Universul, octombrie 1901 (Anul 19, nr. 267-297)

1901-10-01 / nr. 267

Incidentul din Corabia In privința arestărei unor func­ționari români din Corabia, ares­tare despre care am vorbit la timp, ministerul de interne a pri­mit următoarele relațiuni de la poliția acestui oraș : Din ziua de 22 Septembrie, pi­cherul Stănescu, al portului Co­rabia, însoțit de trei cantonieri, având și două copii cu dinșii, au plecat cu barca să sondeze apa pe Dunăre în sus, la Geaman­dura din dreptul satului bulgar Berlii, distanță cu 15 kilometri pe apă departe de portul Co­rabia. Acolo au fost somați de senti­nelele bulgare să tragă la mal pe teritoriul bulgăresc,unde trăgând, au fost arestați și conduși la Rahova. Căpitănia portului Corabia, a­­flând de lipsa lor Duminecă di­mineața la 23 Septembrie și cre­zând că poate s-au înecat, a rugat telegrafic căpitănia portu­lui Bechet să cerceteze și la Rahova. Picherul și cantonierii împre­ună cu copiii lor fiind în urmă liberați de la Rahova, s’au îna­poiat Jouî seara 27 c., în portul Corabia. Liceul Beal francez liceul­ clasic Pe lângă Liceul meu clasic atât de bine cunoscut de public și in urma unei experiențe de 15 ani, ca direc­toare și de 20 ani ca profesoară de pedagogie și filosofie, la școala Cen­trală­ din Capitală, împinsă de ne­­gurile timpului și voind a da și o altă direcțiune de­cât aceea de a se face numai și numai profesoare, m’am­­ întârlt a reînființa: -LICEUL REAL FRANCEZ-si SCOP de a VENI in AJUTOR Părinților ce-și propun­e forma pentru societate uuicii mame și unrci soții Programul fam alcătuit după pro­­­gramele germane și elvețiene în vi­goare ca cele mai practice, iar lim­­bele în care se vor preda cursurile vor fi de preferințe FR­ANCEZA și filÜt M.WA. în­tot­dea­una cu aplicația practică, predate de profe­sori și diplomați speciali, înadins aduși din străinătate. Limba ro­mâni­ se va preda și ea în limitele impuse de minister prin regulament. AHTJEN­K IM­­LII vor avea o secțiune de­ corcFEC TiurcE și i.hogerie sub conducerea unei maestre dip­. elvețiane — IC IJ € A TARI­A — se va preda de un diplomat a școlei franceze Asemenea se va face un curs de Comptabilitate, de Medicină populară și de Economie domestică, u­n avînt mare vom da Muzicei și Artelor frumoase. In sfîr­­șit Gimnastica și altele vor complecta programul acestui liceu. Doritorii de a cunoaște mai deta­liat condițiunile și scopul acestui liceu, sunt rugați a se adresa la Institut în fie­care zi între orele 7 și 8 a. m. Strada Fântânei No. 8 Directoarea și proprietara Institutului Alexandria Dr. Stoenescu (Hlumescu­) INSTITUTUL DE BĂIEȚI C^XIvTOXXI POPA Fondat în anul 1894 50. Calea Plevnei, București Directori proprietari: I. CIVINCIU și G. POPA Profesori la Liceul «Lazăr» Director de studii G. C. BRAGU Profesor la liceul Lazăr, fost direc­tor al Liceului Modern,deputat Cursuri primare, comerci­ale și liceale complecte. Elevi interni, semi-interni și externi. Cartier higienic, corp de clădire anu­me construit, perfectă stare de curățenie, constatate oficial prin numeroase rapoa­rte elogioase: îngrijire părintească, su­praveghere severă. Prin conștiincioasa muncă a direcțiu­nii, încrederea unor­ părinți și autorități școlare, cum și numărul elevilor,au fost in continuă creștere în timp de 7 ani. In Iunie, curentul an școlar, comisiu­nile examinatoare au promovat numai în cursul liceal peste 110 elevi, ci­fră la care n’ajuns nici unul din cele­­lalte institute de băeți;la cl. VIR comi­­siunea, delegată în scopul de a exercita centralul suprem in invățământul privat, a declarat, din 16 elevi presentați,9 pro­movați și 4 corig. numer de asemenea neatins de cele­ l’alte scoase de bieți. In vederea instrucțiunei din ce in ce mai solidă, Direcțiunea n’a cruțat nici un sacrificiu: pentru anul școlar 1901— 1902, la lista corpului didactic, distins și bine apreciat al institutului, a adăugat noul profesori. Însărcinând in același timp cu controlul general al studiilor un director special, pe d. profesor G. G. DRAGU, cunoscutul fost director al li­ceului »Modern», înscrierile încep de la 15 Au­gust. Inform­ațiuni se dau chiar de acum. Prospecte la cerere. Liceul, Academia și Scala comercială Vitaliu Popescu — Strada General Florescu, 8 8 — — Telefon 1,117 — Al 2-lea an de funcționare Intre toate scalele particulare din Capi­tală acest institut a avut în anul școlar expirat cel mai mare num­­ăr de promo­vați și pentru acest an școlar are cel mai mare efectiv de înscrieri. INSCRIE­­RILES CONTINUĂ. Cursurile claselor primare au început regulat la 1 Septembrie, ale claselor li­ceale și comerciale la 10 Septembrie , iar cursurile de seară pentru bacalau­reații și funcționari,precum și cursurile de limbi moderne vor începe la 8 Oct. Limbele FRANCEZA și EEHMANN sunt obli­­gatorii pentru toți elevii, chiar de la clasa 1 primară.’ Cursurile sunt făcute de 31 profesori listați, ca dol. Dr. C. Popescu, prof. la Asilul »Elena Doamna»; D. D. G­eorge­­scu, prof. la Sf. Sava; G. Nicolaevici, prof la școala corn. de gr. I ; Th. Avr. Aguletti, prof. la «Mihaiu-Viteazu»; G. Popescu, prof. la «Sf. Sava»; G. Mihăi­­lescu, prof. la «Matei­r-Basarab»; L. Ba­ Chelin, prof. la școala cor­. de gr. N­ . Gr. Maniu, G. Stănescu,G.Iorga, sculp­torul Gheorghiu de la școala de Belle­­arte si alții, ln special, CURSUL LICEAL este sub conducerea directă a d-­ui Virginiu Popescu, prof. la «Sf. Sava», iar CURSUL COMERCIAL, mai ales în partea de practică comercială, este sub conducerea d-lor Chr. I­. Staicovici, directorul Băncea poporului și Ulpia I­odoș, prof. la scala comercială a statului. Cursurile de LIMBI MODERNE sunt făcute de profesori speciali ca dd. L. Bachelin, Max. Schroff ie Markelfingen dr. Court de Verrenschwand, Z. Arbore și alții. Canto și d­orul este condus de cunos­cutul tenor d. C. G­­rigori­u, exercițiile gimnastice de d. profesor I. Radu, iar pentru dans este d. Oscar Schmidt, pro­fesor de dans la palat. Clasele mai numeroase și sălile de desemn, muzică și dans sunt in localul Primăriei de lângă grădina Sf. Gheor­­ghe, clădit anume pentru școală. Autorizațiunea Ministerului este dată la secțiunea primară și liceală pentru 324 elevi, iar la secțiunea comercială pentru 300 elevi, întorși din Africa de Sud și condamnați de către consiliile de războiu pentru lașitate în fața inamicului. ..... ....­m • ri­t »«■ Prospecte la cerere. Noul Cod Procedură Civilă adnotat de I. P. Sinescu Cu desbaterile Camerei și Senatu­lui, conținând un Pro memoriu, în care se arată toate termenele de opoziție, apel, recurs, precum și când sunt ridicate aceste drepturi în codul de procedură civilă, în pro­cedură penală, în legea judecătorii­lor de ocoale, în legea timbrului, în legea de urmăriri pentru Stat, ju­dețe și comune, în legea vămilor, în legea impozitului băuturilor spir­toase, în legea monopolurilor tutu­nurilor, în legea electorală și alte legi usuale. Se afla de vînzare la : Librăria Socec & Comp. din BUCUREȘTI Calea VICTORIEI No. 21 d.e 4046 De închiriat strada Decebal 22, colț cu ca­lea Moșilor, mai multe prăvă­lii și apartamente. A se adresa la d. B. Klaesi, strada Decebal 20, 4045 Onteni In provincie De la coresi. noștri particulari — Pe ziua de 28 Septembrie — Botoșani Nenorocirea di­n pădurea Baloș.— Eri seară, pe când sătea­nul Gheorghe Ioneti, cu femeea sa Catinca, se întorceau de la tîrg, în carul cu boi, fiind turmentați ambii de băutură, mergeau în neștire de locul unde se găsesc. Ajungând pe șoseaua care trece prin numita pădure, la un moment dat boii iau o direcțiune opusă pe șosea și într’o clipă carul cu neno­rociții săteni se răstoarnă în șanțul șoselei și de acolo se rostogolește în valea ce venea la spatele șanțu­lui. Cei­ l’alțî săteni, în număr de or’o 20, cari veneau, tot cu carele, în tovărășia celor dintei, au sărit imediat în ajutorul lor. După o muncă de aproape o oră, abia au putut scăpa cu viață pe Gh. loneti și pe femeia sa. Din norocire, nu s’a ales de­cât bărbatul cu o mână și un picior scrîntite, iar femeia lovită la cap. Em­. Bacău Amănunte despre sinuci­derea d-rei Anastasiu.­ Ați anunțat la timp sinuciderea d-rei Elena C. Anastasiu, studentă la fa­cultatea de litere din Iași, care s’a aruncat înaintea trenului, la 2 kilo­metri de gara Bacău. Iată câte­va amănunte asupra a­­cestei triste sinucideri . Tînăra sinucisă e fiica unuia din cetățenii cu vază ai orașului, d. C. Anastasiu. Ea urma la Iași cu multă sirguință cursurile facultății de drept și era mult iubită de colege. înainte de a se sinucide, a făcut o scrisoare către tatăl ei, a pus-o pe masă și apoi a luat o trăsură și s’a dus la stația Mărgineni, de lângă Bacău. Acolo plăti birjarului și porni pe jos pe linie. Văzând că sosește trenul, nefericita se întinse pe linie și într’o clipă fu prefăcută într’o masă diformă. Iată scrisoarea lăsată de sinucisă: «Scumpul meu tată iartă-ma»: «Jur că nu sunt așa de vinovată, după cum crezi. Ți-am spus tot adevărul , mor în durerea cea mai mare, căci știu că ți-am făcut mare supărare. D-zeu să-ți dăruiască să­nătate și să ajungi să vezi pe Euge­­nița fericită. Libretul se află în geanta din cufăr. Banii ce am depus și cu ceia ce mai am în portofel, vor servi Eugen­iței. Durerea mi-e prea mare și nu mai pot viețui. Adio !» D. Anastasiu a declarat d-lui procuror al trib. local că pricina sinucidere! fiicei sale e că ceruse în vremea din urmă un post în în­­vățămîntul primar sau secundar și că ’cererea i s’a refuzat. Aryas Craiova Pungașul de la palatul jus­tiției.—Pungașul Avram Meier, un vechiu client al siguranței, introdu­­cându-se azi în palatul justiției, pen­tru a-șî pune în practică vechia­ i meserie, a fost surprins de d. I. Dumitrescu,comisarul palatului, toc­mai pe când își vîrîse mâna până’n cot, în buzunarul țăranului Ion Păun Gronea, de fel din com­. Georocu- Mare. Avram, ne mai având un co­­tro, a luat în primire arestul poliției. Crima din com. Salcia.— Frații Nicolae Glovav și Dumitru Glovav, ambii din com. Salcia, a­­cest județ, luându-se la ceartă cu un consătean al lor, anume Florea Niculae Simion, din cauza unei fălci de pământ, cei doui frați săriră a­­supra rivalului lor și-l bătură în­­tr-un mod așa de cumplit, în­cât Florea a încetat azi din viață. Făcându-se cunoscut parchetului, d. procuror Broscărescu a plecat la fața locului, însoțit de d. medic al județului, pentru a face autopsia ca­davrului și a dispune arestarea uci­gașilor. La golin Focșani Accidentul din Adjud.—Eri, locuitorul D. Munteanu, din Adjud, voind a trece cu căruța șinele dru­mului de fer, a fost surprins aproa­pe de stația Adjud, de mașina tre­nului No. 1. Isbitura a fost puter­nică. Căruța s’a sfărîmat, iar calul a scăpat neatins. Din fericire, Mun­teanu, observând trenul, a sărit jos din căruță, așa că a scăpat cu viață. Incendiu.­­ Din nebăgarea de seamă a păzitorului de vite, s’a a­­prins târla de vite a locuitorului Radu Drăgulin, din comuna Paltinul. Vitele au putut fi scăpate. De la Milcov Pentru-Olt Spargere simulată.—Sparge­rea de la percepția circumsp. Dra­­novețu, despre care era vorbit în corespondența trecută, a fost o si­mulare a perceptorului Dumitrache Ionescu, care voia să acopere ast­fel sumele delapidate. Dar perceptorul și familia sa stă­­ruiau a susține că a fost o spargere. _ Insă d. Nicu Boruzescu, șeful po­liției din Peatra-Oit, a obținut probe desăvârșite că perceptorul a plătit la 24, cu o zi înainte, la banca co­mercială din Craiova, o cambie de 1000 lei. Aducându-i-se această dovadă, el a fost desara­t și a cerut să i se dea voe să găsească bani spre a-l consemna. Perceptorul a fost trimis d-lui jude, instructor, care l-a depus la penitenciar. Vagon ars.­­ Trenul de 10.25 de aseară, ce vine din direcția Co­rabia, a întîrziat, din cauză că un vagon G.v. Închis, încărcat cu bum­bac, din pricina scânteilor de la mașină, a luat foc între stațiile Fră­­sinele-Caracal. In gara Caracal au is­­bu­cnit flăcările. Pompierii locali au sărit spre lo­­calizare. Pagubele Întrec suma de 30.000 lei. Mourlon Ploești încercare de sinucidere.— Femeea Ioana Vlădoiu,din comuna Ciorani, a voit să se spânzure ori seară în coșarul vitelor. In momentul când voia să-și puie frînghia de gât, intrând soțul său în coșar și dând peste ea, o opri de a săvîrși această funestă hotărîre, întrebată asupra cauzei care o de­terminase de a se spânzura,Ioana a spus că din cauza bărbatului 6eü, pe care l’a prins făcând ochi dulci unei femei din sat. Furt fndrîtzneț.— Eri noapte, niște făcători de rele, pătrunzând în casa locuitorului Petre Eftimie, din comuna Cornu, l’au prădat de toată averea sa în bani, pe care o avea ascunsă într’un ciorap și pusă în sobă. Când hoții voiau să plece, Eftimie, sim­țindu-l, a tras un foc de pușcă după ei, ne­putând însă nemeri pe nici unul. Nenorocirea din Rachieri.­­Din cauza ploilor de astă-noapte, casa femeei Marița Dumitru, din cătunu Rachieri, care era deja șu­bredă, s’a dărîmat, rănind pe săr­mana femee într’un mod grav. Cociu. R.-Velcea Găsirea cadavrului unul bucureștean.—Astă­zi s’a găsit în Olt cadavrul unui om luxos îm­brăcat. Cadavrul s’a găsit aproape de mar­gine, sub plutele de bușteni ce ve­niseră pe Olt, de la munte, în tim­pul pe când lucrătorii fabricei de cherestea I. Hanciu desfaceau plu­tele spre a căra buștenii în curtea fabricei. Intein s’a găsit pălăria sub o plută și cadavrul sub alta. Sosind și procurorul respectiv la fața locului, a autorizat ridicarea ca­davrului, care la ora 6 jum. seara a fost transportat la morgă. După repedea cercetare a polița­iului, d. Tache Lăceanu, însoțit de comisarul Cherbălău, s'a constatat că necunoscutul cadavru este al unui Sterie Ionescu, din București, (ce adresă nu se știe), care venit de cu­­rînd în Rîmnic, a fost pasager al hotelului Adriani. El venise în orașul nostru pentru a-și căuta un nepot (după declarația ce s’a dat de la ho­tel), dar pe care nepot nu l’a găsit în cercetările­­ făcute. La cadavru s’au găsit obiectele acestea : un ceasornic frumos de ar­gint, de China, împodobit cu flori negre ; un briceag cu plăsele negre, la capete cu fildeș ; o pereche oche­lari , 1 franc și 55 bani și un plic cu o însemnare ce spune că, secția 3-a a Tribunalului Ilfov, cu adresa No. 8194 din 8 Iunie 1901, a îna­intat un dosar judecătoriei ocolului 3. Obiectele s’au înaintat parche­tului. Cadavrul arată etatea de 60 ani ; părul e cărunt și frezat, cu favorite. Gandrov. UN PROVERB PE ZI Un prieten bun face mai mult de­cât o sută de rude. (Turcesc)a­vea loc în primele luni ale ann­ul viitor.* ta * Nava-școală «Charlotte», care se află de mai multe zile la Pa­lermo (Italia) a plecat de acolo la 23 cor. la Athena. Pe bordul acestei năvi se află prințul Adalbert, al treilea fiu al împăratului Germaniei. Asigurarea gratuită Cititorilor „UNIVERSULUI" P­REMII de lei 4000, lei 2000, lei 1000 și lei 200 acordați Abonaților și cititorilor „Universului" Cu începere de la 1 Octombrie a. o., abonații și cititorii «Uni­versului sunt asigurați țării nicî o plată, contra acciden­telor pe drum de fier în sensul condițiunilor convențiunii pe care am încheiat’o cu «Generala», So­cietate română de asigurare din București, cu sumele următoare : Abonați lei 4000 în caz de moarte. * » 1000 în caz de invali­ditate permanentă totală și lei 200 pentru invaliditate parțială. Cumpărătorii cu numărul ai «Uni­versului» sunt asigurați cu 2000 lei în caz de moarte, sumă pe care o vor încasa moștenitorii. Personalul poștei și al C. F. R. care voiajează, fiind în serviciu, este asigurat cu jumătate din sumele mai sus indicate. In caz de nenorocire, cei în drept, spre a putea incasa sumele, vor prezenta,sau chitanța de abonament, sau cel din urmă immer din «Uni­versul», din ziua când s-a întâmplat nenorocirea. Acest immer va trebui să poarte semnătura cu creionul sau penița, a victimei. Sfătuim deci pe cititori, înainte de a pleca cu trenul, de a cumpăra «Universul», punând semnătura lor pe el, și în caz de nenorocire sunt asigurați cu sumele de mai sus. După cum se știe «Universul» nu costă de­cât 5 bani în toată țara, iar abonamentul pe trei luni leî 4.50. Abonații primesc gratuit și «Universul Literar» colorat săptă­mânal. Din lipsa de spatiu vom publica mâine în extenso contractul cu speifi­­ata «Generala». Lista de Subscripție spre a veni în ajutorul victime­lor incendiului ce a avut loc în Calafat la 24 Septembrie 1901 : Ilariu Marian, Lel 160; Anna S. Pasaretz, 100; Ioniță Marincu, 100; Stan C. Ciupag, 100; Banca Cala­fat, 100 ; Comitetul doamnelor is­­raelite, 100; Dem. Arsenie, 60; Mo­­sco Fard­y, 60; Jean Cariugli, 60 ; Vasile Mircea, 50 ; I. S. Drăgulescu, 50 ; Banca Agricolă, 40; Elisabeta M. Drăgulescu, 40; Frații Russo, 30 ; G. Crăciunescu, 30 ; Ștefan I. Marincu, 20 ; M. Ioanidi, 20 ; C. Stefichi, 20 ; M. G. Pappa Demetru, 20 ; G. Antippa, 20 ; G. Ștefănescu, 20 ; Marin Popescu, 20 ; Iosef Sa­­d­ofschy, 20 ; Ștefan Calotescu, 20. Total Leî 1200. (Va urma) Știri din străinatate — Prin poștă — «Gazeta» din Madrid publică o comunicare a direcției salu­­brității publice, spunând că la Glasgow (Scoția) s’au ivit câte­va cazuri suspecte de ciumă. Din Petersburg se anunță că ziarul rusesc «Sviet», al cărui director este cunoscutul pansla­­vist, general Komaroff, zice că Afganistanul trebue să fie supus Rusiei. Numai atunci când Af­ganistanul va fi provincie rusească va domni pace între Rusia și Anglia, dacă nu chiar pentru tot­­dea­una, dar totuși pentru mai mulți ani. « ta In curînd se va întruni, la A­­cademia de științe din Petersbug, o comisie specială, prezidată de către marele­ duce Constantin, spre a se sfătui asupra mijloa­celor prin cari să se pue în a­­plicare în Rusia, la sfîrșitul a­cestui an, calendarul Grigorian. * ta . ta Consulul american din Cons­­tantinopol, Dickinson, a primit telegrafic de la New­ York pri­ma rată a prețului de răscum­părare pentru misionara miss Ellen Stone, în sumă de 7.000 lire sterline. A doua și a treia rată vor fi trimise în urmă. Pre­ședintele Roosevelt dirijează în persoană tratativele diplomatice pentru liberarea misionarei Sto­ne. Bandiții au fost înștiințați despre sosirea banilor. Duminecă afară, într-un grup de deputați italieni la Roma, se a­­sigura că regina Elena se află din nou în stare interesantă.Acum,de­­peșile sosite din Milan ziarului «Tribuna» confirmă acest fericit eveniment, care pare că va avea loc în Aprilie sau în Main. Din Brünn (Boemia) se tele­­grafiază că un incendiu violent a prefăcut în cenușă fabrica de lu­minări din Teltsch, precum și templul israelit care se afla în apropiere. ta­ta Direcția­ generală a poștelor ru­sești a interzis intrarea în Rusia a tuturor cărților, broșurilor, re­vistelor și ziarelor din străină­tate scrise în limba polonă. * ta * Noul aspect al legațiunilor din Peking tulbură foarte mult pe chinezi. Acea engleză e o ade­vărată și formidabilă fortăreață, aceea a italienilor are până și pe acoperișuri puse tunuri și acea germană e împresurată de un șanț adânc. ta » «Politische Correspondenz» a­­flă din Paris că până acum nu s’a fixat data vizitei președin­telui Republicei la curtea ini­­țială din Petersburg ; cu toate a­­cestea în cercurile bine informate se afirmă că această vizită va ÎNTÂMPLĂRI lein Cantilul. Prinderea unui soldat hoț Acum câte­va zile s’a furat de la d-na Maria Nicolau, din str. Polizu No. 4, un ceas de nichel cu lanțul de aur și câte­va bijuterii. Secția 19 a continuat cu cercetă­rile și eri a isbutit să prindă pe hol. El se numește Constantin Che­­ropol, și e soldat In reg. 6 Mihai Viteazul. Asupra lui s’a găsit un revolver uzat cu 2 focuri. Accidentul din calea Vic­toriei Un birjar anume Andrei Grofi, ca No. 253, trecând aseară, la orele 8, pe calea Victoriei, In dreptul casei cu No. 43, a călcat pe un om bă­trân Leon Kohn, de meserie croi­tor, domiciliat în strada Dionisie No. 52. Nenorocitul fu rănit la cap, pro­­ducându-I o rană gravă. Ridicat de jos de către sergentul de stradă și mai mulți trecători, fu apucat de o emoragie. El fu dus la farmacia d-lui Urbeanu, unde i s’au dat primele îngrijiri. De acolo fu transportat la spitalul colțea. Starea lui e gravă. Birjarul Grofi a fost arestat. Moarte sub su­r­ asează, la orele 7, un muncitor cu numele de Iohan Lorenz, domi­ciliat în strada Văcărescu al 2-lea No. 12, se duse la secția 23 și spuse că soția lui Catrina, în vârstă de 53 ani, a încetat subit din viață, fără a fi fost de loc bolnavă. Comisarul secției s-a dus la fața locului și a deschis o anchetă. N Nebunul de la gara de Nord Aseară, doui agenți de poliție du­ceau la gara de Nord pe un tînăr care când plângea, când ridea și când cânta ast­fel cu un ton bise­ricesc: «O D-ne păzește-mă. «O D-ne ferește-mă, întrebând pe sergent n’a voit sâ’mi spue numele acelui nenorocit. Am aflat însă că e un inginer din Iași, că a scăpat din casa de sănă­tate și că e prins aci în București, unde se refugiase, poliția 11 trimi­tea acuma la urma­ții. Arestarea din cafeneaua Transvaal Serviciul de siguranță urmărea de mai mult timp pe un vestit spăr­gător, Ștefan Ionescu, despre care se bânuește că ar fi luat parte la ulti­mele spargeri săvîrșite în Capitală. Noaptea trecută, pe la ceasul 1, niș­te agenți ai poliției, intrând în cafe­neaua Transvaal, din str. Nouă, dă­dură cu ochii de Ștefan Ionescu și-l arestară numai­de­cât. Cercetările continuă. Furtul din fundătura Gro­zăvești Doui frați, Sandu și Ion Neagu, au dispărut la timpul nopții de a­­casă și, ducându-se la femeea Anica Gheru, din fundătura Grozăvești No. 1, au spart un geam, s’au in­trodus în casă și au furat diferite lucruri. Eșind afară, frații Neagu o luară la fugă, sergentul de stradă însă, postat în apropiere, puse mâna pe ei și­ o duse la arestul secției 21. Furtul din strada Liniștei Niște hoți s’au dus noaptea tre­cută în strada Liniștea No. 24, de unde au furat un costum de haine, mai multe bijuterii și o sumă de 325 lei. Poliția urmărește acum pe hoți INFORMAȚIONI DUMINECA ♦ «Universul Literar» colorat care a apărut astă­zi, Duminecă 30 Septembrie, conține: începutul marelui și senzațio­nalului roman Nunta Esterei de Guy de Boothy, tradus din englezește ; Răzbunare din dra­goste, Epizod din viața Domniței Ruxandra, fiica lui Vasile Vodă Lupu, de V. A. Urechiă; Cea­sornic și ceasornicar, poezie de Carol Scrob; Marin Năzdrăva­nul, epizod istoric de N. Țincu ; Curierul model, de Baba Vișa ; Săptămâna financiară, economică și agricolă ; Cronica, versuri de Marion ; Higiena; Diverse; Nota hazlie ; Jocuri; etc. Afară de acestea, mai cuprinde și o frumoasă ilustrație colorată reprezintând : Tragicul sfîrșit al căpitanului Nichifor Ionescu la manevrele de lângă Craiova. «Universul Literar» colorat se vinde cu 5 bani exemplarul în toată țara. ♦ D. R. Iorgulescu, profesor la Buzău, a dăruit Academiei ro­mâne două ebrisoave scrise sla­­vonește pe pergament, de la Ma­­tinu-Vodă Basarab, unul cu data 7159, Iunie 17, Târgoviște, altul cu data 7162, Ianuarie 9, Târgo­viște, precum și o carte dom­nească de la Mavrogheni, 1789, Martie 10. ♦ Distinsul sculptor Constantin Hegel, fiind membru al Ateneu­lui, a donat pentru aula acestei instituțiuni, magneta în mare a monumentului pompierilor și bustul în marmoră — premiat la exposițiunea din Paris — a d-lui V. A. Urechiă. ♦ In coresp.din Tg.-Jiu, privi­toare la spargerea casieriei ju­dețene, s’a spus din eroare că Simionescu,—unul din complicii arestați—ar fi frate cu arhiman­dritul Nifon, superiorul monasti­­rei Sinaia. Adevărul e că Simionescu e frate cu arhimandritul Dionisie Simionescu , superiorul mânăs­­tirei din Predeal. ♦ Escursioniștii români, cari au fost la Athena, aduc mulțu­mirile lor, prin d. Gr. Tocilescu, atât comandantului vaporului «România», al societăței italiane Florio Rubattino, d. Giusepe Mi­­lazzo, cât și întreg echipagiului de sub comanda sa, cari și-a fi dat silința să-î mulțumească pe toți. Mulțumiri trebue să se mai aducă și agentului companiei din Constanța, d. G. Solari, pentru recomandația ce a făcut în scris comandanților vapoarelor cu care au plecat în Grecia și s’au în­tors, de a menaja pe excursio­­niști. ♦ Ministerul de interne a pri­mit din Constanța o telegramă prin care este încunoștiințat că marinarul Basile Rudiste, în ser­viciu pe remorcherul francez Li­verpool, căzând în mare, s’a în­­necat. ♦ D. Negulescu va fi numit perceptor la antrepozitele de la Glagoga, în locul d-lui Gherovici, destituit în urma constatarea lip­sei unei sume de 900 lei din casă. ♦ In ședința sa de mâine, con­siliul comunal al Capitalei va avea să se ocupe, între altele, de chestia­gărei de la obor, de chestia alegerea unui al 2-lea a­­jutor de primar și de aceea a alimentarea orașului cu apă po­tabilă. ♦ Eri dimineață, d. Pr. Dumi­trescu, primarul Capitalei, a ple­cat la Giurgiu. ♦ Citim în «Le Petit Bleu» din Bruxelles, care ne-a sosit ori. Poliția bruxeleză cercetează dacă printre clienții săi nu se află vre­unul care este autorul unui furt făptuit în dauna d-nei Mavrocordat, soția ministrului României la Belgrad, și care a petrecut câte­va zile la Bruxelles. D-na Mavrocordat se întorsese la Viena, unde a observat că un geamantanaș, în care avea biju­terii de vr’o 10,000 leî, a dis­părut. ♦ Ieri, cu prilejul aniversarei naștere­ principesei Elisabeta, A. S. R. Prințesa Maria a primit o telegramă de felicitare, în nu­mele guvernului, de la d-nii mi­nîștri Stoicescu, Missir, Aurelian, Pallade și Ha­ret. ♦ Pe ziua de 1 Octombrie s'a primit demisia d-lui I. Vraca, ajutorul secretarului general al primăriei Capitalei, care-șî va re­gula drepturile la pensie. ♦ Mâine sau Marți dimineața se va întoarce d. ministru Haret de la Sinaia. o Ieri s’a întors din concediu d. dr. Ștefănescu, sub­ directorul serviciului sanitar. ♦ Ni se scrie din Sinaia că Vi­neri a nins la Bușteni, Azuga, Predeal și pe munții din Sinaia. ♦ Au fost numiți d-niî. N Po­pescu, director al prefecturei jud. Ialomița; M. Eliescu, polițaiu la Câmpina; Sc. Dumitrescu, aju­tor de subprefect la pl. Medji­­dia (Constanța). ♦ «L’Indépendance Belge» din Bruxelles, vorbind de planurile lui SarafolF, spune că dintre po­poarele din peninsula Balcanică, numai România s’a desvoltat nor­mal și a intrat serios pe calea organizărei cu adevărat națio­nale, pe când Serbia și Bulgaria sunt în prada unor violente certe interne. ♦ D. Sachelarie, directorul si­guranței din ministerul de in­terne, a plecat la Roman, nu spre a face o anchetă în chestia conflictului dintre antreprenorul accizelor din localitate și fabrica de zahăr, ci pentru a ancheta unele plângeri ale locuitorilor din comuna Miclăușani în privința stricăciunilor pricinuite de tru­pele cari au făcut manevre. ♦ Din cauza lipsei de spațiu, ne vedem nevoiți a întrerupe pen­tru azi continuarea romanului Fructul Oprit». ♦ D. de Frege Weitziann, vice­președinte al Parlamentului ger­man, mare șanbelan ereditar al curței de Würtemberg, care se flă de câte­va zile în țară, ob­ținând de la M. S. Regele au­torizația de a asista­ la manevre, a plecat erl la R.­Sărat. ♦ Azi va sosi în Capitală P. S. S. Parthenie, episcop al Du­nărei de jos. ♦ In ședința de Vineri seară a consiliului de igienă al Capi­talei, d. dr. Maldărescu, s’a de­clarat contra sistemului conturi­­lor de apă, ca dăunător igienei orașului. ♦ Azi, la 2 d. a. «mișcarea înfrățirea meseriașilor» va ține o întrunire publică în sala Băilor Eforiei. ♦ Toți funcționari suprimați, cari au figurat pe lista de în­scriere a «comitetului de 200 funcționari publici» la serbarea din 2 Septembrie c., sunt con­vocați azi, Duminecă, în str. Pău­nilor No. 18 bis, la ora 2d a. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Institutul Modern de băeți al profesorilor asociați, Bucu­rești, 190 Calea Victoriei 190, perfect organizat din punct de vedere igienic și pedagogic func­ționează regulat, având un corp didactic eminent și aproape 100 de elevi. ♦ Senatul Uni­versi­tăței din București se va pronunța în Oc­tombrie asupra înființărei docto­ratului în drept. ♦ D. profesor Borgovanu a fost pedepsit cu censura și per­­derea letei pe 5 zile, pentru ca­lomnie la adresa colegilor săi. ♦ Iată rezultatul definitiv al examenului pentru bursă la «Școala superioară de comerciu» din Capitală: Din cei 36 de candidați ce s’au prezentat pentru cele trei locuri vacante de bursieri, au reușit următorii elevi, în ordinea clasi­cațiunei: Nicolescu D. Ioan, din Ploești, Teodorescu C. Con­stantin și Filip L. Gheorghe. ♦ Ministerul instrucțiunei pu­blice a adresat următoarea cir­culară direcțiunilor liceelor și gimnaziilor : In clasa 4-a a acelei școale se urmează anul acesta programa veche, după care se face fizica, fără acustică și optică. Având în vedere însă că șco­larii cari se opresc la clasa 4-a ar rămâne cu studiul neterminat, iar cei cari trec în clasa 5-a nu pot coopta pe el pentru studiile lor ulterioare, tot pentru că este neterminat, sub-semnalul va au­toriză să puneți în vedere pro­fesorului de științe fizice să-și restrângă cursul în clasa 4-a, așa în­cât să poată face anul acesta și acustica și optica. ♦ A fost suspendată din pos­tul ei d-na E. Oasm­an, institu­toare la școala No. 7 de fete din București. Satiri nexilita­re ♦ Expirând concediul d-lui colonel Constantinescu, coman­dantul pieței București, d-sa s’a prezintat eri d-lui general Arion, reluându-șî serviciul. ♦ Noul serviciu de subsistență, care s’a experimentat anul acesta în manevrele corpului II, a dat rezultate satisfăcătoare,rămânând a se introduce mici modificări găsite necesare. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Trib. Ilfov, secția I, se va pronunța mâine asupra cererei de punere sub interdicție a d-nei Turuescu. ♦ Eli s’a trimis parchetului general dosarul afacerei Candia­­no-Popescu, care’l va înainta mâ­ne­ării camerei de punere sub acuzare. Judecarea acestui proces este definitiv hotărîtă pentru 10 Oc­tombrie, iar nu la 15, după cum au anunțat unele ziare, nul turc a mărit carantina pen­tru proveniențele din acea loca­litate. STIH! ARTISTICE ♦ Concertul d-re. Natalia Po­­povicî, care trebuia si se dea azi în sala Liedertafel, s’a amâ­nat pe Duminecă 14 Octombrie,­­ orele 8 seara. Biletele luate sunt valabile. S­POET Astă­zi are loc pe hipodromul de la Băneasa prima alergare de cai. Vor fi mai multe premii, dintre cari cel mai mare premiu este 3500 lei. ECOLIHI O distincțiune.—Aflăm cu plă­cere că cunoscutei fabrici de pesmeți Charles Cabes din Viena i s’a acordat titlul de Furnizoare a Curței Regale Ro­mâne. ♦ In frumoasa sa carte despre tulburările digestive, doctorul Manin a dovedit cum tensiunea obicinuită a nervilor slăbește și conrupe tot sistemul de nutri­­iune. Stomacul este punctul slab la toți cei cari muncesc cu cree­­rul, zice el prin experiență; și omul care cugetă mai mult, este acela care digerează mai puțin. Aceste supărătoare efecte re­­acționale ale convențiunea spiri­tului se neutralizează prin între­buințarea regulată, la prînzuri, a dozelor medicale de vin Bra­­vais, singurul tonic­ digestiv în adevăr patronat de părinții tera­peuticei. ♦ La grădina și sala Brgadiru azi 30 Septembrie, mare concert muzical , intrarea liberă. Ultima Duminecă din acest sezon. Tot odată înștiințez pe onora­bilul public că de la 1 Octom­brie se va închide sala Braga­­diru, pentru sezonul de iarnă, până la 1 Aprilie 1902. Cu această ocazie, mulțumesc călduros ono­rabilului public și societăților cari bine au voit de mi-aț dat concursul d-lor. Cu multă slimă, Antreprenor, Fior. Ștefănescu. ♦ Cursul liber de literatură și critică literară făcut în limba franceză de d. Pompiliu Eliade se continuă în fie­care Luni de la 3 — 4 la Institutul de fete «Pompilian». Bi­b­liog­raafic A apărut : Curs de aritmeti­că­ și contabilitate, pentru cl. III secundară, de St. Stoicescu, pro­fesor la liceul «Lazăr». Depozit numai la tipografia «Carol Gobi», str. Doamnei 16 și la­ autor. ♦ A apărut și se află în depozit­a tipografia Thoma Basilescu, str. Casarmei 89, București, Des­­pre Gradinele de Zarzavat de Zamfir C. Arbore. Prețul 1 l­a 25 bani. ♦ A apărut: Elemente de den­­tistică clinică și operatorie, vo­lumul I igiena gurei și a dinți­lor, caria dinților și tratamentul ei, de d. dr. D. D. Niculescu. Citiți pe pagina 1 înce­putul­ marelui și mișcăto­rului roman NUNTA ES­­TI'.REI, de Guy Boodby, tradus din englezește, dramă. Negreșit, un artist cu inte­ligența și cu conștiințiozitatea de muncă a d-sale poate înfrunta în chip onorabil ori­ce gen dramatic. Dar... pare că ne place mai bine să’i aplaudăm în Moișilică din Lipitorile Satului și în rolurile de fanii mon­deni în cari excelează. A fost înt totuși și aseară bine, și-l rog să o ia în nu­me de răui această mică dojană. Pe urmă?.. După lacrămile pe car spectatorii și le ștergeau­ pe furiș, La Corecțional, — despre care am vorbit într’o precedentă cronică, — ne-a stors alte lacrămî și mai abun­dente, dar lacrămî... de rîs. In definitiv, o seară bine petre­cută, atât mai rea pentru cei cari n’au onorat stalurile și lojile cu pre­zența lor. Dar, să sperăm că steaua de no­roc a Teatrului Național n’a apu­s încă. George Ranetti. Lucruri din toată lumea O anecdotă nostimă. — Pe când Dionisie din Siracusa prezida tribunalul seu, împărțind dreptatea, i se prezintă un om, care în public spuse ast­fel tira­nului : — Eu îți pot arăta un mijloc infailibil prin care vei putea des­coperi singur ori­ce complot s’ar urzi contra persoanei tale. Când îți vei revela aceasta și vei fi convins de adevărul spuselor mele, să ’mi dai ca recompensă un ban de aur, iar dacă nu vei fi mulțumit de cele ce’ți voi spune, atunci mă vei ucide. Dionisie ordonă acelui om să se apropie. Acesta se apropie de urechia tiranului din Siracusa și ’I spuse. —­ Secretul e acesta : Dărueș­­te-mi în fața tuturor un ban de aur și toți vor crede că ți-am relevat cine știe ce lucru și ast­fel toți se vor teme să complo­teze contra­­a. Dionisie găsi pe acel om deș­tept și nu numai că -i dărui un ban de aur, dar îl și luă ca sfelnic al trenului. Din Franța in Rusia în balon.­Un anume Glorieux ple­case Sâmbăta trecută din Roubaix cu un balon, spre a se duce în Ru­sia , dar un vânt puternic l’a împins d’asupra unui sat prusian, unde a trebuit să se coboare. Se crede că aerostatul va fi umflat din nou și că ’și va con­tinua călătoria. Călătoria în balon din Franța în Rusia a fost deja făcută anul trecut de Vaulx, acela care vo­­ește acum să traverseze în balon marea Mediterană, sa­­u&s.. sa Ion.—Tănase a umblat trei ani ca să capete o slujbă de la stat. Tica.—Și ce face acum ? Ion.—Nimic. Tică.—Dar cu ce mijloace ? Ion.—A izbutit să ia o slujbă. ȘTIRI ECONOMICE $1 FINANCIARE ♦ Comercianții din Galați, au luat inițiativa ținerea unui Con­gres al comercianților din Ro­mânia la Focșani. ♦ Direcțiunea căilor ferate pro­iectează construirea unor vagoane pentru transportarea fructelor. ȘTIIU SANITARE ♦ Direcțiunea serviciului sa­nitar a mărit raza carantinei de 10 zile pentru proveniețele din Samsun (Asia Mică) de la loca­litatea Camende până la Elikdji- Irmok. Aceasta, de­oare­ce ai eu ver- Cronica teatrală Teatrul Național.—Frica de bu­curie, comedie într’un act, de E. de Girardin, tradusă de d. Edgard Aslan Frica de bucurie, care s’a reluat aseară, a regăsit vechiul ei succes. Păcat că sala era numai pe jumă­tate plină I E un act impecabil, un mic capo de operă pe care-1 prefer multor tra­gedii în cinci acte și nu știO câte tablouri. Spectatorul e captivat de la început și până când cortina cade, sufletul lui trece prin Întreaga gamă de sentimente prin cari trec eroii piesei: durere sfîșietoare, dulce me­lancolie, nerăbdare zguduitoare și apoi excesul de veselie din scena finală. Casa familiei Des’ Aubiers a de­venit un templu al lacrămilor și al doliului de când ca un trăznet a căzut asupră-i vestea că vaporul pe care călătorea tânărul ofițer de ma­rină Adrien a pierit într-un nau­fragiu. Mama lui Adrien (d-na Ana Ciu­­pagea-Mateescu), sora lui Blanșa (d-na Marietta Ionașcu), logodnica lui Matilda (d-na Constanța Deme­­triade) prietenul sau Octav (d. Ar. Demetriade), și bătrânul și credincio­sul servitor al casei, Noel, (d. Ion Pe­­trescu), sdrobiți de mâhnire, nu pot alunga din inimele lor cernite su­venirul ființei scumpe care a dis­părut. Insă iată că Adrien, pe care toți îl cred mort și îl plâng, sosește fără veste. A scăpat ca prin miracol din dezastrul vaporului său. Feri­cita veste o află Intesü Noel, apoi Blanșa, Matilda și Octav. Toți, după primele expansiuni ale neașteptatei revederi, se gândesc cu spaimă că vederea lui Adrien, așa deodată, ar fi o lovitură de moarte fulgerătoare pentru mama nemângâiată, care a pierdut cu desăvârșire speranța de a-și mai strînge în brațe copilul iubit. încetul cu încetul, în câte­va scene foarte emoținante, ei o pregă­tesc în fine pentru a-i spune buna vestire, și d-na Des’ Aubiers sărută pe Adrien, fără ca bucuria s’o do­boare. Frica de bucurie e jucată în mod superior. D. Petrescu e admirabil In bătrânul simplu și plin de bună­tate, care rîde printre lacrămi și plânge în mijlocul unui hohot de rîs, și isbutește să comunice publi­cului toate simțurile ce-i frământă sufletul, — suprema ambiție la care poate aspira un artist. Dar Blanșa! Copila peste a cărei frunte suferința prematură a aruncat un zăbranic negru­­, rând pe rând, adorabilă de ingenuitate înveselitoare, și nespus de duioasă. D-na Marieta Ionașcu a susținut acest dificil rol cu drăgălășia, talentul și inteligența cari i sunt netăgăduite. Bătrâna mamă a avut o interpretă satisfăcătoare în d-na Ana Mateescu care a știut să exprime cu comuni­cative accente dramatice mai ales momentul culminant când începe să licărească nădejdea neprevăzutei fe­riciri. Să mai spun că d-na și d. Deme­triade au fost bine, e de prisos ne-am obicînuit să­ î aplaudăm în roluri mai importante, așa că ar fi banal să mai menționez că au fost bine în roluri de mâna doua. D. Liciu, iarăși s’a aventurat în Ultime informatiM DUMINECA. Atragem atențiunea Ci­titorilor asupra opunțiu­. Asigurarea gratuită a cititorilor «Universului», de pe aceas­tă pagină. ♦ Secțiile de bicicliști, ce au urmat trupele la manevre, a­u reușit în parte la serviciul dat, transmițând ordinele cât se poate de urgent, rămânând ca pe viitor să se formeze pentru aceste secții regulamente speciale. ♦ Ministerul de război a a­­cordat tuturor ofițerilor de re­zervă, cari au luat parte pentru prima oară la manevre anul a­­cesta, o indemnizare de 300 lei. ♦ D. maior Grigorescu, di­rectorul pulberăriei Dudești, a fost trimis de ministerul de răz­boi în Germania, spre a studia diferite fabricații de pulbere,pre­cum și organizarea pulberăriilor armatei germane. ♦ Ministerul de războiu a nu­mit o comisiune care să facă re­­cepțiunea materialului comandat la uzinele Krupp în Germania. Această comisiune a și plecat. ♦ Toți candidații, cari au reu­șit la examenul de capacitate în sesiunea de Octombrie 1899 și cari sunt în condițiile prevăzute de art. 105 și 106 din legea din 1898, vor fi înștiințați de minis­terul instrucțiunei publice că cel mai târziu până la 15 Octombrie să înainteze ministerului toate indicațiunile și dovezile necesar­ț pentru a dovedi că au servit cel puțin 5 ani neîntrerupți ca su­plinitori. La Azi, la orele 2, se face în­mormântarea d-nei Angela Las­car. Cortegiul funebru va pleca e la domiciliul defunctei, din str. Teilor No. 65, spre cimiti­­rul Șerban-Vodă. Erl toți d-nii miniștri au de­pus cărțile lor la domiciliul ne­consolatei familii. Azi, la ceremonia funebră, vor asista, pe lângă rude și cunos­cuți, d-ni­ miniștri și mai mulți membri ai corpului diplomatici ♦ La 13 octombrie se vor ju­­deca, de către Curtea de apel­­secția III, apelurile direcțiune, teatrului național și Aurel Efted, artist liric. Direcția va fi reprezentată prin d. D. Rosetti, iar d. Aure­ Eliad prin d-nii Mircea Petrescu, Dă­­ucaș și Rădulescu. Dosarele afacerei s’a fi conectat. ♦ Ministerul afacerilor străine a fost înștiințat că guvernul olan­dez a înființat o carantină de 11­ zile pentru proveninențele din Neapole. ♦ Iată măsurile luate de ser­viciul sanitar în­potriva localiră­­­îlor contaminate de ciumă: O carantină de 6 zile pentru Indiile engleze cu toate terito­riile circum­vecine până la Bag­­dat, Neapole și filoz«ful măreț Mediterane, de la Neapol și până la Messina inclusiv. O carantină de 10 zile pentru litoralul Mărei Roșii, Arabia, Canalul de Suez, Bagdad, Egiptul întreg, Samson și zona cu­prinsa între Cumenos și Elecdji­limoc. O carantină de 2 zile pentru Alep. O carantină de 5 zile pentru Smirna, iar pentru Beiruth, Car­­dif și Huil, Colonia Capului, Ar­menia, Trebizonda și Golful Per­­sicei, vizită medicală. Este oprit importul mărfurilor cuprinse la titlul 4, convenția de la Veneția, numai din țările care au aderat la acea conven­ție, iar din cele­l­alte țări, fructele, legumele și conservelee pe lângă mărfurile cuprinse la titlul 4. ♦ Erl a sosit la ministerul d­e finanțe un transport de 559.800 lei, monede de argint, în piese de 5 lei, 2 lei, 1 leu și 50 bani, monedă care a fost rebătută la Hamburg. Această monedă, de aceeași valoare, a fost topită în aceeași valoare, la sfîrșitul lunei ianie 1901. ♦ La procesul Candiano-Po­­pescu, partea civilă,—d-na Co­­­­stantinescu, fiica victimei, — va­ fi reprezentată prin d-nii avocați G. Panu, Mircea G. Petrescu și Tache Policrat. ♦ Comitetul Ligei Culturale, întrunindu-se mai multe seri con­­secutive, a hotărît ca în fie­care Sâmbătă să se ție în localul a­­cestei instituțiunî, conferințe cu subiect național și cultural. In a­­cest scop se va interveni pe lângă bărbați de frunte, literați, pro­fesori, etc. S’a hotărît de asemenea să se serbeze ziua de 8 Noembrie Sf. Mihail și Gavril, ziua onomas­tică a marelui voivod Mihai Vi­teazul. La acea serbare se vor invita toate societățile din Capitală. Dimineața se va oficia un Te- Deum, la biserica Mihai-Vodă. ♦ Mâine se va judeca de Curtea de apel cererea de libe­rarea pe garanție a lui Zane. ♦ Aseară s’a întors în Capi­tală de la Constanța d-na Zoe Dim. Sturdza. ♦ Săptămâna viitoare, grupa­rea Carp — Filipescu va ține o consfătuire, pentru a discuta în privința atitudine! ce va trebui să aibă pe viitor această grupare. ♦ De câte­va zile, tînerul Zane se află bolnav la penitenciarul Văcărești, unde se află închis.

Next