Universul, iunie 1901 (Anul 19, nr. 145-174)

1901-06-01 / nr. 145

care a asistat la revista trupelor de la 10 Maiü în București, a plecat erî la Constantinopol. De la Constanța d-șa s’a îmbarcat pe vaporul «Bosnia». L 9 orî, la orele 10 dimineața, s’a ținut un consiliu, la minis­terul de interne, sub președin­ția d-lui Dimitrie Sturdza. Au luat parte la acest consiliu toți miniștrii, afară de d. Missir, care a plecat din Capitală. Înainte de consiliu a fost o conferință, în chestia Collaro, în­tre d-nii Sturdza, Stoicescu și Mișu Schina. In consiliul de miniștri s’a discutat foarte mult în privința neorânduelilor de la primăria Capitalei. D. Sturdza a chemat la acel consiliu pe d. Procopie-Dimi­­trescu, primarul Capitalei, pe d. Safta, ajutor de primar și pe d-nii consilieri Bibicescu, Cos­­tescu-Comăneanu, Petrovici, dr. Radovici, Assan, Al. Constan­­tinescu și Maiak. D. Sturdza i-a îndemnat să dea tot sprijinul actualului pri­mar, căci, dacă vor continua ne­înțelegerile, va disolva consiliul comunal. D. Sturdza a chemat apoi pe d. prefect al poliției, căruia i-a spus să procedeze cu mai multă energie. Consiliul de miniștri s’a ter­minat la ora 1. ♦ Membrii Camerei de co­­merț și industrie din Capitală se vor întruni azi, JouT, la orele 8 și jumătate seara, spre a con­tinua cu studiul tarii­ei generale vamale. ♦ D. N. Fleva, ministru ple­nipotențiar la Roma, va sosi în curînd la București. Bani de dat! Se dă bani cu împrumut hi­potecă ori­ce sumă asupra case și moșii. GRATIS GRATIS ! ! se plasează bani, bonuri și su­me dotate pe hipoteci sigure, pe case și moșii, cu dobândă avanta­­gioasă; a se adresa la Agenția Italiană, Str. Regală 11. Te­lefon, București. 3581 cele 6 școale secundare 3 le-a desființat pentru diferite motive. Iată de acest lucru, continuă o­­ratorul, toți­­ cei cari au muncit la chestiunea națională sunt desgus­­tat­i și să nu ne­ mirăm că cu timpul nu se­ va mai găsi nimi­­nea care să mai muncească pen­tru naționalism. întrunirea s’a terminat la orele 11 și jumătate noaptea. 1. IV. întrunirea de la clu­bul conservator Aseară, ca de obicei, s’a în­trunit la clubul conservator mem­brii grupărei d-lor Cantacuzino- Tache Ionescu. Au luat parte un mare număr de membri ai partidului conser­vator. La orele 9 s’a deschis ședința sub președinția d-lui G. Canta­­cuzino, șeful partidului. S’a dat cuvîntul d-lui Tache Ionescu. D-sa vorbește despre convenția cu Banca Națională și spune că aceasta a făcut guvernului cele mai mari dificultăți din care cauză guvernul caută acum să amâne această discuțiune pentru sesiunea de toamnă a corpurilor legiuitoare. Trece apoi la chestiunea Co­­laro și spune că din cauza opo­­zițiunei partidului conservator această chestiune stă pe loc de­oare­ce guvernul nu poate sa găsească nici o soluțiune. In urmă vorbește despre ches­tiunea școalelor din Macedonia. D. Tache Ionescu arată cum a luptat d-sa pentru ca să dea un avînt chestiune­ naționale și cum în această luptă grea a fost ajutat de regretatul Alexandru Lahovary. D-sa spune că partidul conser­vator venind la putere în anul 1891, a căutat să mărească bud­getul școalelor din Macedonia la 140.000 lei anual, iar în anul 1893 a ridicat acest budget la maximul posibil. Am înființat atunci, zice d.T. Ionescu, grație marelui Al. La­hovary, eforiile și am înființat numeroase școale în Macedonia. La 1895 am căzut de la putere. In Macedonia școlile se întreiseră, înființasem, continuă d-sa, pe lângă­ cele 3 școale secundare existente, alte 3 în Bitolia, Ianina și Berat. Aveam 40 preoți cari slujeau în românește și afară de aceasta aveam 40.000 lei depuși la o casă de bancă pentru con­struirea unei biserici pe lângă o școală secundară. Și mai aveam fond pentru deschiderea unei librării și a unei tipografii. La 1895 când am căzut de la guvern a venit d. Sturdza, d-sa imediat a desființat Eforiile sub pretext că nu sunt recunoscute de Sultan. Tot timpul cât a stat guvernul d-lui Sturza n’a deschis nici o școală nouă. A făcut însă ceva bun zice d. Tache Ionescu a căutat să desființeze consulatul din Bitolia dar n’a avut noroc căci a căzut de la putere pe ches­tiunea Ghenadie și guvernul d-lui Aurelian luându-i locul la reîn­ființat. La 1899 ne-am reîntors din nou noi, conservatorii la guvern și atunci am căutat să restabilim ceea ce liberalii stricaseră. Am desvoltat organizarea școlară și bisericească. Am mărit din nou budgetul sporind ast­fel numă­rul școalelor și a preoților, dînd în acelaș timp sume destul de grase pentru înființare de bise­rici. Pot să spui că în această pe­rioadă de guvernămînt am făcut lux. In liceul din Bitolia am înființat pentru elevi, biciclete și dansuri naționale pentru a-î a­­trage de la liceele grecești, sâr­bești și bulgărești cari erau ad­mirabil organizate. Același lucru l-am făcut și pentru școala co­mercială din Salonic, pe care am înzestrat-o cu tot ce trebuia pen­tru a face concurență școlilor de același gen al celor­l’alte, națio­nalități. Aveam în gând atunci să înființez și o Universitate în Constantinopol, dar n’am avut norocul, căci partidul conservator a plecat de la putere. Vine din nou­ partidul liberal și tot guver­nul d-lui Sturdza. Care a fost prima ocupație a acestui guvern? Să desființeze tot ceea ce noi cu multă muncă și osteneală înființasem. A des­ființat din 200 de dascăli 80 și a redus în așa mod lefurile preo­ților, că până la toamnă nu știți dacă vom mai avea din marele BUiUor înființat 4e, n °> 2-J. Din Seraein! Telegrafic al ziarului „Universul“ Din România Telegramele particulare ale ziarului UNIVERSUL Piața cerealelor.—Export de g­rân­e românești in Tunis.— Scăderea navlurilor.— Svon despre o delapidare.—Crimă. — Export de carne vi.Eng­in­­­era. —Afacerea Violatos. — Vînzare animală.—Apele D­u­n­­ăreî.—Ti­mp­ul Brăila, 30 — Astă­zi a sosit din Americă o nouă scădere pen­tru toate cerealele. Prin urmare piața noastră a fost și azi fără nici o animație. Operațiunile în­cheiate n’au nici o importanță și sunt provocate mai mult de ne­cesitățile locale. Porumbul so­sește­ în cantități foarte mici, ceea­ ce împiedică ca exportul să se facă pe o scară mai întinsă. In vederea recoltei slabe din Tunis, mai multe case de export din Paris au cerut referințe de la legațiunea noastră din Paris asupra cantităților de cereale ce s’ar putea exporta din România pentru Tunis. In consecință, mi­nisterul de domenii a cerut ca­merei de comerț din localitate tabloul exact de cantitățile ce s’ar putea exporta în Tunis. Navlurile vaselor sunt în scă­dere.­­ Pe aici s’a zvorit azi că un cunoscut comisioner de ce­reale, israelit, reprezintantul unei case de telegrame comerciale din Londra, și-ar fi însușit o sumă de aproape 50.000 de lei în prejudiciul acelei case. Svo­­nul pare a fi întemeiat, căci de cât­va timp se află in localitate proprietarul acelei case. Se a­­firmă că dânsul a făcut plângere parchetului. Vom­ reveni cu a­­mănunte. — Din com. Urziceni, jud. Ialomița, se anunță că locuitorul Vasile Ilie a fost ucis cu un cu­țit, de către altul care a dispărut. — O societate engleză, anume «March and Ingers Limited» tra­tează cu primăria locală înființa­rea în localitate a unor mari in­stala­țiuni, spre a se tăia și ex­porta în Anglia, carne românea­scă. Tratativele continuă între acea societate și de medic vete­rinar Mantu, șeful abatorului.­­ Astă­zi, la instrucție, au fost aduși din nou și ascultați atenta­torii de la fabrica Violato. Unul din ei, Panait Frânghia, a fost ținut la instrucție până la orele 4. Ei nu voesc să denunțe pe acela care le-a deschis poarta tunelului fabricei ; până când nu se va descoperi și acest compli­ce, instrucția nu se va putea în­cheia.­­ Astă­zi, la tribunalul local, s’a amânat pentru 10 Octombrie, vînzarea fabricei d-lor Millas, cerută de către creditul funciar urban din București. — Apele Dunărei cresc. — Timpul e foarte călduros. Un mister. — Reîntoarcerea unui extrădat. — Fii denatu­rați.—Epidemie. — Moștenire fără moștenitor­.-Vagabond suspect.—Fratricid.­Agresiu­nea contra primarului.­­Re­curs.—Accident.—Scări ațină Iași. 30.— Pe teritoriul com­. Bosia, într’o țarină, a fost găsit, aproape lipsit de simțire din cau­za foamei, un biet copilaș, în vîrstă de 10—12 ani. Sărmanul e plin de răni pe corp, cu hainele de pe dânsul sfîșiate, și complect surdo-mut, așa că nimeni nu poate să ex­plice misterul care învelue a­­ceastă descoperire. Autoritățile anchetează: — încă în urmă cu 3 ani a fost extrădat autorităților rusești Gheorghe Bălănescu, autorul u­­nor grave fapte din acea țară. Astă­zi acest individ și-a făcut reapariția în jud. nostru, dar a fost prins și, probabil, că din nou va fi extrădat. — Astă­zi s’au lansat manda­tele de arestare în contra fraților Mori­tz și Herman Gross, cari au maltratat, rănind pe părintele lor, bogătașul Simon Gross. — In comuna Cucuteni s’a ivit și face ravagii, printre ani­male, epidemia de pneumo-ente­­rită infecțioasă. — Pe urma defunctului L Fener, fost domiciliat în strada Sf. Andrei, rămânând o însem­nată avere, și nefiind moșteni­tori, Statul a luat măsuri ca să intre in posesiunea acestei moș­teniri. — La parchet a fost adus ru­sul Arhip Hamara, fost în ma­rina rusă, care a fost găsit va­gabondând prin județ. Dovedindu-se că Pintilie e au­torul monstruosului asasinat co­mis în contra fratelui său Va­sile Pintilie, el a fost trimis în judecata Guriei cu juri. Pentru ziua de 22 iunie e fixat procesul agresiunei comise de comisarul comunal Antoniu, în contra primarului Penescu, și a ajutorului săü Jellea. — D. I. Popea, autorul enor­mei contrabande despre care am vorbit, a făcut recurs în contra decisiunea Curtea, secția I. — Prăbușindu-se niște schele în strada De­ Sus No. 268, au căzut sub ele două cai ai d-lui D. Costăchescu, cari au fost grav răniți. — In comuna Miroslava a is­­bucnit scarlatina. Arestare.-Mama­ criminală.­­Accident.— Rănire.—Furt de cai.—Expulzare.­Dispariție.— Tații­ari prinși.—In căutarea unui cadavru.—Proces Galați, 30. — Marcu Braun­stein a fost arestat, fiind­că a es­crocat cu o su­mă de bani pe A­­ron Rosenthal.­­ Cercetările inslnüar au­ sta­bilit că femeea Marioara Boabă și-a omorît un copilaș al ei a­­jutală fiind de soacră sa și, pen­tru a face să dispară ori­ce urmă, a dat trupul copilului ca hrană porcilor. Amândouă au fost tri­mise în judecata Curiei cu juri din Tecuciu.­­ Erî pe seară, un echipaj în care se aflau d-nele Radovici și Ianculescu, trecând pe noul bu­levard, s’a surpat terenul, iar tră­sura și caii s’au scufundat. Doam­nele s’au ales cu câte­va sesiuuni ușoare. Caii au fost scoși cu multă greutate. — Dintr’o ceartă de bani, bru­tarul Gheorge Spartal a rănit cu lovituri de pietre pe Petrache Deleșiu, din strada Cojocarilor. — De la herghelia Sfatului de la Odaia-Bursueanu s’au furat 13 cai de către niște hoți necunos­cuți. — Dumitru Buda, găsit vaga­bondând prin oraș, a fost ex­pulzat. — In ziua de 27 trecut a dis­părut de la domiciliul părinților elevul Christian Gheorghe din școala comercială. — Comisarul despărțirea a 4-a a prins pe frații Ghițd și Alexan­dru Munteanu, cari au atacat, pe drumul de la Gheboasa, pe locuitorul Dumitru Dragomir, ră­­nindu-l de moarte cu lovituri de sapă. — Neputându-se găsi nici până azi cel­ l’alt cadavru acoperit de de dărâmături, în vadul comi­­siunei europene, s’a îndouit nu­mărul săpătorilor. — Mâine se va judeca la Curtea de apel procesul fostului politan­t din Bârlad, Dumitru Chiricuță,acuzat de delicte grave. Acest proces a fost până acum amânat de 5 ori. Crimă.—Extrădare.—Contra­bande mari. — Maltratare gravă.—Furt de bani. — Furt de cai.—Urmăriți.—Evadare Iași. 30. — Anunțându-se că perceptorul Mihail Ocneanu a asasinat pe fostul primar Ioan Seghedin, din com­. Măcărești, autoritățile au început o anchetă, hotărând desgroparea cadavrului. — Autoritățile rusești au ex­trădat pe criminalul Teodor Barbu. — Bănuindu-se că la mai multe fabrici de spirt din jude­țul Iași s’ar fi comis mari con­trabande, s’a început o anchetă. — Niculae Partenescu a mal­tratat grav încercând să înjun­ghie pe femeea Maria Dumitru, din comuna Buciumu. S'au în­ceput cercetări. — Individul Mihail Cristea a furat din biserica cimitirului «Eternitatea» o însemnată sumă de bani. El a fost descoperit. — O telegramă anunță că niș­te necunoscuți au furat 18 cai de la herghelia Statului din com. Bursucanî. Există bănuială că hoții au trecut în Basarabia. — Guvernul austriac a cerut serioase urmăriri contra indivizii­lor Carol Dobrosehek, Isaac Wolkerwitz și Alexandru Tor­­din, grav bănuiți. — Arestatul Ștefan Salciug a evadat, de sub paza gendarmi­­lor din comuna Bucium. Telegramele Agenției Române Din Străinătate Deschiderea Parlamentului spaniol Madrid, 30.—Regina-Regentă, însoțită de Rege și de Infante, a procedat la deschiderea Came­relor. Mesagiul de deschidere zice că guvernul va prezintă Ca­­menilor proiecte importante și mai conforme cu experiența do­­bîndită și cu dorințele poporului. Discursul Tronului relevează bunele relațiunî care există între Spania și cele­l­alte state. Starea lui Ibsen Christiania, 30.—Starea d-lui Ibsen s’a îmbunătățit. Cutremur Caracas, 30.—Un puternic cu­tremur de pământ a fost simțit azi dimineață. Scuzele Turciei către Franța Tanger, 30. — Reprezintantul Sultanului a prezintat azi dimi­neață d-luî Revoir, ministrul Franței, scuze oficiale pentru a­­sasinarea lui Pouzet. Guvernul a și plătit îndemunizarea cerută. D. Revoir va pleca mâine la Toulon; cuirasa­tele «Le Pothuau» și «Du Chayla» vor pleca de a­­semenea mâine. Declarația lui Mac-Kinley Washington, 30. — D. Mac- Kinley a publicat o declarație, spunând că nu va primi să i se pună candidatura la președinție pentru o nouă perioadă. Boer­ predându-se Pretoria, . 30.—Garnizoana din Pietersburg s’a predat englezilor. Ratificarea alegerea lui Ioac­him­ Constantinopol, 30.—O­­radea imperială, ratificând alegerea S. S. Ioachim III ca patriarh ecu­menic, a fost promulgată, împăratul Austriei la Praga Viena, 30.—împăratul Frantz- Iosef a plecat azi dimineață la Praga. El a fost aclamat de o mulțime enormă. D de Koerber, prim-ministru, și miniștrii Rezek și Hartei, au plecat de asemenea la Praga. Curioase edicte imperiale Peking, 30.—Ministrul State­­lor­ Unite ar poseda un edict im­perial care ordonă incendiarea Bibliotecei din orașul sfint. E­­dictul ordonă de asemenea dis­trugerea tuturor arh­ivelor. In viitoarea ședință a repre­­zintanților Puterilor, ministrul Statelor­ Unite va supune propu­nerea guvernului său, după care chestiunea indemnizărea să fie supusă tribunalului arbitrar din Haga. Majoritatea miniștrilor ar refuza această propunere. Ciumă Hong­ Kong, 30. —161 cazuri de ciumă, dintre care 155 mor­tale, au fost constatate în cursul săptămânei trecute. Prizonieri boeri împușcați Pretoria, 30.—Ș­ase prizonieri boeri au încercat să fugă; trei au reușit ; ceî-l’alțî trei au fost prinși, dintre cari două au fost îmmise.tL BESS* — 3 _rams­a particulars ale ziarului «Universul» Din Strein­ăta­te .­Din ediția de aseară pentru pro­vincie) împușcarea unor boeri revoltați Londra, 80.—Căți­va boeri din Pretori­a­­ după cum spune o depeșă sosită de acolo—au fost împușcați pentru revoltă. Despre noul patriarh­ ecumenic Viena, 30. — Se depeșează din Constantinopol că sulta­nul a felicitat pe Ioachim III pentru alegerea lui ca patri­arh­ ecumenic. Bastimentul rus «Azon» se află azi­ la Muntele Athos pentru a lua pe Ioachim și a -l aduce la Constantinopol. Cearta de la ziarul „Figaro“ Paris. 30.—Administratorul ziarului «Figaro», destituit de acționari, J­erivier, anunță că tot nu vrea să se supună hotărîrii lor. Aceștia au făcut să fie sigilate biurourile ad­ministrației. Perivier a făcut reclamație la tribunal. Un medic al Sultanului fugind pe vaporul francez Viena. 30.—Din Constanti­nopol se telegrafiază că un medic al Sultanului a fugit pe bastimentul staționar fran­cez de acolo; aceasta confirmă știrea despre atentatele Sul­tanului contra propriilor săi medici. Poarta cere predarea fuga­rului. Bazele tractatului de comerciu turco român Viena, 30.­ Politische Corres­­pondenz află din Constantino­­pol că comisarii turci și români au stabilit bazele tractatului de comerciu româno turcesc. Mărfurile române vor plăti taxa de 8 la sută de vapori ca națiune dintre cele mai favorizate. Mărfurile turcești se vor bucura de asemenea, la fruntaria României, de tra­tamentul națiunei celei mai favorizate. Pentru câte­va articole tur­cești taxele vor fi și mai mici. Bulgarii din Macedonia trecând la bi­serica grecească. — Iritații la Sofia Viena. 30.—O telegr­ami din Sofia anunță că e a­colo o mare iritație din cauza numeroaselor con­vertiri, printre bulgarii din Macedonia, la orto­doxismul grecesc, din causa amenințărilor și persecuțiunilor.’ Condamnarea unui canibal Berlin, 30. — Din Marburg se depeșează că tatăl canibal Bratuscha care a omorît, fript și a mâncat pe copila sa, a fost condamnat la moarte, iar nevasta lui a fost condam­nată la trei ani de temniță. Desordini la Praga Viena, 30.—Se telegrafiază din Praga că o mulțime de cehi, urlând : Jos prusienii­­ au smuls drapelele cu colorile germane de pe balcoanele so­cietăței studenților germani. Poliția a interzis societăței să expună bandiere cu colorile germane, pentru a se evita desordini, în timpul vizitei împăratului Franz Iosef la Praga, împăratul Wilhelm desenator Berlin, 30.—împăratul Wil­helm a făcut desemnul me­daliei care se va bate și îm­părți soldaților cari se întorc din China. Desemnul repre­zintă pe vulturul german zu­grumând dragonul chinez, împăratul Wilhelm va numi pe mareșalul Waldersee ca prinț sau guvernator al Al­saciei Lorenei. Amiciție anglo germană Paris, 30, — Ziarul «New York Herald», ediția de aici, află că Buelow, ministrul de externe al Germaniei, a refu­zat să intervină în favoarea boerilor, dacă Anglia nu va cere aceasta. Reprezentarea minorităților în Serbia Viena, 30. — O depeșă din Belgrad spune că s-a procla­mat acolo noua lege electo­rală. Prin această lege se ad­mite reprezentarea minorită­ților. Vor intra astfel, în Scupcină, 16 deputați cari nu sunt radicali. Țarul la manevrele germane Berlin. 30.— Ziarul «Berli­ner Tagblatt» află că țarul va merge în Septembrie, ca să a­siste la manevrele germane de la Danzig , apoi, după patru septemâni, va pleca la castelul Wo­[garten, de lângă Darm­­stadt. O pierdere de 50 de milioane Berlin. 30.—Din Drezda se depeșează că o mulțime e­­normă de lume a înconjurat toată noaptea banca de credit cerând înapoiarea banilor de­pozitați. Banca aceasta a pierdut 50 de milioane de mărci în spe­­culațiuni. minenta capitulare a lui Botha . Sosirea d-nei Botha în Europa Londra. 30.—Ziarul «Daily Mail» asigură, după o tele­gramă din Africa de sud, că este iminentă capitularea ge­neralului boer Botha. Același ziar mai spune că doamna Botha a sosit la Os­­landa în Belgia, și și a confi­­ramat ce zvonește că ea duce lui Krueger, președintele Trans­­vaalului, propunerea genera­lului englez Kitchener de a se întoarce în Africa de sud pentru a încheia pacea cu englezii. O altă versiune spune că doamna Botha a venit în Europa pentru ca să ia bani. Sinuciderea unui cunoscut avocat Berlin, 30.—Din Münich se telegrafiază că cunoscutul a­­vocat de acolo, Durlacher, fra­tele generalului cu același nume, s-a sinucis tragându-și un glonte de revolver, din cauza unei dificultăți finan­ciare. Redivul Egiptului vizitând Grecia Viena. 30—«Politische Cor­­respondenz» află din Cair că kedivul Egiptului se va duce în vara aceasta la Atena și va vizita toată Grecia. Din Sofia (Telegramă de la corespondentul nostru particulari Sofia, 30 Mai). O linie ferată de la Damasc la Meca. — Societățile de tir protestează. — Zahărul român în Bulgaria.— împru­mutul bulgar După știrile sosite aici, So­cietatea turcească, de sub pa­­tronagiul sultanului, care are de scop adunarea de fonduri pentru construirea unei linii ferate de la Damasc la Me­­ca, orașul sfânt al islamiz­­mului, a strâns până acum opt milioane de franci. Musul­manii, în fanatismul lor, dă­­ruesc sume colosale.­­ Multe societăți de tir din provincie au ținut meetinguri de protestare contra interzi­­cerei instrucțiune­­lor și au adresat petiții Sobraniei ce­­rând desființarea măsurilor prohibitive și nejustificate.­­ In ultimul timp mulți comercianți însemnați de aici au importat cantități mari de zahăr românesc. Din cauza estinăței lui superioare, zahă­rul românesc va înlocui aici pe cel rus, austriac și indigen. — Tratativele guvernului bulgar cu reprezintanții băn­cilor străine sunt pe sfîrșite. Se crede că se va acorda Bulgariei împrumutul pe care îl cere. Fr­atefn. Vapor înecat , morți Paris 30>. — După o tele­gramă sosită aici, vaporul francez «France» s’a cufundat aproape de Montevideo (Ame­rica de sud). 12 persoane s’au înecat și 45 au fost scăpate de un vapor german. Manifestația grecilor pentru regele Carol și pentru români Viena. 30.— Ziarele­ ere­­tane—după o depeșă so­­sită din Cancea—spun că după marile demonstrații făcute la Camera cretană pentru unirea cu Grecia, o mare mulțime, s-a dus pe la consulatele de a­­colo strigând : «Voim unirea cu Gre­cia ! « Traească, Grecia! Tră­­ească regele George ! «Trăească regele Carol, aliatul seu ! «Trăească aliații noștri români!» Un soț care-și taie nevasta și o să­rează Paris. 30.—O telegramă din Bruxelles anunță că în subur­bia Etterbiek de acolo, un a­­nume , a tăiat în bucăți pe nevasta sa, și a sărat-o. Fiind arestat, a declarat că a voit să facă din ea conserve. Se pare că e nebun. Condamnare Paris. 30. — Individul Par­fait,care a ultragiat pe primul­­mi­nistru Waldek-Rouseau la Havre, aruncând cu o por­tocală asupra lui, a fost con­damnat la două luni închi­soare. Agentul rus din Sofia transferat Viena. 30. — Intr’o tele­gramă din Sofia se asigură că agentul rus de acolo, Bach­mellew,­­a fost strămutat la Atena. Greva din Reșița Montană Viena. 30. — După o de­peșă din Reșița, greva se în­tinde; s’au făcut câteva a­­restări. Viena. 30.—Se telegrafiază din Petersburg că s’a întîm­plat o ciocnire de trenuri lân­gă Saratov. Au fost nouă morți și 27 de răniți. Ciocnire de trenuri. 9­27 răniți morți, U­ltima ora Telegramele Agenției Române — sosite in timpul nopței — Grup independent socialist Paris. 30. — Mai mulți depu­­­ți socialiști au hotărît să for­meze un grup independent, pen­tru că nu vor să fie obligați să voteze tot­dea­una contra cabine­tului, după cum pretind cele două grupuri socialiste actuale. Cearta de la «Figaro» Paris, 30. — D. A. Perivier, direct­or girant al ziarului «Figaro» și d. Prestat, administrator, s'a fi înfățișat azi înaintea președin­telui Baudoin, care a hotărît ri­dicarea sigiliilor pentru azi. Nu­mele d-lui Perivier va urma să figureze în capul ziarului până la hotărîrea tribunalului de comerț care va avea să se pronunțe la 26 iunie. împăratul Franz Josef la Praga . Praga, 30. — Împăratul a so­sit la orele 6. Primirea a fost entusiastă. Primarul l-a salutat în două limbi, împăratul a răs­puns în limba cehă, a sfîrșit în limba germană exprimând mul­țumirea sa de a se găsi în rega­tul mult iubit al Boemiei și fă­­cănd urări pentru o viață paor­­nică tuturor locuitorilor super­bului oraș. Socialist ales Paris, 30.—D. Weber, socia­list, a fost ales președinte al con­siliului județean al Senei cu 49 voturi contra d-lui Galii, națio­nalist 49 voturi. Condamnare Havre, 30.—Tribunalul corec­­țional a condamnat la 2 luni în­chisoare pe numitul Parfail, care a aruncat cu o portocală, la 25 Main, în contra d-luî Waldek- Rouseau. Telegramele particulare ale ziarului «Universul» — sosite in timpul noptei — Urări pentru mica principesă italiană Roma, 30. — Regele Victor Emanuel a primit pe consiliul comunal al Romei care i-a adus urări pentru nașterea principesei Iolanda­ Margareta. S­e observă că a venit și Nathan, marele maestru al masoneriei. Ș­ase țărani arși Paris, 30.—O telegramă din Madrid anunță că în apropiere de Mostoles un incendiu a dis­trus o șură de paie unde dor­meau ș­ase țărani, cari au murit arși. Nenorocire la Kiel Berlin, 30.—împăratul Wil­helm a plecat la Kiel ca să asiste la darea pe apă a unei cuirazate. Darea pe apă a trebuit să fie amânată din cauza mărei agitate. In timpul pregătirilor a că­zut catartul cel mare; trei lucrători au fost uciși și alții răniți. Despăgubirea Chinei Londra. 30.—Se telegrafiază din Peking că majoritatea miniștrilor străini din Peking au primit oferirea Chinei de a plăti ca despăgubire 465 milioane de taoli. de FRESA ROMANÄ Ad­evărul zice că nu prin ban­de se vine la putere, nu prin În­truniri publice pregătite de agenții, nu prins manifestații de strade cu­­ oameni plătiți, ci prin Rege și prin evenimentele din afară.. Apărarea N­ațională nu a­­probă circulara ministrului de in­terne adresată primarilor prin care le pune în vedere ca pe viitor în, actele de starea civilă să nu se mai prevadă naționalitatea, protecțiunea sau religia persoanei pentru care se face actul. Conservatorul arată că, grație diferitelor încercări ale d-lui Carp, de la 1888 până la 1891, partidul conservator trecu printr’o serie de frământări, de discuțiuni, de sdran­­cinări, cari ar fi putut să provoace repedea lui cădere dacă țara n’ar fi fost cu desăvîrșire desgustată de regimul de 12 ani al liberalilor și dacă I. Brătianu n’ar fi dispărut în acel moment chiar după scena po­litică. Cronica arată că de cât­va timp trăim in politică mai mult din pre­supuneri de­cât din știri pozitive, și aceasta fiind-că cea mai comodă luptă politică este cea de presu­puneri. Depeșa zice că măsura unifică­rilor cărților didactice, aplicată cu toată rigoarea și sinceritatea, vai a­­duce multe și mari Îmbunătățiri în ramura învățământului primar. Epoca, într’un al treilea articol al d-lui Delavrancea, ocupându-se de Ioan Brătianu, zice că acesta se duse lăsând in urma sa o școală li­berală pe care nu o putuse schim­ba : o elevie romanie solemnă și a­­măgitoare. L’Indépcndance i-ouin»i«e spune că o scădere­ eventuală a ve­niturilor vămilor nu trebue să ne sperie, căci­ aceasta ar dovedi că populația s’a pus și ea pe economii și că țara nu importă din străinăt­­tate de­cât strictul necesar. La Roumanie afirmă că finan­ciarii din străinătate sunt contra convenției încheiate între guvernul român și Banca Națională. Patrio­ul îndeamnă pe conser­vatori ca să-­șî stringă rînd­urile și să uite trecutul, pentru a putea re­închega partidul și a­ lua moșteni­rea liberalilor. Secolul XX constată că d. Carp dimpreună cu modernii și regene­rații săi amici, și-au luat ca normă următoarea frumoasă devisă: Piară și țara, numai să piară guvernul ! Voința Nation«IA zice că li­beralii au­ credința neclintită că lea­cul pentru relele cari ne bântue stă în ei înșiși, iar nici de­cum în sis­temul Carp sau în mijloacele efi­­­cace ale d-lui T. Ionescu. Născuți și Morții — Pe ziua de 30 Maiü — Născuți 25. Morți 17 și anume : Măria Davi­­doglu 81 ani, Ion Manolescu 6 luni jum. Niculae Krupenski 50 ani, Pre­otul Gheorghe Vioreanu 60 ani, N­i­­colae Nicolae Pogonaru 6­ zile, Sma­­randa Stoenescu 70 ani, Elena Petre lustafciu 1 an jum., Cristodor Cris­­todor Pismanopol 8 luni, Ion Tom­a Popescu 1 an și 8 luni, Ghiță Sto­enescu 50 ani, Vasile Niculae 50 ani, Victoria Prantz Lendel 4 luni, Zamfira Vasile 50 ani, M­arin Ghe­orghe P­lorescu s­an fam., Suza N. Constantinescu 38 ani, Elena Barbu­g­an și 2 luni. — Strada Ilomană No. 22 — Consultațiime pentru orî­ce boale ’de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de ju­mătate din prețurile obicinuite, adică 7 1.50­­b. vizita la domiciliul bolnavilor, 1­1.50b. consultația. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi. (Onorariul se achită in parte după fie­care vizită sau consultație). D­INȚI Pentru cei cu putine mijloace Extragerea, Humbuirea Punerea Dinților Artificiali Toate I­ăi­ si durere LA Olt­-CE ORA A XILEI în POLICLINICA D—rt­lii! It/­Ut!EU&EU STRADA GENERAL FLORESCU No. 3 intre h­otel Londra și gr. Sf. Gheorghe Prețurile Policlinicei sunt­ cunos­cute ca cele­­ m­ai mici: 3407 D-luiLuX HAI fîF.nGER STRADA GENERAL FLORESCU No. 3 tu­tee Hotel de Londra, și­ grădina Sf. Gheorghe. Con­stil­­a­țiune a 4 franc Pentru cei cu mai puține mijloace LA Oifl­CE ORA A­­.IU IS Se caută toate boii le, in spe­cial boule de femei și copii Tratament special pent­ru Ficat­ric lumești Agenția tie Politestata Carei Sch­ylder s’a mutat Strada Șelari, IO Dr. Anghelovici — MEDIC PRIMAR — Șeful serviciului de boale venerice (boala lumești) de la spitalul Colentina Consultații pentru boalele de piele și Sifilitice de la 2-4 p. m­. — Strada Romană, 33 — 1931 12 K­OOVEI Cele mai frumoase femei din întreaga lume întrebuințează zil­nic apă de dinți «Kosmin», căci numai ast­fel își pot conserva dinții frumoși și sănătoși până în cele mai adânci bătrâneți. IWiS De VINZARE site da­r întu* rat pentru mașine, cu rame de fier, fie­care garnitură de 6 bucăți, prețul lor 24 franco gara București, și sitele de lemn de 5 bucățițe! 12, fran­co gara București. A sa a­­dresa la fabricantul, calea Griviței No. 179, d­lui Căprari, Bu­curești. Dr. EUGEL Ex-șef al serviciului oculist la spi­talul Colțea și la spitalul militar din Capitală Actual MEDIC OCULIST la SPIT- CARITAS dă consultații numai pentru boale de ochi și urechi, în toate zilele de la 2—4 p. m. — CALEA R­AHO­VEI No. 3 — Ocazia de excepționali PĂLĂRII negre și culori, pentru băeți și băi­ați, cu prețul de lei 1.90, l 50 și 3 bucata. De vânzare, la admi­nistrația «Universului». DE VÂNZARE în condiții avan­tagi­ose — MOȘIA TELESTI — din jud. Dâm­­bovița, com. Lu­­dești, 800 pogoane, pământ a­­rabil, livezi și pădure ; 200­ilo­­metri de gara Găești. A se a­­dresa la proprietar, Craiova, str. Carol No. 4.­3574 ANEMIA (lipsa sângelui) Clon­osa (paloarea feței), Debilitatea generală, slei­rea nervoasă, se vindecă în­ cel mai scurt timp, cu He­­muofol­ul Ulcnrii. Acest preparat e unul dintre cele mai puternice reconstitu­­ante ale­ corpului slăbit. El redă composiția­ normală a sângelui,, mărește­ greuta­tea corpului. Se găsește la farmaciile și droga­oriile din țară, sau direct la far­macia îteanu­. R-Strat. Uf- SCHNEUER Fost medic intern la clinica Prof. Nothnagel s-a întors din străinătate și și-a a­ luat consulta­ți­unile Orele die consult. 2-4 p. m. 5, Strada Karagheorghevici, 5­3585 SE CAUTA O instalație de ferestrare sau 01 altă instalație. O descripțiune mai amănunțită se așteaptă la administrația ziarului sub Insta­lația de ferestrare. 3587______________ HUT Apa noastră Ancheta făcută acum câte­va zile la filtrele de la Arcuda, dovedind că mare parte din apa ce se con­sumă în București trece nefiltrată recomandăm, în interesul higienei publice, apele minerale artificiale preparate cu apă destilată ale Fa­­bricelor Române Unite. In timpurile de căldură prin cari trecem, numai printr’o apă liberă de microbi vătămători putem să ne ferim de friguri tifoide, boli de sto­mac, apendicita, etc. Fiind­că unele persoane cer apele mai gazoase, iar altele negazoase, Administrația s’a decis a scoate din apele sale artificiale Vich­y—gazos și negazos, de asemenea Vittel și Bor­­viz ca și până acum. Conținutul unei butelii de 1 litru rămâne fixat la 25 bani in toată țara. Fodine de stejar de trei metri lungime mai în sus și de 26 —30 m.m. grosime, pa­ralel lucrate., SE CAUTA în mari cantități. Oferte sub H. S. 100, trebuesc adresate adminis­trația acestui ziar. 3587 taie CAUTA Lemn de frasin fără noduri în trunchiuri și cifind­re de cel pu­țin 1 m. lungime și 15 o.mi. dia­metru în sus. Oferte cu declara­rea­ prețului­ trebuesc adresate sub Semn de frasin te administrații ziarului. 358î S Secțiu­n­­i de francez­ă și germană și științe comerciale Sub-semnătul, vechiu profesor, a­­utorizat de onor. Minister al instr. Publice, autor didactic și fost di­rector de institut particular, se o­­feră onor. Public­a da atât In fa­milie cât și La locuința proprie Lectiuni de franceză și germană, după una din cele mai bune metode recunoscute în străinătate, Lectiuni de clasele primare si secundare Lecțiuni de comptabilitate, calcule comerciale și corespondență comer­cială franceză germană și română. A se adresa în str. Plantelor No­i (personal sau printr’o carte poș­tală. Ludovic Leist. I Cel mai bun leac contra manei Viilor (Pero- I­n op­era viticolă) a pomilor și legumelor St­cces Colosal!! In toamna cinului trecut abia am pus în com­erciu minu­natul produs chimic sub denumirea : ! Saramura marca „FLORIC4“ panim stropit Viile contra Manei. Blocul fost compact epuizat de" I . . .­­ ... 0 mine­­re cereri ce ni s’au adresat de către d-nii­­ proprietari de vii. Succesul strălucit ce am obținut cu acest excelent prepa­­­­rat ne mcurajeaza si mai mult a­l recomanda si proclama ca : I | CEC MAI SUSUR REGISOIU PRACTIC PENTRU COM­­I I­BATEREA­ MANEI VIILOR, POMILOR și LEGUMELOR I Saramura marca «Fi­oric­a» Penteu stropit viile are marele avan­, , , , . tagiu de a fi exact dosată. In stare­a de praf se topește la minut, se lipește pe frunze și ploile nu o pot spăla. Nu­­­ardă frunzele cumi s’a intamplat cu alte saramuri’ preparate din material in­­f ferior sau ca cele preparate din piatră venală sau var. 1 » nii proprietari de vii și grădini, cari doresc să culeagă o recoltă sănătoasă și bogata de struguri, pomi și legume, să se ferească de a întrebuința alte­­ preparate similare, fie din țară fie din străinătate, de­oare­ce se expun aici pierde al vutul. , Să se observe bine mare», «Florica» tipărită pe cutie și­­ semnătura preparatorului 1. Perca. Saramura marca «Florica» pe alm stropit vuie se vinde in cutii de carton de câte 2­ k­gr. și o cutie ajunge pentru stropirea unui pogon. Pe fie­care cutie este tipărit m­o­­dul de întrebuințare Se trimite la cerere prospecte explicative pe larg. Parerisatorul Fabricai „FLORICA“ . Pentru a înlesni pe onor­ noștri clienți, fabrica «Florica» a pus în comerț și un pulvarisator propriu al ei și excelent ca construcție, funcționare și destul de convenabil ca cost. Să se observe pe pulverisator marca «Florica» stampată in metal. Pentru ori­ce corespondențe a se adresa : I FABRICA „FLORIDA“ (instalație cu vapori), GR. PETRINO, CRAIOVA prepa­

Next