici Parisul nici Londra și nici un alt punct ei YÎjisat; el s’a dus tocmai in Congo, pentru a ucide la sălbateci. Acolo a fost expus la fel de fel de mizerii și bani. A fost transportat în Europa într’un furgon de animale. A trebuit un lung tratament în București, pentru ca el să ne restabilit. Și într’adevăr, grație îngrijirilor căpătate, Alexandru s’a reînsă a îrjoșit pentru a-șî relua viața-i sburdalnică și plină de accidente. Aetele ape erau s0t de monstruoase, încât Ijbdofiseră chiar a stinge iubirea fri îaffină. Da e Visate lsboage țgaÎe rudgle’și le îî închisese.^ ufie și nu-i mai primeai! prin e&seie lor. Sărtaaaa dhamoâ irndiano, cuprinsă de opa mp! gjSspg^a fiâșiere §i par’că pro ifp§nci zilele de' restriște pe carî j"le pregătea acesta denaturat, se plângea prietenelor ááji), blăstemându-și fiul și zicând că D-zeuenfíe seceră atâtea, vieți țin^eao, fg.,si soarile, lor, nu ne îndură, spre secarocirea sa, a ridica de pe pământ pe acest copil. Al. Candiano la institutul Brânză După reîntoarcerea sa din Congo, tînărul Alexandru fu pus în institutul Bânza din calea Victoriei. Deși părea a fi inteligent, el nu urma nici o dată cu seriositatfi cursurile liceului. Gândul lui era în altă parte , aventurile sale din Congo nu-i erau de ajuns, visa aventuri nouî, bogății mari. Una din cauzele care au contribuit mult la desvoltarea instinctelor rele ale tînărului criminal, e faptul că nu era expus regulilor de disciplină ale școalei în care se afla. Astfel el era liber de a părăsi școala în cursul nopții și de a petrece citeva ore în oraș La aceasta se învoise chiar generalul, crezând că dându-i oarecare libertate, va izbuti să îmblânzească întrucâtva caracterul rău. Nebunul.Groaza elevilor în orele de recreație, Al. Candiano își făcea o deosebită plăcere să povestească colegilor săi de școală numeroasele sale aventuri, omorurile de sălbateci pe mari le-ar fi comis în Africa. El punea în povestirea sa atâta vervă, descria săvârșirea crimelor în așa mod, încât îngrozea pe auditorii săi. Tuturor elevilor din școală le era frică de dânsul și se fereau ca să-l supere. Numai în taină și când erau siguri da a nu fi auziți de el, elevii îl numeau Nebunul, căci mai în toate mișcările sale, Alexandru dădea dovezi că merită această poreclă. Primul atentat Teama colegilor sei era de altfel motivată. E acum câtva timp, într’o dimineață, Alexandru Candiano certându-se cu un elev, scoase deodată un cuțit și vor să-î taie gâtul. El n’a scăpat de moartea sigură, decât grație ajutoarelor cari sosiră în grabă. Dragostea lui Al. Candiano încă de la vârsta de 15 ani, criminalul nebun avu mai multe intrigi amoroase. La vârsta de 17 ani, el se îndrăgosti de o d-ră de familie onorabilă. Frumoasa d-ră, ca și când ar fi avut o presimțire, respinse dragostea tînărului Candiano. Acesta făcu toate insistențele pe lângă dînsa, dar în zadar. Atunci înflăcăratul tînăr se hotărî să-și pue capăt zilelor. Hotărîrea se și puse în practică trăgându-șî un glonț de revolver în cap. t spre nefericirea lui insăși a familiei sale, el scăpă cu viață, nealegendu-se decât cu o rană. ei imîi» nUlar cineva să postă Părinții E greu ca descrie starea sufletească a părinților acestor douî evim mai precoci. D-na general Candiano-Popescu, când a aflat de fapta fiului său, a rămas ca împietrită și tocmai după vre-o zece minute începu să s prângă cu hohote. Ea ascunse totul generalului, care e bolnav, astfel sărmanul părinte nu știe până acum absolut nimic de cele petrecute. Sunt momente când d-na Candiano aiurează. In familia Vîădoianu aceeași mare durere. Pe când mama și rudele lui Ștefan se sbucium acasă în cele mai oribile torturi sufletești, d. Vîădoianu, plângând ca un copil, străbate neîncetat drumul de la parchet la poliție. P. Sîncrimeu începui să șerifi spre a răspunde la multele scrisori «e îmi sosiseră din Europa. Auzi? ungomot ca și cum ar fi căzut jos un obiect. Căzuse într’sdever, fără nici un motiv, o carte de pe masă. O pusei la loc, dar după câteva minute cartea căzu din nou cu o mai mare violență și mai departe decât în feiu dat.1).Culcându-me pe pat, un zgomot puternic mă deșteptă și mă simții pare că constrîns a mă scula, a mă așeza din nou la masă și în mod mecanic ca și cum o mână invizibilă îmi călcuza brațul și o voce internă îmi dicta, am scris : «Tu ești acela care poate trăi fără hrană ; tu poți sfida cai și călăreți când raza mea luminoasă se reflectă asupra ta . Tu poți ține în mână viul șarpe al cărui dinte dă moartea. In toate limbile cari se tipăresc în lume, numele teu va fi citit și tu veiti învingătorul oricărui regat». — Ce crezi despre aceste fenomene ? — Eu cred, ba chiar pot dovedi, că asemenea fapte sunt produse de o putere invizibilă care are proprietatea de a simila și disimula lucrurile. E aceiași putere care se manifesta în antichitate la egipteni, la romani și azi la fachirii din India. — Cari sunt efectele poslbreî în d-ta ? — Minunea e tocmai că postul nu are nici un efect și cel ce a voit să mă imiteze a căzut bolnav, lucru care mie nu mi se întâmplă. Forțele mele fizice și intelectuale nu suferă nimic prin post și după 30 și 40 zile de nemâncare sunt în stare de a face scrimă, de a înota, de a călări, și fac toate astea, repet, prin acea forță invizibilă pe care oamenii nu o văd încă, dar o vor vedea, căci e acea forță pozitivă care dă tuturor judecată. — Din București unde vei merge ? — Cred la Constantinopol. — La revedere și... poftă bună la «răbdări prăjite» ! — La revedere. Cu aceste cuvinte m’am despărțit de celebrul postitor Succi. I'era. f Mftrim Isirea Desfrâul și risipa făcură po.Alexandru Candiano să contracteze mai multe datorii și adesea ori creditorii sei .O încolțeau roü de tot. Lucru curios însă, acest criminal, care a înfruntat atâtea primejdii în Africa, avea o mare teamă de creditori. Nu mai încape azi nici o îndouială că mobilul crimei a fost furtul. El avea nevoie de bani mulți, pentru a duce o viață de desfrâu. Dar, după însăși declarațiile asasinului, ceea ce s’a hotărît mai cu seamă ca să proiecteze comiterea mai multor crime, erau creditorii săi. Eri, d. procuror Dobrescu îî puse următoarea întrebare : — Bine, nenorocitule, tu care ești de o familie așa de bună, tu care aveai tot ce-ți trebue în pension, cum ai putut să comiți o asemenea crimă oribilă ? — Datoram 150 lei, response el. Făgăduisem pe onoarea mea că voi plăti la termen acești bani și trebuia să-mi țin cuvîntul. După cum vedem, pentru acest nebun săvârșirea unei crime era mai puțin decât a-șî călca cuvîntul de onoare că va plăti la termen pe unul din creditorii sei. Al. Candia nu vrea să omoare pe sergentul de strada dri dimineață, înainte de a fi dus la parchet, comisarul mecarian întrebă pe Al. Candiano dacă a dormit bine. Criminalul făcu următoarea declarație : — M’am lungit pe canapea și m’am prefăcut că dorm. Cu coada ochiului me uitam însă la sergentul care me păzea. — Pentru ce ? îl întrebă comisarul. — Voiam să văd dacă nu cumva ațipește. — Și dacă ar fi ațipit ? — Atunci i-așî fi făcut de petrecanie. Văd acum că sunt un nenorocit și știri ce pedeapsă mă așteaptă. Dacă sergentul de stradă adormea, m’așt fi apropiat de el, i-aș fi scos’fosacul de la brau și i s’aș fi băgat în pept. După aceea ași fi fugit afară, făcându-se nevăzut, își poate închipui oricine figura ce-a făcut sergentul în chestiune, care era de față și a auzit cuvintele de mai sus ale ucigașului. Fotografierea criminalilor Alexandru Candiano și Ștefan Vlădoianu ori la Palatul Justiției s’a luat, în prezența d-lui jude de instrucție și a d-lui procuror Tataranu, pozele precocilor criminali. Eram și eu de față la operația fotografiat ei. Alexandru Qgndianu se întreținea în limba franceză, foarte amabil, cu d. judecător de instrucție. Deși gândul îl preocupa din când în când, totuși răspundea foarte voios la întrebările judecătorului de instrucție, de multe ori chiar surizând. Așa, întrebat cine i-a pus o floare la butonieră, el răspunse că î-a pus-o ușierul. ■— Ești mândru de aceasta. — O da, răspunse surizând Candiano. In urmă s’a lăsat a fi fotografiat în toate sensurile, în profil, în față, șezând pe un scaun și în picioare. Când a venit rândul lui Vlădoianu, care cu mica lui statură și cu șepculița lui de liceu nu prea avea mutra de criminal, acesta întrebă" murmurând că și el are să fie fotografiat. — Ce e dacă te fotografiez, îl întrebă judecătorul de instrucție ? Dacă vrei, mă fotografiez și eu. — Eu credeam, răspunse Vlădoianu, că numai omoritorul se fotografiază. Adică Vlădoianu voia să facă o deosebire între dinsul și tovarășul seu Candiano, singurul executor al crimei. De altmintrelea, Vlădoianu e mai trist și tăcut, parând că-și dă seamă de grozăvia crimei. După ce au fost fotografiați, ambii criminali au fost duși la cabinetul 5, și apoi la serviciul antropometric, unde au fost măsurați. Candiano mănâncă ca poftă Eri li s’a adus de mâncare în palatul justiției, atât criminalului, cât și complicelui său. Alexandru Candiano a mâncat cu multă poftă și a băut un pahar cu vin. Ștefan Vlădoianu era însă trist și adăsea plângea. Cine e victimă ? Victima Iulia Zareu este fiica răposatului profesor Dumitru Ilreu. Ea a fost măritață cu Sachelșrp. Dumiru Iyreu a fost profesor și mgtt lîmg, ipspigtor școlar. IțiHa țșreu are un icate oara e suprPjit în vmna infanteriei. In anul 1877, pe când trăia cu bărbatul ei Saebekre, de care s’a divorțat, a scris o apți de feux bftte, pe care a tipărit-o. In timpul din urmă ea își peri use mintea. Acum cîOui auîttoî am mai vorbit despre Mia larov. Pe atunc! ea se îndrăgostise de adul din eminenții noștri ț m Atexam codici, ewe a amintiom. héjasei xlfe». Numiri te administrație Au fost numiți : D-nis Daniel Jonesen, sub-prefect la plasa Câmpu, jud. Dolj ; D. Rosen, sub-prefect la pl. Berhometele, jud. Dorohoiu ; Odisea Bodiseu, comisar în Iași ; Iulian Dumitru, comandant al sergenților din orașul Iași; Ilia Corban și I. Slîrleanu, comisari în Tecuci ; Gb. Munteanu, comisar în Neamțul Ion Rusu, comandant al sergenților din Neamțu ; Ștefan Smărăndescu, comisar în Drăgușani ; Voicu Panaitescu, comisar în Focșani; Al. Tomulescu, comandantul sergenților din Focșani ; cm. Ilie, comisar în Bârlad ; Gh. Simionescu, ajutor comandant al sergenților din Focșani; P. Borș și G. Popescu, comisari în Bârlad ; M. Linaru, comisar director al poliției din Slatina ; I. Stamatiade, registrator arhivar la prefectura Dâmbovița. Un interview cu Sieci Cunoscutul postitor Succi e azi în a cincea zi a experienței sale pe care o face în Circul văduva Sidoli. Ieri l’am vizitat și Tara găsit vesel și in cea mai perfectă stare de sănătate. El duce viața cea mai liniștită : doarme 7—8 ceasuri pe zi, se scoală la 9 ore dimineața și primește într’una vizite, citește, scrie, iar seara în timpul spectacolului admiră cu benedul prin geamurile odăiței sale pe frumoasele spectatoare din loji. De altfel circulă în fiecare seară plin de un public ales, care vine să vadă pe Succi și să aplaude trupa japoneză «Nanakusa» și pe ceîlalți artiști. După întrebările obicinuite am zis lui pe Succi : — Am auzit că înainte de a fi postitor ai fost explorator al Africiî ? — Da. Chiar acum sunt explorator, căci studiez știința invizibilulue care e mai puternică și mai pozitivă decât acea grosolaria pe care o vede ochiul. — Gând am început să te gândești la postire ? Unde erai atunci? Și cum ți-a venit acest poftă ? In anul 1879, mă aflam la Dar-Salem (Zanzibar), reîntors dintr’o călătorie dezastroasă în Africa de equator. Eram cu sufletul și cu corpul abătut. Sosit la stațiune, cum soarele începuse sa apună, ordonai e sofirisi mele să ridice corturile. Revolta de la seminarul Nifon Acum câteva zile mai mulți elevii din cursurile superioare de la seminarul Nifon, s’au prezintat la directorul acestei școale și au cerut ca să-î învoiască seara în oraș. Directorul a refuzat. De atunci elevii au început să prăinuiască o răscoală contra directorului, forțându-i astfel ca să le împlinească dorința. Eri după prânz o mișcare neobișnuită se observă la această școală. La fiecare colț, grupuri, grupuri de elevi discutau cu aprindere. La orele 5 cuvîntul de ordine, fu dat ca seara, la orele 8, toți elevii, la un semn dat, să se revolte, cerând ca să li se dea drumul în oraș. Fix la orele 8, elevii claselor IV, V, VI, VII și vre-o 5 din clasa VIII-a, se îmbrăcară și voiră ca să se ducă la director spre a-i spune dorința lor. Mai mulți servitori, văzând atitudinea elevilor, se așezară la ușa de intrare în camerile directorului și se opusera a-i lăsa ca să străbată la director, de frică să nu l bată. Elevii săriră atunci asupra servitorilor, cari fură bătuți. Directorul fiind avizat de cele ce se petrec, anunță prin telefon poliția cerându-i ajutor. D. Othescu, directorul prefecturei, plecă imediat la fața locului însoțit de șeful siguranței, două agenți secreți și mai mulți jandarmi pedeștri. In acest timp o parte din elevi se coborîse în curte și cântai pe când o altă parte se aflau la ușa directorului voind ca să o spargă și să străbată înăuntru. La sosirea autorităților elevii încetară să cânte. Directorul Othescu ii rugă să se liniștească, făgăduindu-se că li se va da dreptate. După o jumătate de oră sosește și primul procuror și prefectul Capitalei. După aproape două ore de discuție elevii făgăduiră că vor înceta orice agitație, dacă directorul le făgăuește că le va da voie în oraș de două ori pe săptămână. D. Emil Petrescu, prefectul Capitalei, împreună cu primulprocuror se duse la directorul seminarului cu care se întreținu mai mult timp. Elevii în urma sfaturilor ce ji s’au dat s’au retras în dormitoare. Acum liniștea este restabilită. Astăzi o anchetă se va face de către ministerul de instrucțiune publică pentru a se stabili cari sunt capii acestei revolte. Rep. a. Lucruri din hali Imita Vanderbilt ca inventator.—Se știe că tînărul Corneliu Vanderbilt a fost renegat de sălăi sau înainte cu câțiva ani, deoarece, urmând înclinarea inimei sale, a luat o femee săracă,—după părerea familiei Vanderbilt,— care nu avea o zestre decât cu puțin mai mari ca patru milioane de mărci. Tatăl lui i-a dat o parte din avere, iar fratele lui mai mic, ca să se arate mărinimos, i-a dăruit suma de 12 milioane. Se înțelegea că numai cu atât el se simțea foarte sărac, socotind averea familiei sale, și s’a hotărît ca să muncească, pentru ca să tra șî isprăvească viața într’un așii de săraci. S’a făcut inginer și, prin descoperirile sale, a atras în curînd atențiunea compatrioților săi asupra sa. N’a disprețuit nici reclama, întrucât a muncit in fii săi, îmbrăcat în bluză albastră și cu șorțul dinainte. Acum în urmă, după cum ne-a depeșat și corespondentul nostru din Paris, a dovedit că Intr’adever are talent de inventator ; a construit o locomotivă-cazan, pentru mișcarea căreia se vor cheltui foarte puțini vapori și cărbuni. Experiențele cu acest cazan s-au început deja pe o linie ferată a fratelui său mai mic, și tînărul Croesus speră că, introducându-se pe toate liniile ferate ale «Uniune!», va putea să câștige astfel o mare parte din milioanele de cari a fost desmoștenit.fara femeilor.In statul nord-american Java, cea mai mare parte din moșieri sunt femei. Vre-o 18 femei se ocupă cu creșterea vitelor cornute, 5 sunt cârciumărese și 90 grădinărese. Printre demnitarii statului sunt șeaptesprezece femei, directori de școli secundare treizeci și șeapte, medici o sută douăzeci și cinci, farmaciste patruzeci și nouă, cinci avocate, zece preoți, trei dentiste și o femee inginer, iac la Dragoste modernă. Nic ușor, de șease ani.—Oh! te iubesc... Uite, te iubesc pentru un franc... E prea mult, aî?... Dar logodnicul toü te iubește mult, Lino? Lina.—Oh, da , dar el mă iubește pentru o sută de mii de franci. Crima a sa Cernica Prinderesx șefului bandei. — găsirea poștei pădurarului D. judecător de instrucție desfășură o activitate din cele mai mari pentru a instrui afacerea crimei de la Cernica. Judecătorul și-a îndreptat cercetările în două direcții : prinderea celor douî șefi de bandă Constantin Bobescu și Lache, amândouă dispăruți și găsirea cadavrului pădurarului. Acum trei zile d. Florescu primește dintr’o comună din plasa Oltenița o denunțare că banditul Constantin Bobescu, fost condamnat la 15 ani muncă silnică pentru omor, se află refugiat la Oltelnița. Imediat d-sa chemă la telefon pe subprefectul plășel Oltenița și dându-i semnalmentele renumitului bandit, i-a ordonat să ia toate măsurile necesare pentru prinderea lui. Aseară, pe când d. Florescu se afla la restaurant, a fost chemat la telefon de către sub-prefect. Acesta îi spuse că a prins pe Bobescu într’o cârciumă din acea comună. Banditul, pentru a nu fi recunoscut de nimeni, și-a ras mustățile, s’a îmbrăcat într’un costum de femee, iar pe cap a pus o perucă de păr , astfel că cine îl vedea nu putea să-și închipue că sub costumul de femee se ascunde îndrăznețul bandit. Judecătorul de instrucție a dat ordin subprefectului ca să-l înainteze sub escortă la București, așa că azi d. Florescu îi va lua interogatoriul și se speră că acesta va spune unde e îngropat cadavrul pădurarului. * * * Se știe că d. Florescu până acum n’a putut să dea decât peste geanta și cojocul pădurarului. Pușca însă n’a găsit-o. Acum 10 zile a fost adus în cabinetul judecătorului de instrucție cărciumarul Ioniță din corn. Hârsa, complice în comiterea crimei. D. Florescu, după ce i-a luat interogatoriul i-a spus că îl va pune în libertate însă cu o condițiune ca să găsească pușca pădurarului și să dea de urma banditului Lache. Din ziua aceea cârciumarul umblă din comună în comună ca cel mai abil agent de poliție pentru a ajuta pe judecător în cercetările sale. Adlcă îerî Ioniță, află că pușca se află vindută de țigani țăranului Matei Apostol din comuna Hârsa, îndată se duse la primărie luă pe notar și se duse la locuința lui Matei. Acesta după multe insistențe spuse că într’adevăr a cumpărat pușca pe 6 lei de la țigani, dar de frică a ascuns-o în grădină la tatăl seri. Notarul se duse împreună cu el și găsi o pușcă. Aceasta era pușca pădurarului dar avea un alt mâner. Luat de scurt de notar, Matei spuse că a transformat-o pentru a nu se mai cunoaște și operația aceasta a fost făcut de latriplamu! Mocanu din comuna Podeniu Vechi. O perchiziție făcută la acesta s’a găsit patul adevărat al puștei. Pușca a fost depusă ieri la instrucție.* * * Putem spune că judecătorul de instrucție este pe urma banditului Lache, care cu siguranță va fi prins cel mult în trei zile. Sinuciderea dîn str. Colței Tot eri o altă sinucidere și tot cu esență de oțet s’a săvârșit în str. Colței. In această stradă la No. 25, locuește d. Dumitru Pârvulescu, comerciant. Eri dimineață a beat diplop, sticlă aproape o jumătate litră esență de oțet. Dus în grabă la spitalul Colțea, după două ore de suferință a încetat din viață. Se zice că Pârvulescu, ar fi beut din greșeală această otravă. Moarte subită Eri după prânz croitorul Haim Lazarovici, din strada Apolodor No. 27, în etate de 50 ani, pe când căsea a încetat subit din viață. Medicul comunal chemat la fața locului a contatat moartea și a dat aubrisație de înmormîntarea cadavrului. încercare de sinucidere Aseară, pe la orele 6, d-na Rosa Vacomanovicî, din strada Teatrului No. 5, s-a dus la secția 6 și a anunțat pe sub-comisarul de serviciu că o chiriașă a sa anume Ștefana Teodorescu, de meserie cântăreață, s’a închis în casă de pe la orele 3 și are bănuială să nu se fi omorât, deoarece nu i-a răspuns la chemările sale. Sub comisarul se transportă imediat la fața locului și forțând ușa intră înăuntru. Aci găsi pe d-ra Teodorescu căzută jos, cu fața la pământ, capul la sobă și mâinile întinse. Soba era plină cu cărbuni cari ardeau, iar capacele puse. Se chiemă în grabă d. dr. Dragescu, care dădu pacientei ajutoarele necesare și astăzi se află în afară de orice pericol. Cauza este o ceartă cu amantul, împușcarea din calea Gr iviței Sergentul de stradă Stătescu Constantin, postat pe calea Griviței, auzi aseară pe la orele 8, trei detunături de revolver în curtea caselor cu No. 146, unde locuiște d. Paul Stănescu, comerciant. Intră în curte să vadă ce s’a petrecut. In dosul caselor d-lui Stănescu auzi un horcăit. Se apropie și zări Întins la pământ un om aproape în nesimțire și alături de el un revolver. Chemă în grabă pe comisarul secției 19, care constată ca sinucisul se numește Nicolae Vasilescu, din strada Zahariei No. 5, de meserie lăcătuș. Acesta de mai mult timp lucra la Arsenalul central al armatei. Acum în timpul din urmă, din cauză de boală, nu mai putea să lucreze. Din această cauză se hotărî ca să se sinucidă. Eli se duse tn oraș, cumpară un revolver, pe care dădu 14 leî și asează, pe la orele 7, veni în prăvălia d-lui Stănescu, unde după ce bau ceva vin,eși afară și în locul unde a fost găsit de sergent, și i-a tras trei focuri de revolver, rănindu-se grav sub țîța dreaptă, în cap și la umâr. Intr’o stare muribundă, el a fost transportat la spitalul Filantropia. Prinderea a 9 dezertări bulgari Aseară au fost prinși de prefectura poliției a Capitalei 9 dezertori din armata bulgară. Cinci din ei sunt Îmbrăcați civil, iar 4 ta uniforma regimentului 22 de infanterie din Bulgaria. Soldații au declarat că au dezertat din armată din causa mizeriei și că zilnic sunt numeroase dezertări. Toți acești bulgari vor fi predați autorităților bulgare. Furtul din str. Sinagoga In strada Văcărești se află prăvălia d-lui Năsturel. Acesta însă cu casa locuește In strada Sinagoga No. 13. Era pe seară soția acestuia ducându-se acasă găsește ușa descuiată iar într’una din camere zărește un individ. Aceasta la sosirea d-nei Năsturel a dispărut prin fereastră luând cu el un ceasornic de aur și mai multe inele. Secția respectivă fiind anunțată, a început cercetârilie, dar până în prezent hoțul n’a putut fi prins. ""'Mâine 1 Martie c. va apare în «Biblioteca Economică a ziarului Universul», senzaționalul roman Spovedania unei funii frumoase de renumitul scriitor francez ARSENE HOUSSA. Biblioteca Economică se vinde cu 35 bani în toată țara și se află de vînzare la toți colportorii și depozitarii de ziare. Națiune la Belgrad, a plecat aseară din București la postul său. ♦ A fost disolvat consiliul comunal din R.Sărat, numindu-se următoarea comisiune interimară D. Const. G. Lupescu, președinte; d. Ioan I. Mihăilescu, vice-președinte d-niî N. I. Andriano, Vespasian Pella și Drăghiciu Moisoiu, membri. ♦ M. S Regele a semnat ieri decretul pentru revocarea d-lui consul Rosetti-Solescu, pentru neglijență în serviciu. ♦ D. loan Maxim Lenș, elev consul pe lângă consulatul general al României la Paris, a fost pus în disponibilitate ca măssură disciplinară. ♦ AA. LI. RR. Prințul Ferdinand și Prințesa Maria, efe micii prinți, vor părăsi țara săptămâna viitoare spre a se duce la Nizza, unde vor petrece o lună. AA LL. RR. vor locui în castelul Prințesei mame, A. S. I. Marea Ducesă de Edimburg. ♦ A se citi în pag. IV urmarea romanului Hoții de onoare. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ D. Marin Mihalcea, actual revizor școlar, a fost trecut la catedra de institutor și director la școala No. 1 de băeți din Slatina. ♦ D. G. Tomescu institutor la școala No. 7 de băeți din Ploești, a fost numit revizor școlar al județului Olt. D. G. Costescu institutor la București, a fost numit revizor școlar de Teleorman. ♦ I. Titu Maiorescu, profesor la facultatea de litere din București, și-a dat demisia, cerând regularea drepturilor la pensie pe ziua de 1 Aprilie. ♦ Liceul Clinețu și Popa s’a contopit cu cunoscutul liceu Brânză. Vețuirea și cursurile comune vor începe în curând. Sfptlri militare ♦ A. S. R. Prințul Ferdinand a inspectat era reg. 4 Ilfov No. 21. ȘTIRI FINANCIARR $ ECONOMICE ♦ In budgetul ministerului de rezboiu s’au realisat deja economii de 4.700.000 lei, luându-se următoarele măsuri: Desființarea școalei copiilor de trupă, cari vor fi trimiși pe la corpuri; se va concedia o treime din soldați pe câte 6 luni; șefii de servicii din minister vor ține locurile directorilor, ale căror posturi vor fi suprimate ; se vor suprima posturile de intendenți generali, înlocuindu-i prin subintendențî, și ofițerii asimilați vor înlocui pe ziua de 1 Aprilie pe funcționarii civili din minister. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Tribunalul Ilfov, secția 1, ‘ s’a pronunțat ori seară în procesul făcut de primăria Capitalei societăței Nectar pentru închiderea rămpii de vinuri din calea Griviței, respingând recursul primăriei. Societatea Nectar dar a avut câștig de cauză atât la judecătoria de ocol, unde s’a predat pentru prima oară afacerea, cât și la tribunal. * In afacerea vînzărea moșiilor defunctului Andriopol, care, după cum se știe, s’a sinucis la Viena, toate părțile recurente s’au împăcat, judecându-se numai recursul lui Vexier, unul din creditorii ipotecari care nu, s’a putut, despăgubi de creanța sa în rang ipotecar mai depărtat. înalta Curte a respins recursul. ȘTIE! TEATRALE ■ ♦ Celebra comedie a lui Moliere, «Bolnavul închipuit», ce era să se joace astă-seară 28 Februarie, în sala teatrului Cooperativa, din Ploești, s’a amânat’ inrevocabil pentru Sâmbătă 8 Martie. Pe lângă aceasta se va mai juca hazlia comedie, într’un act, «Căpitănie de un ceas» de d-na Bruzzesi. Această reprezentație e dată în beneficiul tînărului artist C. Niculescu. _ ____________________Iv. OIT&MPLARSM» Capitalst Sinuciderea din strada Mariispoluri după prânz d-na Amica Georgescu, din strada Mottopol No. 3, a trimes pe servitoare la u n eâreiurnar de pe str. Dreptului și i-a cumpărat o însemnată cantitate extsnsă de stet. Pi la orele 4 și jun. când eu se aflau nimeni in casa a facutc o parte din această senți. După câteva minute nenorocita femeie fiind apucată de dureri Îngrozitoare începu să strige ajutor Locuitorii atrași de țipete și văzând cele petrecute chemară îndată P5 «h Vamali care dădu S>rim«în ajutoare. Vriubd și d. dl’. D.șmetriade, acesta seru ca să o transporte la spital. Intr’o stare disperată d-na Georgescu £u transportată la spitalul Filantropia, unnde după o jumătate …rl țfijeră dfajîața. INFORMAȚIUNI MIERCURI ♦ D. Al N. Gussi, prefectul poliției din Galați, care a venit la București in afaceri de serviciu, și a fost primit La audiență de d. ministru de interne, Aurelian, a plecat aseară la postul său. ♦ Iată buletinul de era 27 Februarie, al postitorului Giovanni Lucci: Pulsul 76, Respirațiunea 24, Temperatura 36.8, Forța dinamometrică 41. Greutatea corpului înainte de începerea postului 75 kg. Greutatea actuală 72 kg. Apa de Vichy de 3a, fabricele Române Unite în timp de 24 ore 500 gr. Starea generală bună. ♦ Mâine, Jouî, 1 Martie, orele 8 jum. seara, d. locotenent I. T. Ulic va ține o conferință pe Ateneul Român, despre «Grafica antică și modernă». Protoereul jud. Prahova, părintele Teodorescu, și cel al jud. Gorj, părintele Nicolaescu, au demisionat, cerând regularea drepturilor lor la pensie. Se E vorba de ridicarea la Tulcea a unui bust fostului prefect I. Nenițescu♦ In sesiunea extraordinară a corpurilor legiuitoare nu se vor vota decât budgetele și o lege prin care să se declare că toate dispozițiunile contrarii budgetului sunt și rămân abrogate. ♦ Azi se va ține un consiliu de miniștri, în «re &e vor discuta economiile ce se vor realiza în budget, PD, Stavrichi secretar de le Ultime informațînd MIERCURI ♦ Casa dotației oaste! n’a »« dictat încă pensiile pe luna a ceasta, or altele nu sunt achitate nici pe Ianuarie. Azi o mulțime de femei așteptau pe scările casei, plângându-se că n’au ce să mănânce. ♦ D. Damalcdi a fost confirmat de ministerul domeniilor în postul de mijlocitor de mărfur pe lângă bursa din București. Secretar general al ministerului de justiție va fi numit d.I C. Tătăranu, actual procuror de secție la curtea de Apel din București. PD. Dincă Ștefan a fost numit pontonier la portul Gura Ialomiței și d. Emilian Ionescu, pichor în județul Vlașca. ♦ Camera de comerț din Capitală, luând informațiunî, a constatat că prețul cărnei vitelor vii de velniță se vinde la noi cu 30 până la 40 bani kgr. Acest resultat a fost comunicat ministerului agriculturei, care la rîndul său l-a comunicat guvernului rusesc. ♦ D-nii ingineri Iscu Vasile și Ion Dumitrescu, din serviciul ministerului de domenii, au fost admiși în cadrele corpului tennic (cadrul detașat) cu gradul de ingineri ordinari cl. III. P S’a primit demisia de Edmond Beller, inginer inspector general, din funcțiunea de membru în consiliul tehnic superior j P Consiliul tehnic superior a’a aprobat deschiderea stradelor dintre calea Călărași și str. Orzari din Capitală. Pe seară s’a întrunit în stil societățiea constructorilor români, comitetul central al meseriașilor și au ales o delegare în frunte cu d. Toma Gedingescu, care să se presinte d-list Missir, ministrul , de domenii, spre a vedea ce se face au proieftiul de lege al meseriașilor, Duminecă se va ține 9