Universul, iulie 1901 (Anul 19, nr. 175-205)

1901-07-01 / nr. 175

Bail áafell Se dă bani cu împrumut hi­potecă ori­ce sumă asupra case și moșii. GRATIS GRATIS?! se plasează bani, bonuri și su­me dotate pe hipoteci sigure, pe case și moșii, cu dobândă avanta­­gioasă ; a se adresa la Agenția Italiană, str. Regală 11. Te­lefon, București. 3674 iu Telegramele Agenției Române . Din Streinătate O scrisoare a primului-mi­­ni­stru francez Paris, 29.—D. Waldeck Rous­­u­s­seau a adresat o scrisoare d-lui Piot, senator, spre a-i răspunde la unele întrebări puse de a­­­cesta. Primul ministru zice in scri­­soarea sa că ministrul de interne nu posedă încă de­cât rezultatele ■" provizorii ale ultimului recensă­­mînt. Aceste rezultate fac să re­iasă o sporire de 412,364 locui­­torî, pe când sporul constatat .. pentru precedenta perioadă cin­­­­cinală era numai de 175,027 lo­­­­cuitori.­­ Conform prevederilor budge­­t­­are, divizia de rezervă a esca­­l­­­drei din Mediterana, suprimată I j din 1898, va fi reconstituită cu I­n începere de la 10 August viitor. j_ Ueteagcr’ea chinezilor de la hotarul Coreei Colonia. 29. — Se comunică „ din Peking «Gazetei Coloniei» că după știrile primite din Seul, trupele chinezești s’au retras, ast­fel că fruntaria coreană nu­­­ mai este amenințată. Tineri chinezi in funcțiuni .- Shanghai, 29.— Împărăteasa a­­­ cerut ministrului chinez să-i dea numele tinerilor chinezi cari se­­ află în străinătate și au făcut studii strălucite, spre a fi aduși în China și a li se încredința funcțiuni. Serviciul Telegrafic al ziarului „Universul“ Din România Telegramele particulare ale ziarului UNIVERSUL Piața cerealelor.— Incendiu. — Rănire gravă.— Escursiu­­ne.— Timpul Brăila. 29.—Știrile din Ame­rica au­ sosit și azi defavorabile pentru grâu și porumb. Tendința pieței noastre continuă a fi spre scădere. — O telegramă sosită aci a­­nunță că ora dimineață a izbuc­nit un puternic incendiu în co­muna Deduiești. A ars în între­gime proprietatea d­-lan Mihail Bidu. Cauzele incendiului nu se cunosc. S’a deschis o anchetă. — In aceeași telegramă se a­­nunță că femeea Elena Dinulescu, dintr'un cătun apropiat de co­muna Deduiești surprinzând pe soțul ei în flagrant delict de a­­dulter, i-a dat mai multe lovi­turi de cuțit în craniu. Victima e în agonie.. — Duminecă are loc o excur­­siune la Isaccea, organizată de funcționarii suprimați din Ga­lați. — Timpul pe aci e ploios. Proces de conrupere de mi­nori.—Crimă din dragoste.— Accident.—Incendiu Iași. 29.—Ordonanța în aface­rea de conrupere de minori, în care e implicat profesorul de limba franceză, I. Ballet, e ter­minată. Urmărirea este menținu­tă în ce privește pe Iancu Ber­cu­ și Raia Hornstein, proxeneți de profesiune, cari au ademenit pe copila Marița Alexandrescu, precum și pentru profesorul Gáb­­ét, ca autor moral. — Crima femeei Gatinca Pa­ling și a lui Nec. I. Popa, des­pre care vara telegrafiat, s'a co­mis în următoarele împrejurări: Calinca întreținea relațiuni a­­moroase cu victima Romanescu, in a cărui casă locuia. In timpul din urmă, voind să-l părăsească, a început să primească în casă pe un alt îndrăgostit, Popa. Ro­manescu surprinzându-i, s’a is­­jat o ceartă care a avut de dez­­nodămînt uciderea lui Roma­­lescu, B. Florescu, St. Râpeanu, St. Băncilă, V. Rusu, D. Radulescu, £. Bădescu și Fotache Ionescu. ♦ La­ examenul pentru gradul de sub-locotenent in cavalerie a reușit și sergentul plutonier Că­­­linescu G. loan, din regimentul 2 roșiori. ♦ Societatea generala a Ci­cliștilor din România va face mâine, Duminecă, o escursiune la Țigănești, kim. 34. Plecarea va fi la ora 8 dim. de la cafe­neaua Episcopiei. ♦ De­ună-ti, într'o corespon­dență din Bacău, vorbind de o crimă comisă acum 5 ani lângă fabrica de spirt Mărgineni-Mori­teni, spuneam că autor al crimei se bănuește a fi d. Tudorache Vasiliu, fost vătaf al fabricei. D. Vasiliu, trimițându-ne o co­pie de pe decisiunea Camerei de punere sub acuzare a Cursei de apel din Iași, prin care a fost scos din urmărire, facem cuve­nita rectificare. ♦ Iată numele absolvenților școalei de arte și meserii din București : Atanasiu D., Bolutescu I.,Banu V., Constantinescu M., Constan­­tinescu V., Dogaru P., Dumi­­trescu N. I., Dumitrescu S. I., Dragomir I., Dinca A., Enescu D. Ion, Ene M. Georgescu M., Girulescu St., Iordănescu D­ tru, Iliescu R., Lupoianu M., Mi­­hailescu ]., Mihăilescu Al., Mal­­ciu Șt., Marca D., Marinescu A. , Nănescu I., Neagu Teodor, Petrescu C.,Petrescu M., Popes­­cu P., Radu Gh., Rădulescu î«., Ruse­t„ Stoica Gh., Stănescu Gh., Stoenescu M., Stîncă G., Tudor N. D., Tomescu G., Vlă­­descu N. P., Vlădoianu I., Vera B. , Vasilefi­ P. o «Francesca de la fii mini» este titlul marelui și senzaționalului roman f­ie­care ’începem a’l pu­dica în nu­meral de mâne 1 iulie a. c. al «Uni­versului Literar», care, după cum se știe, se va vinde de acum Înainte cu 5 bani în toată țara. ♦ Corespondentul nostru din Ploești ne-a comunicat Miercuri cum că în oraș circula svonul despre sinuciderea d-lui Atanase Cațip, arendaș din Mizil, din ca­uza recoltei rele. Această știre ne-a dat’o sub rezervă. Ieri s’a prezentat la redacția noastră d. sub-locotenent Cațip, fiul d-lui Cațip, care ne-a comu­nicat că știrea e inexactă și că recolta de pe moșia tatălui d-sale e foarte bună. O Societatea «Transilvania», publică concurs pentru ziua de 15 (28) Septembre 1901, spre acordarea unui stipendiu de 800 lei anual, destinat studiului m­on­­tanistic la una din academiile de montanistică din Ungaria. Cererile se vor adresa preșe­dintelui societăței, București, str. Lucaci No.­00, însoțite de ur­m­­ăt­oarele acte : a) Diploma de bacalaureat,(tes­timoniu de maturitate), în origi­nal ; b) Un certificat medical con­statator că concurentul nu este atins de nici o boală cronică . c) Un certificat de paupertate, de la autoritatea comunală locală, lega­lizat, de notarul public. Stipendiul nu se va acorda de­cât acelui din concurenți care, pe lângă actele cerute, va avea note superioare celor­l­alți con­curenți. Cererile venite după data fi­xată mai sus nu mai pot fi luate in considerație. ♦ La ferma Laza s’au ivit niște viermi cari au distrus numai în câte­va zile întreaga recoltă de sfecle de pe fermă. ♦ D. Missir, ministru de do­menii, se ocupă cu reorganiza­rea școalei de silvicultură de la Brănești. ♦ Ministerul lucrărilor publice a intervenit pe lângă cel de ex­terne ca să se decoreze ș­ase ță­rani din Căineni, jud. Vâlcea, cari s’au distins prin bravura lor cu ocazia accidentului de la po­dul plutitor de peste Olt, întîm­­plat acuma cât­e­va zile. ♦ Ministrul instrucțiunei a în­tocmit tabloul profesorilor supli­nitori ale căror catedre au­ fost suprimate prin budget. Cu ocazia repartizarea orelor profesorilor, ministerul va căuta ,să plaseze cât mai mulți dintre acești suplinitori, la catedrele la care vor rămâne un cât­ de m­ic număr de ore de prelegere. Prin acest mijloc, se vor plasa un mare număr dintre suplini­torii suprimați. $ Joii 5 Iulie consiliul de re­vizii­ al armatei va line ședință, spre a judeca mai multe procese.­­ E vorba ca d. avocat E­. Niculescu să fie numit primar al orașului Tulcea. ♦ Se asigură că AA. U­. R. Prințul Ferdinand și Prințesa Mana vor pleca la Darmstadt în cursul lunei iulie. O lată numele absolvenților școalei superioare de­ medicină veterinară: Cálniceanu I., Guică Al., Ciurea Eug., Curhanschi S , Ionescu I. C. (Rimnic), Lempp Fr., Mano­­liu D , Mai­cu Gh., Marinescu I . Munteanu V., Pomescu Al , Pomponiu A., Lovrescu Ion, Sieicu St., Străulescu N., Ușurelu Al. și Willae J. ♦ Mâine, fiind sărbătoarea na­țională a Franței, adică aniver­sarea luărei Bassiliei, colonia franceză din București se va în­truni la orele 2 d. a. într'un banchet la hotel Frascati, sub președinția d-lui Arsène Henry, ministrul Franței în Capitală. ♦ Mâine va pleca din Bucu­­­rești la America un nou grup de emigranți evrei. ¹ După o statistică recentă, în anul 1900 au emigrat din Europa la America 446.449 de persoane. Din Austro-Ungaria au fost 108.701, din România 9953 (e­­vrei) din Italia 111.088. Cei mai puțini emigranți (310) sunt din Serbia, Bulgaria și Muntenegru. ♦ In primele zile ale lunei Iu­lie va sosi în Capitală contele Onofre, antreprenorul Operei Ro­mâne, pentru a se înțelege cu soliștii români angajați și a­u primele măsuri de organizare* ♦ La direcția învățămîntuli secundar se lucrează la progra­mul și orariul școalelor secun­dare. ♦ Consiliul permanent al ins­trucțiunei publice judecând pe în­vațătorul Popescu Vasile din că­tunul Ghimpați, comuna Pojar (Ialomița), l’a condamnat o transferare într’altă localitate î acelaș județ, pentru că era­u neînțelegeri zilnice cu locuitor cătunului. ♦ Mâine se va deschide ex­poziția lucrului de mână a ate­lierului «Școalei Profesionale Femeei», la ora 11 a. m. Expoziția va fi deschisă pân la 5 Iulie a. m. de la ora 8—1 a. m. și de la 3—7 p. m. î localul școalei, Calea Moșilor 137 ♦ «Universul Literar» colorat care va apare mâine, Duminică și se va vinde cu 5 bani în toată țara, are următorul sumar Săptămâna, cuprinzând toab faptele importante petrecute, atâ în țară cât și în strei natale, în cursul săptămânei; Gelozie, poe­zie de căpitan G. Scrob ; Dom­ni­ța Zoi­ța și loan de Hohenzol­lern, povestire istorică de d. V­­. Urechiă ; Mormînt părăsit poezie de P. Macri; general de divizie Alexandru Gandiano Po­pescu, biografie; Cronică științi­fică : Animale cari plâng; Vorbi cu rost, de Gh. Coșbuc ; Hi­gienă : Cum să ne răcorim de Aurel Scurtu ; Oameni iluș­tri: Profesorul german" Ma. Schuller, portret și biografie Cacsalmna, din viața veselă, di Marion; Frumusețea și higiena de dr. N. Polingher-lași; Curie­rul Modei, de Baba Vișa; Di­verse : Bucătăria Țarului Rusiei Un anunț japonez de căsătorii și Chinezii și Noi; Un sfat; 11 zile de vacanță, cronică de Ni­­codem; Cartea vieței; Haz ilus­trat; Francisca de la Rimini, ro­man de mare senzație; Jocuri și șarade. Ilustrații : Potretul generalu­lui Candiano-Popescu și prinde­rea celebrului bandit Lache. ♦ In darea noastră de seamă asupra în­mormîntărei generalului Candiano-Popescu s’a zis că d-na Populeanu a comunicat tînerului Candiano moartea tatălui seu. A fost o greșeală de tipar. Nu d-na Populeanu ci d-na Tătăranu soția secretarului general al mi­nisterului de Justiție și soră cu d-na Candiano-Popescu, a comu­nicat această tristă veste fiului defunctului. ♦ Aflăm cu plăcere că d. dr. Ernest Brelzoni, italian, a obținut libera practică în România, dând un splendid examen. ♦ Ni se spune că un nenoro­cit, internat la spitalul Panteli­­m­on, surd și mut, făcând o bac, băiatul a dat drumul la robine­tul cu apă fierbinte în locul ace­luia cu apă rece. Nenorocitul a murit în cele mai groaznice du­reri. ♦ La examenul al IV-lea de licență au reușit între alții, d­niî: Hențiescu, Viforeanu, Brăileanu I. Ion, Bureția, Popescu Pion, Rocoș, Ionescu Victor, Leleanu, căpitan Homorîceanu, Măleanu, Sim­ionescu și Bibianu. ♦ Aseară, ofițerii școalei mili­tare din dealul Spirea au dat un banchet în onoarea comandantu­lui școalei, d. colonel Aslan și a d-lui colonel Cica.­lia —Copilul Leizer Iție din strada i­e. de Sus, căzănd pe niște trepte iluv și-a rupt o mână. După primele va- îngrijiri a fost transportat la spi­ri­­talul israelit.­­ Un incendiu a distrus d­­is­­desăvîrșire casa locuitorului Alexe în­ Pohonie din comuna Stânia. Pa­ca­­gubele sunt evaluate la 1500 lei una de­oare­ce focul a mistuit o can­­­a­titate de producte agricole adm­­i­nate î n jurul locuinței numitului în sătean. )fü Moarte subită.— Furt insem­­nat.-Caranlcniu.-Amenințare. ?x- Hoție­te- Galați, 29.—Azi dimineață, la î­n orele 7, Jani Divizi, în vîrstă de 70 ani, a murit subit la locuința na sa din strada Roseti. Cauza mor­ți ții este un anevrism. în — B­ragagiului Gristu Zaharia, 17. din str. Tecuciului, i s’a furat al, suma de 1500 leî. Se bănuește să, cu autor un servitor care a dus­ în părut. r. — Alexandru Putipaș, sosind ție dintr’o locali­tate contaminată de tot ciumă, a fost pus sub suprave­în­ghiare sanitară. ie­ — D. inginer George Caram-Ti­­fu­ a reclamat parchetului că d. al- căpitan Măndachescu L’a ame­­­­nințat cu moartea. it. — Un necunoscut a furat pre­de­cupețului Costache Vasiliu o­­­ mare sumă de bani astă-noapte. ”" Patronul sergenților de o­­b0 ras.—Mamă criminală.—Eva­­li­­dare.— Epidemie n< Iași. 29.—A­stă­ fiind patru­­.?■­nul corpului de sergenți din­­ o­­ax calitate, s’a celebrat un oficiu­ 3 1 divin la biserica Petru și Pavel, de din Tătărași. A asistat întreg iar personalul prefecturei poliție­ T­­neșlî, prefectul Șendrea și mem­­b­­brii parchetului. După aceea s’a servit șampanie în localul Pre­­‘le fectureî poliției. l.n — Femeea Ileana Florea din fi- Tibzieșlî a dispărut lăsând un sc copilaș în mizerie. Geandarmii ° 7 prinzend-o la Buciumi, la aman­­ti­tul ei Ion Năstase, au arestat-o­­punându-i în vedere să vie să-șî a_ ia copilul. ei — Femeea Anica Irimescu, arestată pentru diferite furturi, a la evadat de sub paza geandarmi- u'­lor. Ea e urmărită. — Prin unele comune din ju­­u'­deț bântue ruged­a. S'au luat mesurî.­ui __ 1 pentru câștigarea premiului d­e o sută de mii de franci. Ciuma la Marsilia Paris. 29.—Din Marsilia se telegrafiază că sunt acolo 2( de arabi bolnavi de ciumă. Desmințire Rom­a, 29.—Este neînteme­iată știrea cum că Italia va înființa­ oficii poștale în Al­­­­bania la Scutari, Durazzo, San­ Giovanni, etc. întoarcerea trupelor italiane din China Roma, 29.— După o depeșă din Peking, trupele italiane­­ se reunesc acolo. Ele se vor întoarce în patrie la sfârșitul Urnei Iulie st. n. Scandal social Roma, 29. — Un guard de­­ finance s’a sinucis cu un­­ glonte de revolver după ce s’a încercat să omoare pe a­­r­manta sa, nevasta distinsului avocat Desantis. Prințul Tuan înaintând în capul unei armate Londra, 29. — Din Peking se telegrafiază­­ ziarului «Ti­mes»* că prințul Tuan, cu o­­ armată numeroasă, înaintează spre Shansi. Un nebun insultând un prinț Viena. 29. — O telegramă­­ din Caneea (insula Creta) a­­j­nunță că un individ apro­­­piindu-se de trăsura prințului­­ George, guvernatorul insulei, l-a insultat. Fiind arestat, individul a fost recunoscut de nebun. Neînțelegere între împăratul Wilhelm și primăria Berlinului Berlin, 29. — A isbucnit o­­ gravă neînțelegere între îm­păratul Wilhelm și munici­palitatea din Berlin. Împă­ratul refuză permisiunea ca linia nouă de tramvai electric­­ să treacă prin aleea numită­­ Sub tei. O fabrică de hârtie distrusă de incendiu Pesta. 29. — Un incendiu a distrus fabrica de hârtie Storka d’împreună cu locuințele lu­crătorilor. Paguba este de o sută de mii de coroane. Un vapor înecat Paris. 29.— Din Madrid se depeșează că aproape de Vigo s-a afundat vaporul «Mexic» având pe bord 580 de pasa­geri, cari cu toții au fost scăpați de pescari cu bărcile lor. Arestarea unui conte ungur Pesta, 29. — Face enormă senzație a ci arestarea mult cu­noscutului conte Potocki, pentru complicitate la escrocheriile ba­ronului Koritowski, acela care s'a aruncat pe fereastra tribu­nalului când era condus la ju­decătorul de instrucție. Din Sofia (Telegrame de la corespondentul nostru particular) Sofia, 29 iulie. Marele duce rus în Varna.—Tedeum. —Paradă.—Dejun—Toasturi Din Varna se telegrafiază că marele duce rus Alexandru Mih­ailovici și prințul Ferdi­nand au sosit acolo azi dimi­neață venind de la castelul Euxinograd ; populația le a făcut ovațiuni. Dînșii au pri­mit numeroase deputațiuni. Att asistat la un te-deum ținut în catedrală, unde mi­tropolitul a rostit apoi o cu­­vîntare în care a zis că vizita marelui duce e o nouă bază pentru raporturile intime din­tre Rusia și Bulgaria. La parada trupelor a luat parte și detașamentul de ma­rină rusă de pe cuirasatul «Rostilav». Asistau la paradă agentul diplomatic rus cu personalul agenției, autorită­țile, consulii și o mare mul­țime de lume. Marele duce, după ce a vizitat consulatul rusesc, s-a dus pe bordul bas­­­timentului princiar «Nadejda» , unde a dejunat. La acest dejun, prințul Fer­dinand a ridicat un toast pen­tru puternica flotă rusă iar marele duce a toastat pentru desvoltarea tinerei flote bul­gare. In astă seară va avea loc la castelul Euxinograd un­­ prânz de gală si receptiune. i Fratelf. I decata. In caz afirmații se vor trimite deținuților copii de pe actul­ de acu­­­­zare. Acuzații vor trebui ca în termen de șeapte zile să facă observațiile ce vor avea de făcut și să-și propună martorii. Președintele tribunalu­lui speră că judecarea procesului se va fixa pen­tru luna August, când va fi o sesiune extra­ ordi­­nară. Fi­ntetr. ! * întristata soție, mamă, precum și familiile : Giuvara, Delescu, Sache­­laru, Popescu și Plorescu au durerea a anunța încetarea din viață a prea­­ iubitului lor soț, fiu, var "și nepot Theodor Vasilescu Licențiat în Științe Profesor de matematici la Liceul din Tur­­nu-Severin în etate de 30 ani Inmormîntarea va avea loc Dumi­necă 1/13 Iulie ora 4 p. m., la cimi­tirul Șerban-Vodă, în a cărui capelă se află depuse rămășițele mortuare. Toți prietenii și cunoscuții sunt rugați a considera aceasta ca invi­tație. LACUL-SABAT Hotel Popescu posedă camere cele mai elegante până la cele mai eftine. Restaurant de prima ordine, bucă­tării separate pentru familii, ingri­jirea hotelului de proprietari. Rog vizitați spre a ve convinge. Cu stimă, Joséph­ine C. Popescu. 3680 I­psos Cel mai bun Ipsos de tencu­ială și ornamente cu prețul mo­derat, de vînzare în depoul meu din calea Plevnei No. 121. 5333 Axonio. D-ra dr. Elena Densusianu » Specializată la Paris in BOA­LE­­­le COPII Consultațiuni de la 1 — 3 p. m Bulevardul Carol, 67 Sote­ English CALEA VICTORIEI, Oi (Piața Teatrului Național) 80 camere luxos mobilate cu mo­bilă adusă din Eughitera, de l 1 left în sus cu ziua, și de la leî 20 în sus cu luna. Salon de lectură. Băi calde și reci. Personalul vor­bește mai multe limbi streine. 3642 Pucioasa La hotelul D. I. Georgescu, sau instalat băi sistematice, de pucioasă și de iod, cari pot da zil­nic până la una sută băi. Prețuri convenabile ; in jurul instalației are: Hotel, restaurant, cafenea, și în sine tot confortul necesar. 3673 Pastile­­le generator. Excelent tonic pentru nervi. Remediu sigur contra Im­potentn­ței și slăbiciunea forțelor se­­xuale. De vînzare la toate farma­ciile și drogueriile din țară. Depozitul general : .d­rog­ueria Fr. Grus, bulevardul Elisabetha, București. 3661 A­rüiih­ia Manutanța armatei dinn București, calea Plevnei, vinde TARIFE DE GRIU, prima calitate, cu 1 b­ii suta de chilograme. 3653 Vindecarea sigură pentru si­filis și bonte secrete Dr. Eracli Sterian Medic al Eforiei Spitalelor civile Asistent benevol la facultate, la cur­­sul de boale interne al d-lui dr. I. Thoma Thom­escu Specialist: GOALE INTERNE (piept, sto­mac, rinichi) de femei și copii Cosultalianî de la orele ly­ k­ 2 și 4—6 Calea Rah­ovei 80 SlL — Strada Romană No. 32 — Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de ju­­mătate din prețurile obicinuite, adică 2­1.50 b. vizita la domiciliul bolnavilor, 1 I. 50b. consultația. Tratament al bonnelor de stomac după metodele cele mai noi. (Onorariul se achită in parte dupa fie­care vizită sau consul tație). Dem­ ttorgiu­s - Mami Fost judecător de Tribunal — Advocat — Se angajază cu facere de ori­ ce acte­ de vînzare, cumpărare, hypo­­teci, împrumuturi, plasare de bani în gbypotecî, cercetarea actelor de proprietate etc., precum și a pleda înaintea tuturor instanțelor judecă­torești. Consultați­ da la 8-10 a. m. și 6-7 p. m. 114 Calea Călărașilor 3631 DE ARENDAT chiar de a­­cum­ mo­șia Jugureni, com­. Uliești, plasa Cobiel, județul Dâmbovița. În­tindere 400 pogoane în total. A se adresa: B­EJESCUT — STR. CLEMENTEI, 18 — 3613 3646 I­n știin­ței Marele și renumitul Magazin 13• A.. Dobresscu Astă­zi am redeschis ambele mele magazine, unul în calea Victoriei 42, colț cu Bulevardul, și cel­ Valt sub firma Jockey- Club, tot în calea Victoriei, în fața poliției, punând în vin­­zare marele asortiment de mărfuri, precum : Măilismi­î, Zefirurî, Olănilarî, Ju­poane, Bluze de mătasă, Stofe pentru haine bărbătești, Lingerie pentru Dame și bărbați, cu pr*ețul*T foaite ieftine. ELIT Grăbiți-de a cumpăra lucruri bune și ieftine “"săi VNAAAA­vVV^AAAVvWVVXAVVVvVWvWVS'V Foarte interesant pentru B­nele din orașul Pitești Proprietarul Marelui Magazin de Lavra din București, de vis-a-vis de cofetăria Capșa, aflând că unii din comercianții din o­­rașul Ploești recomandă mărfurile lor ca fiind din magazinul său,— Luvris,—se grăbește a aduce la cunoștința on. P. T. Public că nu are nici o relațiune cu nici un comerciant din localitate, așa că reco­­mandațiile lor sunt cu totul false, având intenția de a induce în e­­roare pe clientela sa din orașul Ploești. Roagă deci a se lua notă bună de această comunicare și a nu se da de­loc încredere relelor intenții ale acelor negustori și speră că pe viitor oa­­sa clientelă din Ploești va veni direct în București spre a târgui tot în magazinul seu, cu atât mai mult de astă­ dată, când toate mărfurile sunt puse in vînzare cu scăzămint­ de preț de 20%. Profită de asemenea de această ocaziune a atrage atențiunea deo­sebită onoratelor cititoare și asupra soldurilor ce le-a pus in vînzare cu­ începere de azi, cu un scăzămint de 50%• 3679 “ Telegramele particulare ale ziarului «Universul» Din Streină­tate e (Din ediția de aseară pentru pro­vincie) , întâlnirea a două împărați cu regele­­­ Angliei la Danzig Viena. 29.—Se comentea­­­­­ză aici întâlnirea dintre e regele Eduard al Angliei, a Țarul Nicolae al Rusiei și e împeraliil Wilhelm al Ger­­maniei, întâlnire care va­­­­avea loc la Danzig; se­­­ prevede că prin această­­­ întâlnire se va întări pa­­­­­cea. Și împăratul Wilhelm vrea­­ să împace din nou­ politi­ca rusă cu cea engleză. ■ Comentarii despre vizita marelui duce­­­ rus în Bulgaria e Viena. 29.—Neue Freie Pres­­ se află din Varna ca marele­­ duce rus Mihailovici a spus a miniștrilor bulgari că n’a ve­nit pentru a face o politică­­ nefolositoare și că Bulgaria și­­ Rusia se pot înțelege și alt­fel. Marele duce Mihailovici a vizitat lucrările brațului du­nărean Kilia, înainte de a se­­ duce la Euxinograd ; acum și-a prelungit șederea acolo , cu 24 de ore.­­ Ziarul «Wiener Tagblatt» e zice că Bulgaria se înșeală­­ dacă crede că poate conta or­­­bește pe­ Rusia.­­ După o telegramă din Lon­­­dra, ziarul «Times» scrie că Rusia s’a înțeles cu Bulgaria ] să ocupe portul Burgas nu­mai în caz de război[. Luptă economică ruso austriacă în Serbia Viena. 29.—Ziarul «Wiener­­ Tagblatt« spune că Rusia lu­crează la Belgrad pentru a a­­­lunga de acolo comercial aus­­­­triac, însă asigură că n’o­r să isbutească. O nouă revoluție a boxerilor Paris. 29. — Din Peking se­­ telegrafiază că la Th­irnau a isbucnit o revoluțiune a Grăd­ina și Sala „BRAGAD­EX” — ZILNIC CONCERT MUZICAL MILITAR — neîntrerupt până la 10 Octombrie 1901, dat de muzica bazal­ I vână­tori, sub conducerea d-lui capelmaistru Ioan Cutrupi Se servește delicioasa BLUE «B­RAGADIRU». Consumație aleasă. Bucătărie la ori­ce oră. Diferite distracții. Renumite popiei. Jocuri de copii. Traimvaiul circulă regulat până la intrarea in gră­­dină—INTRAREA LIBERA.­­ Cu toată su­ma, antreprenor FLORIAN STEFANF­SCU. . boxerilor, și că două mii de­­ francezi se află în marș, con­tra lor. Noui oficii poștale italiene în Albania Viena, 29.—Se telegrafiază din Constantinopol că guver­nul turcesc a permis înființa­rea de nouă oficii poștale ita­liane, în Albania. Un ministru prusian afronnat de împărat Berlin, 29.—împăratul Wil­helm a refuzat să primească pe primarul Kürschner, care voia­ să -l facă să patroneze­­ serbările pentru inaugurarea noului tramvai electric. Acest refuz se consideră ca un afront adresat ministru­lui de interne Thielen. Apropiata întâlnire între regele An­gliei și împăratul Austriei I Viena, 29.—Din Londra se­­ telegrafiază că regele Eduard al Angliei va veni la Marien­s­bad, în Boemia, în luna Au­­gust și se va întâlni aici în Viena cu împăratul Frantz Iosef. Mare furt de bijuterii Pesta, 29. — Astă - noapte hoții au pătruns în prăvălia de bijuterii a lui Subaky de aici și au furat bijuterii în valoare de 12.000 de coroane. Prevederi de recolte proaste în Ame­rica—Panică la bursă Londra. 29. — O telegramă din New York anunță că la bursa de acolo domnește pa­nică ; scăderile de cursuri sunt enorme, din cauză că se pre­văd recolte proaste. Temperatura se îmbunătă­­ț­țește, însă nu plouă. Italienii și austriacii în Albania , Roma, 29. — Italia trimite inspectori în Albania pentru a reorganiza școalele italiane de acolo. După o depeșe din Viena, Austria face tot așa. I Desmințire despre expulzarea unui general rus din Austria Berlin, 29.—Din Petersburg se telegrafiază că ziarul «No­voje Vremja» desmînte ști­rea despre expulzarea din A­­ustria a generalului rus Bet­­­tich, care a luat parte la ser­bările panslaviste de la Pra­ga și care a zis cehilor să aibă credință în Dumnezeul Rusiei. Un nou­ institut bulgăresc Viena, 29. — O depeșă din Sofia spune că s’a deschis a­­colo noul institut pentru in­jecțiuni cu serum contra ciu­mei. Tolstoi esclus din societatea de cum­pătare Berlin, 29. — Din Moscova se telegrafiază că societatea de temperanță de acolo a es­clus din sînul ei pe contele Tolstoi, ca fiind escomunicat. Experiențe pe ocean cu telegrafia fără sîrmă Londra. 29 — O telegramă din New York spune că sa­van­­tul Tesla, , de acolo, face ex­periențe cu telegrafia fără sîr­mă pentru corespondență di a curmezișul oceanului. Despăgubirea Turciei către Statele­ Unite Londra, 29­ — Din New­ York se comunică cum că Turcia a plătit 95 de mii de dolari ca despăgubire pentru cetățenii americani cărora li s’au adus pagube în timpul revoltei armenilor. Căderea unui pod. 9 morți, S răniți . Londra. 29.—O depeșă din New­ York anunță că aproape de Saint Louis, în Statele Unite, s’a dărîmat un pod ; nouă lucrători italieni au fost uciși și opt răniți. O nenorocire în gară Berlin. 29.— Din Cassel se telegrafiază că un tren direct intrând în gara de acolo, a ciocnit repuisorii; nouă per­soane au fost rănite și două vagoane au fost sfărâmate. Mustrările Austro Ungariei la adresa Bulgariei Pesta, 29. — Ziarul oficios «Pester Lloyd» publică un articol în care mustră pe bul­gari zicându-se să nu creadă că vizita marelui duce rus Mihailovici, în Bulg­aria, în­seamnă că Rusia vrea să pă­gubească pe Turcia spre a favoriza pe Bulgaria. Țarul a trimis pe marele duce Mihai­lovici în Bulgaria numai pen­tru a face popular pe prințul Ferdinand și pentru a face să înceteze atacurile violente ale opozițiunei contra prințului Ferdinand și contra guver­nului, îmbunătățind situațiu­­nea internă a Bulgariei des­tul de precară din câte­va cause, între care chestiunea macedoneană și trista figură făcută de bulgari în fața străinătății cu procesul lui Sarafoff. Turcia dând satisfacție Muntenegrului ■ Viena. 29.— Din Constan­­­­tinopol se telegrafiază că Poarta a făcut să se întoarcă în Turcia populațiunea creș­­­tină fugită in Muntenegru cu ocazia ultimelor tulburări de la hotar și a întârit garni­zonele de la fruntarii, dând deplină satisfacție Muntene­grulu­i. ..........................* (Jidana oră Telegramele Agenției Române — sosite în timpul nopței — Hușii in extremul Orient Londra, 29. — Se comunică din Nioutchwand ziarului «Mor­ning Post» că portul Dalny din golful Talienwan, va fi deschis în mod parțial la toamnă.­­ Rușii nu par câtuși de puțin ho­tărâți de a evacua Nioutchwand. Unde se află generalul K­ewet Londra, 29.— După o depeșă primită din Bloemfontein de zia­rul «Daily News», generalul De­ Wel s-ar afla lângă Brandfort. Un detașament englez operează la sud de Kronstadt. Surprinderea unui lag­­ăr Wo­er Londra, 29.—Se comunică din Zeernast Agenției «Reuter» ca comandantul Methuen a surprins la 3 iulie un lagăr bber. 43 buri au fost făcuți prizonieri și multe proviziuni au fost­ luate. 40 fa­milii boere au­ fost duse în la­gărul englezilor. 8 boere au mu­rit. Englezii au avut 2 răniți. Recoltă stricată în America Chicago, 29.—In urma căldu­rilor escesive de aici toată re­colta din mai multe județe din Statele­ Unite a fost sau stricată sau ruinată. N’a căzut,încă ploae. O scrisoare necunoscută Paris, 29.— O notă oficioasă declară, făcând aluzie la cele spuse de ziare, că scrisoarea pe care ar fi trimis’o Papa guver­nului francez relativă la legea asociațiunilor, nu este cunoscută la ministerul afacerilor străine. Telegramele particulare ale ziarului «Universul» — Sosite în timpul nopței — Achitarea unui barscher ventriloc Viena, 29. — Va veți fi a­­mintind că acum câte­va luni a murit aici un rus alcoolizat lăsând cu limbă de moarte averea sa de 158 de mii de floriul amicului său, banche­rul evreu Vogel. Rudele ru­sului s’au­ rădicat în urmă și au acuzat pe Vogel că nu muribundul ci el însuși, ca un ventriloc ce este, a rostit în fața martorilor cuvintele prin cari era lăsat ca moște­nitor al averei rusului. Vogel a fost dat în judecată pentru că și ar fi însușit acea moș­tenire. Azi s-a judecat procesul și Vogel a fost achitat cu una­nimitatea glasurilor. Publicul a aplaudat. Vii discuții între împăratul Wilhelm și cancelarul seu Berlin, 29. — Ziarul «Zu­kunft» află că pozițiunea lui Bueiow, cancelarul imperiu­lui, era în pericol în urma discursului rostit de împăratul Wilhelm la desvelirea monu­mentului lui Bismarck. Dînsul a avut vii discuții cu împă­ratul Wilhelm care voia să-l trimită la Petersburg. Buesow i-a trimis și scrisori prin cari îl roagă să'i supună discur­surile înainte de ale pronunța. De ce face cură regele Angliei Londra, 29.—Regele Eduard VII se duce la Marienbad în Boemia ca să facă o cură în contra grăsumei, care-i cau­­sează palpitații de inimă. Ce zice un ziar rus despre politica României Berlin. 29. — Din Peters­burg se telegrafiază cum că ziarul «Wiedomosti» co­mentează progresele in­fluenței Rusiei în Balcan­î, ziceau­ că România face politică proastă și că mai la urmă ea va trebui să se supună satalităței, de­venind ruso­filă. Un ziar francez despre un triumf rusesc în Balcani Paria, 29.—Ziarul «Temps», comentând ajutorul financiar dat de Rusia Bulgariei, con­chide că Austria asistă nepu­tincioasă la distrugerea echi­librului în Balcani prin trium­ful influenței rusești. Londra. 29. — Se telegra­­fiază aci din Peking că marele vice-rege și di­plomat al Chinei, Li - Kiang-Ciang, ar fi român. El s’ar fi născut la Su­­lina și s’ar fi dus în China la vârsta de 13 ani. Numele lui ar fi Vasile­­ levesen­ . Experiență cu balonul cu cârmă Paris. 29 —Aeronautul San­tos Dumont s’a ridicat azi la Saint-Cloud cu un balon cu cârmă, care are forma unei ți­gări de foi. După ce a făcut de mai multe ori curse mici într'o parte și în alta la Long Champs, și în jurul turnului Eiffel, la înălțimea de 600 de metri, s’a­­ coborît la Trocadero.­­ Mâine dimineață, experien­­ele se vor face în prezența co­mitetului clubului aeronautic, Li Hung-Ciang român Sofia, 29 Iunie. Plecarea marelui duce Mihailovici de la Varna. — Micșorarea măsurilor contra­­ ciumei. — întrebare dacă Sarafoti­tî­i mai fi judecat sau nu Cu ocazia vizitei la Varna a marelui duce rus Alexandru I Mihailovici, s’au schimbat atât intre consiliul de miniștri al­­ Bulgariei și ministru de ex­terne rus contele Lamsdorf­f cât și între țarul Nicolae și­­ prințul Ferdinand, telegrame­­ foarte cordiale. Marele duce a plecat astă seară la Bourgas, declinând invitația ce i se făcuse de a vizita capitala și interiorul Bulgariei.­­ Ne mai ivindu­se alte ca­­­zuri de ciumă la Constanti­­­­nopol, măsurile de pază au­­ fost micșorate. Trenul Orient­­expres, de la intrarea pe te­ritorul Bulgariei este însoțit­ numai de un medic până la fruntaria sârbească­. Mâine, tribunalul de aci, în secții unite, se va pronunța dacă Doris Sa­­rafoff și tovarășii lui tre­­bue sau nu trimiși la uu­ EFORIEI KRETZULESCU (Fostele Băi SLAS-U-38 IÎCIKIJ) din Câmpu Lung Stagiunea s’a deschis de la 18 Iunie și ține până la 30 Sep­tembrie 1901. Institutul cuprinde Idroterapie, Băi electrice și ma­­sagru electric, aer com­ptomat și instalațiuni și băi igienice. I. SECȚIUNEA de IDROTERAPIE posedă două mari săli, una pentru doamne și alta d­in. Ambele sunt înzestrate cu aparatele necesare aplicărei idroterapiei în conformitate cu prescripțiunele științifice, ca: Aparate pentru administrarea diferitelor dușuri cu temperatura și presiune variază după in­­dicațiunile boalei. Aparate pentru băi de vapori și aer uscat, precum și diferite instrumente idioterapeutice, prin ajutorul cărora această specialitate se face accesibilă maladiilor de i­­nimă, stomac, coloana vertebrală, organele genito-urinare, etc. II. SECȚIUNEA De BAI ELECTRICE și MASAGIU ELECTRIC unde se curează : nevralgii, paralizii, atrofii de­­ mușchiu, etc. III. SECȚIUNEA De AER COMPRIMAT cu aparate după sistemul «Reichenhall» întrebuințate cu multă eficacitate pentru îngrijirea bolnavilor­ astmatici și celor cu bronșita cronică, emissem pulmonar, etc. Pentru boalele de farinx, farinx, boale de nas, etc., se în­trebuințează inhalațiuni cu diferite substanțe medicamentoase. IV. BĂILE IGIENICE cuprind : băi de putină cu și fără substanțe medicamentoase, băî de vapor și de aer cald, ba­­smnurî calde și reci și basm­uri cu cădere de apă curgătoare. Institutul este instalat în oraș, înconjurat de un prea fru­mos parc, umbrit de arbori seculari. Localitatea pe lângă a­­vantagiul unui aer curat, are și o temperatură constantă, lip­sită de humiditate. Traiul este mai­eftin de­cât la ori­ce alte băi din țară. Prețul băilor este foarte mul redus, variând între 0.50 bani ș­i 2 lei, preț rezervat procedeurilor complicate. BOLNAVII SĂRĂCI vor primi băile gratuite.­­ Personalul este recrutat printre oameni­ abili, care au lu­crat mai mulți ani în stabilimente similare. Ședințele de aer comprimat și inhalații sunt supraveghite de un doctorand în medicină. Conducerea­ medicală a Institutului este încredințată d-lui doctor P. VIȘOIANU, elev al profesorului Winternitz din Viena.

Next